Sunteți pe pagina 1din 37

TEHNOLOGIA MATERIALELOR

~TEMA DE CASA~
Aron Alexandru
Grupa: 2110 B
Sa se proiecteze procesul tehnologic optim de realizare a piesei
Flansa in conditiile unui numar necesar de bucati
n= 1000 buc/an.
Eapele de re!ol"are
1.Stabilirea rolului functional al piesei folosind analiza morfofunctionala a
suprafetelor
2.Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei
.Stabilirea procedeelor posibile de realizare a piesei!semifabricat
".#btinerea piesei!semifabricat printr!un procedeu tehnologic de turnare
$.#btinerea piesei!semifabricat printr!un procedeu de deformare plastica
%.Analiza tehnico!economica a doua &ariante de proces tehnologic si
determinarea &ariantei optime de obtinere a piesei!semifabricat
'.Succesiunea logica a tuturor operatiilor necesare obtinerii piesei!
semifabricat prin procedeul optim
(.Succesiunea logica a tuturor operatiilor si fazelor necesare obtinerii piesei
finite
1#Sa$%l%rea rolulu% &un'%onal al p%e(e% &olo(%nd
anal%!a )or&o&un'%onala a (upra&eelor
)unoasterea rolului functional este prima etapa in proiectarea oricarui
proces tehnologic de realizare a piesei respecti&e* deoarece se face in primul
rand o proiectare functionala care trebuie sa se coreleze cu proiectarea
tehnologica a piesei.
+olul functional al piesei este dat de rolul functional al fiecarei suprafete
ce delimiteaza piesa in spatiu de aceea* in primul rand se stabileste rolul
functional al fiecarei suprafete folosind metoda de analiza morfofunctionala
a suprafetelor* ce presupune parcurgerea urmatoarelor etape,
1.1. -escompunerea piesei in suprafete cat mai simple .&ezi fig.1/
1.2. 0otarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu .&ezi
fig.1/
1.. Analiza fiecarei suprafete in parte
S!a analizat fiecare suprafata in parte din urmatoarele puncte de &edere,
1 forma geometrica a suprafetei
1 dimensiunile de gabarit
1 precizia dimensionala* precizia de forma* precizia de pozitie
1 rugozitatea si duritatea
1.". 2ntocmirea unui tabel SUPRAFETE- CARACTERISTICI
1.$. Stabilirea tipului si rolului functional posibil al fiecarei suprafete
2n functie de proprietatile si abaterile fiecarei suprafete in parte pot e3ista
suprafete,
1 functionale
1 tehnologice
1 de asamblare
1 au3iliare
1.%. Stabilirea rolului functional al piesei
2n general acest tip de piesa se poate folosi la realizarii imbinarii intre
doua conducte* a centrarii si fi3arii acestora.
0r
.
crt
.
0r.
suprafa
45
)onfigura4ia
geometric5 a
suprafe4ei
-imen
siuni
de
gabarit
6mm7
)aracteristici +olul
func4ional
posibil al
suprafe4ei
8rocedee
tehnologice posibile
de realizare a
suprafe4ei
8recizia
dimensio
nal5
8reciz
ia de
form5
8reciz
ia de
pozi4i
e
+ugazitat
ea
+a
-uritatea
9:
0 1 2 " $ % ' ( ; 10
1 S1 8lana 110 ! ! ! .2 <n func4ie de
material
=ehnologic
a
=urnare A>chiere
-eformare plastic5
2 S2 )ilindrica ?110 ! ! ! .2 <n func4ie de
material
=ehnologic
a
=urnare A>chiere
-eformare plastic5
S )ilindrica ?% ! ! ! .2 <n func4ie de
material
Asmblare A>chiere
" S" 8lana 1" ! ! .2 <n func4ie de
material
Functional
a
=urnare A>chiere
-eformare plastic5
$ S$ Sferica +2 ! ! ! .2 <n func4ie de
material
Au3iliara A>chiere
% S% )ilindrica ?%$ @0.02
!
! ! 0.( <n func4ie de
material
=ehnologic
a
=urnare A>chiere
-eformare plastic5
' S' )ilindrica ?(0 @0.02
!
! 0.( <n func4ie de
material
Functional
a
=urnare A>chiere
-eformare plastic5
( S( =oroidala '0 ! ! ! .2 <n func4ie de
material
Au3iliara A>chiere
; S; =ronconica 23"$A ! ! ! .2 <n func4ie de
material
Au3iliara A>chiere
10 S10 8lana (0 ! ! ! .2 <n func4ie de
material
=ehnologic
a
=urnare A>chiere
-eformare plastic5
2#Ale*erea )aer%alulu% op%) penru
'on&e'%onarea p%e(e%
Alegerea optima a unui material pentru o anumita destinatie este o
problema deosebit de comple3a care trebuie rezol&ata de proiectant* ceea ce
inseamna alegerea acelui material ce indeplineste cerintele minime de
rezistenta si durabilitate ale piesei in conditiile unui pret de cost minim si a
unei fiabilitati sporite.
Betoda folosita pentru alegerea materialului optim se numeste metoda de
analiza a &alorilor optime si are la baza &alorificarea la ma3im a intregului
ansamblu de proprietati functionale* tehnologice si economice.
8entru rezol&area acesteia trebuiesc rezol&ate urmatoarele etape,
C stabilirea rolului functional al piesei* a tehnologicitatii constructiei si
a conditiilor de functionare ale acesteia. Aceasta etapa s!a rezol&at la punctul
precedent.
C determinarea si stabilirea factorilor analitici ai proble!
mei alegerii materialului optim , se face luand in considerare intregul
ansamblu de proprietati functionale* tehnologice si economice.
C descompunerea factorilor analitici in elemente prima!
re. =oti factorii primari sunt prezentati intr!un tabel Materiale-
Proprietati de forma celui prezentat in tabelul de mai Dos.
C aprecierea calitati&a a factorilor analitici , se face folo!
sind un sistem de notare in functie de &aloarea fiecarei proprietati k
acordandu!i!se o nota tk in functie de precizia care se &rea obtinuta.
C stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar se face tinand
cont de datele rezultate din etapele precedente * acordand fiecarei proprietati
k o pondere dk. 2n stabilirea ponderii trebuie indeplinita conditia,

