Proiectarea procesului tehnologic optim de realizare a piesei Arbore II in conditiile unui numar necesar de bucati n= 20.000 buc/an.

Se vor parcurge etapele:

1.Stabilirea rolului functional al piesei folosind analiza morfofunctionala a suprafetelor 2.Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei 3.Stabilirea procedeelor posibile de realizare a piesei-semifabricat 4.Obtinerea piesei-semifabricat printr-un procedeu tehnologic de turnare 5.Obtinerea piesei-semifabricat printr-un procedeu de deformare plastica 6.Analiza tehnico-economica a doua ariante de proces tehnologic si determinarea ariantei optime de obtinere a piesei-semifabricat !.Succesiunea logica a tuturor operatiilor necesare obtinerii pieseisemifabricat prin procedeul optim ".Succesiunea logica a tuturor operatiilor si fazelor necesare obtinerii piesei finite

.Stabilirea rolului !unctional al piesei !olosind analiza mor!o!unctionala a supra!etelor

Stabilirea rolului functional al piesei se face folosind analiza morfo functionala a suprafetelor. Aceasta metoda de analiza constituie un bun instrument pentru indeplinirea obiecti elor propuse si se bazeaza pe studiul fiecarei suprafete in parte din toate punctele de edere. #etoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor presupune parcurgerea urmatoarelor etape$ o "escompunerea piesei in supra!ete cat mai simple % ezi fig.1& o #otarea tuturor supra!etelor ce delimiteaza piesa in spatiu % ezi fig.1& o Analiza !iecarei supra!ete in parte ' s-a analizat fiecare suprafata in parte din urmatoarele puncte de edere$ forma geometrica a suprafetei( dimensiunile de gabarit( precizia dimensionala( precizia de forma( precizia de pozitie( rugozitatea si duritatea. )ezultatele analizei sunt trecute in tabelul 1. o Intocmirea unui tabel S$P%A&'(') *A%A*('%IS(I*I ' reprezinta o sinteza a tuturor conditiilor tehnice de generare a fiecarei suprafete a piesei. *ste prezentata in tabelul 1. o Stabilirea tipului si rolului !unctional posibil al !iecarei supra!ete - in functie de proprietatile si abaterile fiecarei suprafete in parte pot e+ista suprafete$ functionale, tehnologice, de asamblare, au+iliare.

-r

Suprafata

.orma geometrica

/imensiuni de gabarit

1rec dimensio nala

0aracteristici 1rec. 1rec. de de forma pozitie

)ugoz itatea

/urita tea

)olul suprafete i

1rocedee 2ehnologic e de obtinere

1 2 3 4 5 6 ! " 7 14 11 12 13

S1 S2 S3 S4 S5 S6 S! S" S7 S14 S11 S12 S13

plana cilindrica toroidala cilindrica tronconica cilindrica cilindrica tronconica cilindrica cilindrica cilindrica toroidala sferica

3" 33" 6 32! 1+456 323 334.5 1+456 326 321 324 23 )4

-4.415 -4.41 54.41

1.6 1.6 1.6 1.6 1.6 1.6 1.6 1.6 1.6 1.6 1.6 1.6 1.6

.unct ie de mat. .unct ie de mat. .unct ie de mat. .unct ie de mat. .unct ie de mat. .unct ie de mat. .unct ie de mat. .unct ie de mat. .unct ie de mat. .unct ie de mat. .unct ie de mat. .unct ie de mat. .unct ie de mat.

tehnolo gica functio nala au+iliar a au+iliar a au+iliar a au+iliar a functio nala au+iliar a tehnolo gica au+iliar a tehnolo gica au+iliar a au+iliar a