dk = 1
C alegerea solutiei optime la momentul dat , se face aplicand criteriul,
tkdk
C analiza solutiilor din punct de &edere al utilitatii lor si stabilirea
conditiilor de inlocuire economica a unui material cu alt material.
2n tabelul de mai Dos se prezinta aceasta metoda de analiza care foloseste
toate elementele prezentate in etapele anterioare.
-e remarcat este faptul ca la alegerea materialului optim pentru
prelucrarea printr!un anumit procedeu tehnologic proprietatii tehnologice de
ma3im interes .sudabilitate* turnabilitate* deformabilitate* uzinabilitate/ i se
&a acorda o pondere mai mare.
-aca din analiza* materialul optim rezultat nu este si cel mai indicat
pentru acel procedeu* atunci se &a alege urmatorul material ce are tkdk
imediat inferioara.
Atunci* din analiza &alorilor obtinute in tabel* materialul optim ales este
#E)"$ acesta fiind cel cu suma tkdk = 2.($ cea mai mare si indeplinind
cel mai bine cerintele functionale* tehnologice si economice.
0r.
)rt
Baterial
+ropr%e,-% &un'-%onale
+ropr%e,-% e.nolo*%'e
+ropr%e,-%
e'ono)%'e

10
1 k
k k
d t #:S
/%!%'e C.%)%'e Me'an%'e
-ensitate
6Fg/dm

7
)onductibi!
litatea termic5
6cal/cms
o
)7
+ezisten4a la
coroziune
6mm/an7
-uritatea
69:7
+ezisten4a la
rupere
6da0/mm
2
7
.G110
%
/
6da0/cm
2
7
=urnabili!
tatea
-eforma!
bilitatea
Hzinabili!
tatea
8re4ul
de cost
6um/Fg7
0 1 0 2 0 1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 6 0 7 0 10
0 1 2 " $ % ' ( ; 10 11 12 1 1" 1$ 1% 1' 1( 1; 20 21 22 2
1 #E ' '* 2 0*2 2 I 0*$ 2 1% 2 2 2*0 2 S 1 : 2 F: 2000 2*$
2 #E $0 '* 2 0*2 2 I 0*$ 2 1%" $( 2 2*0 2 S 1 : 2 F: 22$0 2*$