2/A

2/A
aschiere

-4.411

aschiere

aschiere

aschiere

2/A

-4.415

aschiere

2/A

54.414

aschiere

2/A

aschiere

aschiere

2.Alegerea materialului optim pentru con!ectionarea piesei

#etoda folosita pentru alegerea materialului optim se numeste metoda de analiza a alorilor optime si are la baza alorificarea la ma+im a intregului ansamblu de proprietati functionale( tehnologice si economice. 1entru rezol area acesteia trebuiesc rezol ate urmatoarele etape$ o stabilirea rolului functional al piesei( a tehnologicitatii constructiei si a conditiilor de functionare ale acesteia. Aceasta etapa s-a rezol at la punctul precedent. o determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim $ se face luand in considerare intregul ansamblu de proprietati functionale( tehnologice si economice. o descompunerea factorilor analitici in elemente primare. 2oti factorii primari sunt prezentati intr-un tabel +ateriale)Proprietati de forma celui prezentat in tabelul 2. o aprecierea calitati a a factorilor analitici $ aceasta se face folosind un sistem de notare in functie de aloarea fiecarei proprietati k acordandu-i-se o nota tk in functie de precizia care se rea obtinuta. o stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar se face tinand cont de datele rezultate din etapele precedente ( acordand fiecarei proprietati k o pondere dk. 8n stabilirea ponderii trebuie indeplinita conditia$ dk = 1 o alegerea solutiei optime la momentul dat $ se face aplicand criteriul$ ,t-do analiza solutiilor din punct de edere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de inlocuire economica a unui material cu alt material. 8n tabelul 2. se prezinta aceasta metoda de analiza care foloseste toate elementele prezentate in etapele anterioare. 8n urma parcurgerii etapelor necesare alegerii materialului optim a rezultat pentru piesa Arbore II otelul de calitate O9045 .
1roprietati functionale 0himi #ecanice

.izice

2urna

/efor

:zina

1retul

-r

#aterial
/ensit atea 0onducti bilitate termica t 1 t2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 1 2 1 1 1

ce
)ezist enta la corozi une t 3 @ 4.5 @ 4.5 @ 4.5 @ 4.5 @ 4.5 @ 4.5 @ 4.5 @ 4.5 @ 4.5 @ 4.5 @ 4.3 @ 4.5 @ 4.2 @ 4.4 5 @ 4.4 5 @ 4.4 5 C 4.5 C 2 163 2 164 2 1!4 2 135 2 174 2 24! 2 114 2 167 2 "4 2 !4 3 44 2 21! 3 1"! 3 211 3 213 3 21! 1 164 1 2"4 >= )ezist. la rupere t 4 3 42 3 5" 3 66 2 4" 3 54 3 !4 2 44 3 64 1 24 1 23 1 16 3 14 5 3 64 3 "". " 3 11 !." 3 7" 2 32 3 !4 t 5 2 2 2 2 3 2 2 2.1 2 2.2 3 2.1 2 2.1 2 2.1 3 1.2 1 1.5 1 1.2 3 2.1 2 2.1 3 1.7 3 1." 3 1.4 1 4. 1" 3 4. %*<14 ?6& t 6

bilitate a

mabili tate

bilitate a

de cost

;tk <dk

O= S

t ! 2 = 2 = 2 = 1 = 1 = 1 = 3 S 3 S 2 = 3 S 3 = 2 S 2 S 1 = 2 .= 2 .= 3 S 3 S

t " 2 .= 2 .= 2 .= 2 .= 2 .= 2 = 1 = 1 = 2 .= 1 .= 2 .= 1 = 1 = 2 .= 3 .= 3 = 1 .= 1 .=

t 7 3 244 4 3 225 4 3 225 4 3 23! 5 3 254 4 2 23! 5 2 244 4 2 212 5 3 544 4 3 454 4 3 644 4 2 3!5 4 2 654 4 3 "54 4 3 144 44 2 !54 4 3 175 4 3 175

1 2 3 4 5 6 ! " 7

O942 O954 O964 O9015 O9024 O9045 O2444 O2644 0uAn15

!.3 !.3 !.3

!.!

2 4.2 2 4.2 2 4.2 2 4.2 2 4.2 2 4.2 2 4.2 2 4.2 2 4.3 2 4.1 2 4.2 2 4.2 2 4.3 2 4.17 2 4.2 2 4.1 2 4.14 2 4.1!

2 = 2 = 2 = 3 S 3 S 3 S 3 .= 3 .= 2 = 2 .= 2 .= 3 = 3 = 2 S 2 = 2 = 1 .= 1 .=

t 1 4 2 2.15 2 2.15 2 2.2 2 2.1 2 2.2 2 2.45 2 2.15 2 2.15 1 1.75 2 1.75 1 1.75 2 2.15 1 1."5 1 2.25 1 2.45 2 2.45 3 1.7 3 2.2

!.4 !.! !." !." "." "." ".4 !.5 !.5 " 6.5 !.2 !.3 !.3

opti m

14 0uSn14 11 0uAn37
1b2 11

12 41#o0r 13 120r
134

14 1"#n
0r14 35

opti m

15 24#o-i 16 240r-i
B14

1! .mn324 1" .mp!44

4.5

1" 2 164 2 2"4 3 154 3 1!4 3 214 3 244 1 264 3 211 3 344 2 3! 3 !4 2 14 3 15 3 24 3 25 3 34 3 "". " 3 44 2 4. 1" 3 4. 1! 1 4. 1" 1 4. 15 1 1.2 1 1. 25 1 1.3 3 1.7 2 1. 45 1 .= 1 .= 1 .= 2 .= 2 .= 2 .= 2 .= 2 S 2 .= 3 S 3 S 3 S 3 S 3 S 3 S 3 1 = 3 1 .= 1 = 1 = 1 = 1 = 1 = 4 = 2 .= 4 =

4 3 154 4 2 154 4 2 154 4 2 164 4 2 164 4 2 164 4 2 1!5 4 3 145 44 2 162 5 3 2.15 3 2.2 3 2.1 3 2.15 3 2.15 3 2.15 3 1.75 1 2.15 3 2.15

17 .gn3!41! 2

!.2 !.2 !.4 !.3 !.1 !.2 !.3 " !.3

2 4.1! 2 4.1 2 4.13 2 4.13 5 2 4.14 2 4.15 2 4.16 2 4.17 2 4.17

1 1 1 1 1 1 1 1 1

@ 4.5 @ 4.5 @ 4.1 @ 4.1 @ 4.1 @ 4.1 C 4.5 @ 4.4 5 @ 4.1

24 .gn!4421 .0144 22 .0154 23 .0244 24 .0254 25 .0344 26 1"#o0r

14

2! .0444

2abel 2. Alegerea materialului optim

..Stabilirea procedeelor posibile de realizare a piesei)semi!abricat

1entru a putea alege procedeele tehnologice acceptabile de realizare a piesei-semifabricat este necesara o analiza a procedeelor tehnologice posibile( a andu-se in edere clasa din care face parte piesa( tehnologicitatea constructiei( greutatea si dimensiunile de gabarit si tipul productiei. Stabilitatea procesului tehnologic depinde de procedeul de elaborare si alegere a semifabricatului. 8n functie de acesta se stabilesc apoi felul si numarul operatiilor si fazelor( succesiunea lor si masinile pe care se a realiza piesa finita.

1entru a stabili procedeele tehnologice posibile de obtinere a piesei se a face o analiza a tehnologicitatii pieselor-semifabricat turnate( forDate si matritate. 8ndicarea unuia sau a altuia dintre procedeele tehnologice de obtinere a semifabricatului este conditionata si de factori economici. Obtinerea unor semifabricate cu forma si dimensiuni apropiate de piesa finita este mai scumpa ca cea a semifabricatelor mai putin precise. Eolumul productiei este si el un factor important in alegerea procedeului de obbtinere a semifabricatului. Astfel( cu cat numarul de piese este mai mare cu atat cheltuielile ce re in pe bucata or fi mai mici. 9a productia de serie mare sunt indicate procedee prin care sa se obtina semifabricate cu forme si dimensiuni apropiate de cele ale piesei finite( cu tolerante stranse( deci cu adaosuri de prelucrare mici( iar in productia de seria mica acesti factori nu mai sunt de prima importanta.

.. . /btinerea piesei)semi!abricat prin turnare

2urnarea reprezinta un procedeu clasic de obtinere a semifabricatelor ce pot a ea forme de la cele mai simple la cele mai comple+e( in productie de unicat( serie sau masa. /in studiul tehnologicitatii pentru turnare se constata ca piesa respecta recomandarile pri ind tehnologicitatea pieselor-semifabricat turnate cum ar fi$ o alegerea planului de separatie al formei de turnare chiar planul de simetrie al piesei o dimensiunea ma+ima a piesei se a aseza in plan orizontal o uniformitatea racordarilor constructi e o adaosuri de inclinare( tehnologice si de prelucrare mici 8n comparatie cu metoda de obtinere a semifabricatului prin forDare sau matritare( metoda de turnare prezinta unele a antaDe( ca $ o obtinerea unei forme rationale din punct de edere al

solicitarilor o un numar mic de operatii o un utilaD mai simplu si mai ieftin o durata de realizare a semifabricatului este scurtata 1e langa aceste a antaDe trebuie a ut in edere si unele deza antaDe si anume $ o rezistenta este mai mica o pericolul rebuturilor creste datorita unor defecte de turnare greu de inlaturat.

..2. /btinerea piesei)semi!abricat prin de!ormare plastica

1iesa-semifabricat poate fi obtinuta si printr-un procedeu de deformare plastica( deoarece indeplineste conditiile impuse de tehnologicitatea pieselor-semifabricat forDate si matritate( cum ar fi $ o modificarea configuratiei geometrice a piesei-semifabricat obtinuta prin forDare libera poate fi facuta astfel incat adaosurile de prelucrare( tehnologice si de debitare sa fie minime o razele de racordare ale muchiilor e+terioare pot fi alese cat mai mici( pentru ca pierderile de material indepartat prin aschiere si manopera sa fie reduse o forma constructi a a piesei-semifabricat rezultata permite obtinerea gradului ma+im de apropiere de piesa finite 8n realizarea unui semifabricat obtinut prin deformare plastica( o conditie esentiala este repartizarea corespunzatoare a fibrelor de curgere a materialului( de-a lungul acestuia.

.... /btinerea piesei)semi!abricat prin aschiere

8n figura de mai Dos se prezinta piesa obtinuta prin procedeul de aschiere dintr-un semifabricat tip bara cilindrica. 1entru a realiza economie de material( piesa se mai poate e+ecuta prin aschiere si dintr-un semifabricat initial tip tea a( a and in interior un alezaD cu diametrul mai mare decat diametrul final al alezaDului. Analizand procesul de aschiere si desenul semifabricatului se obser a cum in acest caz prelucrarea intregii piese prin aceasta metoda nu este rationala. 8n concluzie acesta este un procedeu neeconomic si nerecomandat.

0./btinerea piesei)semi!abricat printr)un procedeu tehnologic de turnare

Asa cum s-a stabilit la punctul anterior o arianta acceptabila de obtinere a piesei-semifabricat pentru piesa data o constituie turnarea in fome temporare din amestec de formare obisnuit( realizata manual. 1entru turnarea in forme temporare a antaDele constau in costuri in costuri relati e scazute ale materialelor folosite % nisip( argila( apa( modele( samd & si calitate conforma cu cerintele de productie. 1regatirea formei de turnare( in ederea umplerii cu metal( constituie una din cele mai importante tehnologii din ansamblul procesului de fabricare a piesei turnate. 1rocesul tehnologic de obtinere a pieselor prin turnare in forme temporare poate fi structurat pe urmatoarele etape distincte $ o realizarea modelului si a cutiilor de miez( pe baza desenului piesei turnate sau a desenului de e+ecutie a modelului si a cutiilor de miez o realizarea formei de turnare si a miezurilor( asamblarea formelor o elaborarea aliaDului( transportul si alimentarea formelor o tratamentele aplicate la umplerea formei( solidificarea piesei o dezbaterea formelor( e+tragerea piesei solidificate si scoaterea miezurilor din piesa o separarea retelei de turnare si a maselotelor o curatirea o tratamentele termice si de suprafata( remedierea defectelor o controlul final al piesei o marcarea( conser area( depozitarea( ambalarea si li rarea catre beneficiar.

0. . Intocmirea desenului piesei brut turnate

8n ederea intocmirii desenului piesei brut turnate trebuie parcurse urmatoarele etape $ o stabilirea pozitiei de !omare$ in cazul productiei de unicate si de serie mica se recomanda ca operatia de formare sa se e+ecute manual o stabilirea pozitiei de turnare$ pozitia piesei in forma de

turnare si suprafata de separare a acesteia trebuie sa asigure$ calitatea solicitata a piesei turnate( consumuri minime pentru realizare si prelucrare mecanica. o alegerea planului de separatie$ pentru e+tragerea modelului din forma( acesta se sectioneaza in doua sau chiar mai multe bucati. 8n general( la alegerea planului de separatie sunt posibile mai multe solutii. /intre solutiile posibile se alege cea care permite$simplificarea la minimum a constructiei modelului care urmeaza sa fie e+ecutat din cat mai putine parti componente, e+tragerea usoara a piesei din forma, suprafata de separatie a formei trebuie sa fie pe cat posibil plana si una singura, obtinerea formei cu cele mai putine miezuri o stabilirea adaosurilor de prelucrare$ adaosurile de prelucrare se pre ad pe toate suprafetele piesei ale caror precizii dimensionale si rugozitati nu pot fi obtinute prin turnare. o stabilirea adaosurilor de inclinare$ deoarece modelul trebuie e+tras din forma( se admite ca peretii perpendiculari pe planul de separatie sa fie construiti cu inclinari( asa-numite inclinari constructi e( chiar daca nu sunt pre azute pe desenul piesei finite. o stabilirea racordarilor constructive$ racordarile constructi e sunt rotunDiri ale unghiurilor interioare sau e+terioare intre doi pereti ai piesei turnate.

0.2. Intocmirea desenului modelului

0onstructia desenului modelului se face pornind de la desenul piesei brut turnate( care se completeaza cu adaosurile de contractie si cu marcile pentru sustinerea miezurilor( daca piesa prezinta goluri interioare. #odificarea olumului si( implicit( a dimensiunilor( care are loc la incalzirea sau racirea aliaDelor metalice( nu poate fi eliminate( ea a and loc ca urmare a proprietatilor fizice( specifice fiecarui aliaD. Aceasta modificare de olum poate si trebuie sa fie compensate sau diminuata in cadrul proiectarii tehnologiei de turnare prin aplicarea adaosului de contractie. #odelele nu se pot construi absolute e+acte( conform cotelor de pe desen( oricata atentie s-ar acorda la confectionarea lor. 8n plus( urmarirea construirii unui model deosebit de precis mareste pretul de cost in mod neDustificat. /e aceea( se admite in practica constructia de modele cu anumite tolerante.

0... +etoda de turnare

#etoda de turnare se refera la modul de introducere a aliaDului lichid sau materialului in ca itatea generatoare a piesei. 0ele mai des intalnite metode sunt $ turnarea directa( turnarea cu retea in ploaie( turnarea indirecta( turnarea in planul de separatie( turnarea prin retea etaData si turnarea prin retea in fanta. /eoarece piesa este din fonta si are o configuratie relati simpla se a alege metoda de turnare directa.

1./btinerea piesei)semi!abricat printr)un procedeu de de!ormare plastica

/eformarea plastica este metoda de prelucrare dimensionala prin care( in scopul obtinerii unor semifabricate sau produse finite( se realizeaza deformarea permanenta a materialelor fara fisurare( prin aplicarea fortelor e+terioare. 2ehnologiile de deformare plastica constituie metode importante de obtinere a pieselor( ce prezinta a antaDe fata de alte procedee de semifabricare sau fabricare. A antaDele metodei de prelucrare a metalelor prin deformare sunt$ o consumul minim de material o imbunatatirea proprietatilor din cauza structurii mai omogene sau mai dense care rezulta in urma acestor prelucrari o precizia mare de prelucrare mai ale la rece o reducerea duratei prelucrarii ulterioare prin aschiere o posibilitatile de obtinere a unor forme comple+e cu un numar minim de operatii si manopera simpla o marirea producti itatii muncii. -ecesitatea aplicarii unor forte mari pentru deformare( face ca in estitiile initiale sa fie mari( ceea ce poate fi considerat ca un deza antaD al acestei metode. 1entru obtinerea piesei-semifabricat Arbore IIprintr-un procedeu de deformare plastica( asa cum s-a precizat in capitolul 3( s-a optat pentru operatia de matritare( deoarece procedeul se aplica la prelucrarea pieselor mici( cu configuratie simpla si comple+a(in productie de serie si masa( conditii indeplinite si de aceasta piesa.

1. .Intocmirea desenului piesei brut matritate

/esenul piesei brut matritate se intocmeste pe baza desenului piesei finite la care se pre ad adaosurile de prelucrare( adaosurile tehnologice( adaosurile de inclinare si razele de racordare. a2 Adaosurile de prelucrare Ap ' se aplica numai suprafetelor pieselor matritate a caror precizie dimensionala si rugozitate nu poate rezulta prin matritare si care se prelucreaza ulterior prin aschiere. 1entru stabilirea adaosurilor de prelucrare si abaterilor limita la piesele matritate( sunt necesare urmatoarele date $ o masa piesei matritate( care se calculeaza dupa ce s-a stabilit tehnologic forma piesei matritate in functie de marimea si de comple+itatea piesei finite o planul de separatie( pentru piesele matritate pe ciocane si prese o calitatea otelului utilizat( o comple+itatea de forma a piesei matritate b2 Adaosurile tehnologice At - se pun pe toate suprafetele care nu pot rezulta din matritare si pentru simplificarea constructi a a piesei. c2 Adaosurile de debitare Ad ' la suprafetele matritate care se prelucreaza inclinatiile de matritare si razele de racordare se aplica de regula la cotele nominale marite cu aloarea adaosului de prelucrare. 9a suprafetele matritate care nu se prelucreaza( inclinatiile de matritare si razele de racordare se aplica la cotele nominale( iar alorile acestora trebuie sa fie mentionate( in acest sens( in desenul piesei finite.

3.Analiza tehnico)economica a doua variante de proces tehnologic si determinarea variantei optime de obtinere a piesei)semi!abricat
8n cazul analizei tehnico-economice se urmareste stabilirea procedeului optim de realizare a piesei Arbore II prin analiza pretului de cost( in functie de lotul de fabricatie( luand in considerare$ materialul( manopera( regia( S/E-urile si masinile-unelte necesare. Alegerea procedeului optim se face folosind urmatoarea relatie care permite analiza comparati a a celor doua procedee tehnologice de realizare a aceluiasi produs( si anume$ C1 = F + nV unde$ o o o o Fu.m.G lot de produseH

C1 este costul unui lot de piese F sunt cheltuielile fi+e %cu utilaDele( cu S/E-urile cu cladirile& V sunt cheltuielile ariabile %salarii( materiale& n este numarul de bucati din lot

8n cazul matritarii( relatia de mai sus de ine $ Cmatr = F1 + nV 1 unde$ o o o o Cmatr este costul unui lot de piese F1 sunt cheltuielile fi+e V1 sunt cheltuielile ariabile n este numarul de bucati din lot

0matr I 254444444 5 24444 125""5.31 I 2!6!!46244 u.m. 8n cazul turnarii $ Cturn = F2 + nx V2 unde$ o Cturn este costul unui lot de piese

o F2 sunt cheltuielile fi+e o V2 sunt cheltuielile ariabile o n este numarul de bucati din lot 0turn I 1"4444444 5 24444 3!!325.5 I !!26514444 u.m. ncr I .2 ' .1G E1- E2 I 275 buc. 1entru n@ncr se alege procedeul tehnologic de turnare( iar pentru nCncr se alege matritarea. % fig.6.1.&

.ig.6.1. /ependenta cost-numar de produse

8n cazul piesei Arbore II( pentru nI 24444 bucGan se alege (ca procedeu tehnologic optim de realizare( matritarea.

4.Succesiunea logica a tuturor operatiilor necesare obtinerii piesei)semi!abricat prin procedeul optim

8n ederea obtinerii piesei-semifabricat prin matritare trebuiesc parcurse urmatoarele etape$ 4. . Stabilirea rolului !unctional al piesei ' se face folosind analiza morfofunctionala a suprafetelor. Aceasta etapa a fost realizata la punctul 1 din tema de proiect. 4.2. Alegerea materialului optim pentru con!ectionarea piesei' se face folosind metoda de analiza a alorilor optime. Aceasta etapa a fost realizata la punctul 2 din tema de proiect. 4... Intocmirea desenului piesei brut matritate ' aceasta etapa a fost realizata la punctul 5 din tema de proiect. 4.0. *alculul masei semi!abricatului initial ' masa semifabricatului initial se calculeaza cu relatia $ mso I mpf 5 ma 5 map 5 mat 5 mai 5 mrc 5 mcb 5 mcp 5 me mpf ' masa piesei finite ma ' masa pierderilor prin ardere map ' masa pierderilor cu adaosurile de prelucrare mat ' masa pierderilor cu adaosurile tehnologice mai ' masa pierderilor cu adaosurile de inclinare mrc ' masa pierderilor cu razele de racordare mcb ' masa pierderilor in canalul de ba ura mcp ' masa pierderilor cu capetele de prindere me - masa pierderilor cu epru etele etalon % daca este cazul & 4.1. Alegerea semi!abricatului initial ' semifabricatul initial a fi bara laminata cu diametrul 3 44. 4.1. *ontrolul initial al semi!abricatului initial ' se poate face un control nedistructi cu ultrasunete( raze J( lichide penetrante( pulberi magnetice( curenti turbionari( emisie acustica sau analiza termografica.

4.3. (ratamentul termic initial ' pentru imbunatatirea proprietatilor de plasticitate se aplica o recoacere de inmuiere. 4.4. Pregatirea supra!etei semi!abricatului in vederea de!ormarii ' se face prin curatire( decapare( degresare. 4.5. Stabilirea parametrilor regimului de incalzire ' se stabilesc $ inter alul de incalzire( temperatura de inceput deformare( temperatura de sfarsit de deformare( iteza de incalzire( durata incalzirii( mediul de incalzire. 4.6. Alegerea utila7ului de incalzire ' in functie de materialul semifabricatului matritat si producti itate se alege un cuptor de incalzire cu flacara. 4. 0. Stabilirea succesiunii logice a calibrelor de matritare necesare realizarii piesei)semi!abricat 'sunt necesare $ un calibru pentru intinderea capetelor( un calibru pentru finisare. 4. . Alegerea utila7ului necesar matritarii ' in ederea matritarii pieseisemifabricat se alege un ciocan matritor. 4. 2. +atritarea propriu)zisa ' cuprinde patru faze importante $ o in prima faza semifabricatul se introduce in matrita pana atinge opritorul o in faza a doua are loc strangerea semifabricatului si inceputul refularii o faza de refulare completa o in faza a patra semimatrita mobila coboara si piesa este scoasa

4. .. "ebavurarea ' pentru deba urare se foloseste o matrita de deba urat montata pe o presa.

4. 0. *uratirea ' se inlatura gratul ramas de la deba urare sau e entualele portiuni decarburate. 0uratirea se poate face cu Det de nisip( cu Det de alice de fonta( in tobe rotitoare sau electrochimic. 4. 1. (ratamentul termic !inal ' in scopul eliminarii tensiunilor interne piesei-semifabricat i se aplica o recoacere de detensionare. 4. 3. Indreptarea ' se inlatura e entualele deformatii aparute in timpul matritarii sau in timpul tratamentului termic. 8ndreptarea se realizeaza cu aDutorul unor matrite de indreptat. 4. 4. 0alibrarea ' poate fi $ o unidimensionala $ pentru cresterea preciziei unei anumite dimensiuni o olumica $ pentru cresterea preciziei dimensionale pentru intreaga piesa 4. 5. *ontrolul !inal ' se or controla toate dimensiunile pieseisemifabricat si calitatea suprafetei piesei-semifabricat. 4. 6. Ambalarea si trimiterea catre bene!iciar ' se face in functie de destinatia ulterioara a piesei semifabricat.

5.Succesiunea logica a tuturor operatiilor si !azelor necesare obtinerii piesei !inite

-r

/enumire a operatiei 0ontrol semifabric at

Succesiunea operatiilor

Scule folosite

#asina unealta

-control cu ultrasunete sau )+ -se controleaza toate dimesiunile

.rezare Ki centruire

-frezare suprafata frontala capat stanga -frezare suprafata frontala capat dreapta -centruire A1(6 S2AS 361-"2

- burghiu elicoidal, - burghiu de centruit, - frezL cilindrofrontalL, - dispoziti de frezat, - Kubler - cuMit de strunDit e+terior, - uni ersal cu trei bacuri, - cuMit de strunDit frontal, - Kubler

#aKinL de frezat Ki centruit

StrunDire de degroKare

-strunDire cilindrica e+terioara 33" -strunDire cilindrica e+terioara 334.5 -strunDire cilindrica e+terioara 326 -strunDire cilindrica e+terioara 324 -strunDire frontala capat stanga -strunDire frontala capat dreapta

S.-. 444

.rezare canal de panL

-frezare canal de pana de latime "mm pe o lungime de 21mmm - frezare canal de pana de latime 5."5mm pe o lungime de 6mmm -strunDire cilindrica e+terioara 33"

- frezL cilindrofrontalL, - dispoziti de frezat, - subler

..E. 32+132

StrunDire de finisare

-strunDire cilindrica e+terioara 334.5 -strunDire cilindrica e+terioara 326 -strunDire cilindrica e+terioara 324 -strunDire cilindrica e+terioara 32! -strunDire cilindrica e+terioara 323 -strunDire cilindrica e+terioara 321 -strunDire cilindrica interioara canale de pana -strunDire frontala capat stanga -strunDire frontala capat dreapta

- cuMit de strunDit e+terior, - inimL de antrenare, - cuMit de teKire, micrometru

S.-. 444

2ratament termic

0uptor -rectificare de degrosare -rectificare de finisare - inimL de antrenare, - piatrL abrazi L cilindricL, micrometru -Subler -micrometru -)ugozimetru ).8. 3254

)ectifica re

"

0ontrol final

-se controleaza toate dimensiunile -se masoara rugozitatile pe fusuri si maneton