#E) "$
'*( 2 0*2 2 I 0*$ 2 20' '0 2 2*1 S 1 : 2 F: 2'$ 2*($ Ma#
op%)
2 #E) 20 '*" 2 0*2 2 I 0*$ 2 1;0 $0 2 2*2 S 1 : 2 F: 2$00 2*%$
$ #= "00 '*(2 2 0*2 2 I 0*$ 2 110 2 "0 1 2*1 F: S 1 F: 2000 2*'
% #= %00 '*(2 2 0*2 2 I 0*$ 2 1%; 2 %0 2 2*1 F: S 1 F: 212$ 2*'
' )uJn 1$ (*( 2 0* I 0*$ 2 (0 1 2 1 1*2 2 F: : 2 F: $000 2 2*"$
( )uJn;8b2 (*" 2 0*2" 2 I 0* %$ 1 1% 1 1*2 2 : 2 F: F: %000 1 2*0$
; )uSn 10 (*( 2 0*11 2 I 0*$ 2 '0 1 2 1 1*$ 2 F: : F: "$00 2 2*2$
10 A=Si$)u 2*% 2 0*2 2 I 0*1 ;0 1 20 1 0*( 1 F: : 2 F: 12$ 2 2*1$
11 "1Bo)r 11 '*$ 2 0*2 2 I 0*$ 2 21' 10$ 2*1 S 1 : 2 : 2 12$ 2 2*1
12 12)r 10 '*$ 2 0* I 0*2 1(' 2 %0 2 2*1 S 1 S 1 : 2 %$00 1 2*0
1 1(Bo)r10 '*% 2 0*1; 1 I 0*0$ 20' ((*( 1*; 2 S 1 : 2 F: 10$00 1 2*0$
1" 20Bo0i$ '*% 2 0*2 2 I 0*0$ 20( 11'*( 1*( 2 S 1 : 2 F: 10000 1 2*1
1$ "0)r10 '*" 2 0*1 1 I 0*0$ 21' ;( 1*" 2 S 1 : 2 : 2 '$00 1 2*"
1% Fgn '00!2 '* 2 0*02 1 I 0*$ 2 2(0 '0 1*% 2 F: S 1 : 2 1%$0 2*2$
1' Fgn "$0!$ '* 2 0*01 1 I 0*$ 2 2(0 "$ 2 1*% 2 F: S 1 : 2 1%00 2*2$
1( Fmn 20 '* 2 0*1" 1 K 0*$ 2 1%0 2 2 1 1*% 2 F: S 1 F: 1($0 2*$
1; Fc 100 '*" 2 0*1 1 I 0*1 1$0 2 10 1 1*; 2 F: 0 0 F: 1$00 2*%
20 Fc 1$0 '* 2 0*1$ 1 I 0*1 1$0 2 1$ 1 1*; 2 F: 0 0 F: 1$$0 2*%
21 Fc 200 '*1 2 0*1" 1 I 0*1 210 20 1 2 2 F: 0 0 F: 1$$0 2*%
22 Fc 2$0 '*2 2 0*1$ 1 I 0*1 2"0 2$ 1 2*1 F: 0 0 F: 1$$0 2*"$
2 Fc 00 '*2 2 0*1% 1 I 0*1 2%0 0 1 2*1 F: 0 0 F: 1$$0 2*"$
2" Fc $0 '*2 2 0*1' 1 I 0*1 2(0 $ 1 2*1 F: 0 0 F: 1%00 2*"$
2$ Fc "00 '* 2 0*1; 1 I 0*1 00 "0 2 2* F: 0 0 F: 1%00 2*"$
8onderea dF d1=0*0$ d2=0*0$ d=0*1$ d"=0*1$ d$=0*1 d%=0*0$ d'=0*1 d(=0*1 d;=0*1 d10=0*1$ 1*0
1#Sa$%l%rea pro'edeelor po(%$%le de real%!are a
p%e(e%8(e)%&a$r%'a

8entru a putea alege procedeele tehnologice acceptabile de realizare a
piesei!semifabricat este necesara o analiza a procedeelor tehnologice
posibile* a&andu!se in &edere clasa din care face parte piesa* tehnologicita
tea constructiei* greutatea si dimensiunile de gabarit si tipul productiei.
Stabilitatea procesului tehnologic depinde de procedeul de elaborare si
alegere a semifabricatului. 2n functie de acesta se stabilesc apoi felul si
numarul operatiilor si fazelor* succesiunea lor si masinile pe care se &a
realiza piesa finita.
8entru a stabili procedeele tehnologice posibile de obtinere a piesei se &a
face o analiza a tehnologicitatii pieselor!semifabricat turnate* forDate si
matritate.
-in studiul tehnologicitatii pentru turnare se constata ca piesa res!
pecta recomandarile pri&ind tehnologicitatea pieselor!semifabricat tur!
nate cum ar fi ,
alegerea planului de separatie al formei de turnare chiar planul
de simetrie al piesei
dimensiunea ma3ima a piesei se &a aseza in plan orizontal
uniformitatea racordarilor constructi&e
adaosuri de inclinare* tehnologice si de prelucrare mici
2n comparatie cu metoda de obtinere a semifabricatului prin forDare sau
matritare* metoda de turnare prezinta unele a&antaDe* ca ,
obtinerea unei forme rationale din punct de &edere al solici!
tarilor
un numar mic de operatii
un utilaD mai simplu si mai ieftin
durata de realizare a semifabricatului este scurtata

8e langa aceste a&antaDe trebuie a&ut in &edere si unele deza&antaDe si


anume ,
rezistenta este mai mica
pericolul rebuturilor creste datorita unor defecte de turnare greu
de inlaturat.

8iesa!semifabricat poate fi obtinuta si printr!un procedeu de deformare
plastica* deoarece indeplineste conditiile impuse de tehnologicitatea
pieselor!semifabricat forDate si matritate* cum ar fi ,
modificarea configuratiei geometrice a piesei!semifabricat
obtinuta prin forDare libera poate fi facuta astfel incat adaosurile
de prelucrare* tehnologice si de debitare sa fie minime
razele de racordare ale muchiilor e3terioare pot fi alese cat
mai mici* pentru ca pierderile dde material indepartat prin
aschiere si manopera sa fie reduse
forma constructi&a a piesei!semifabricat rezultata permite
obbtinerea gradului ma3im de apropiere de piesa finite
2n realizarea unui semifabricat obtinut prin deformare plastica* o conditie
esentiala este repartizarea corespunzatoare a fibrelor de curgere a
materialului* de!a lungul acestuia.

8iesa studiata mai poate fi obtinuta si direct prin aschiere din bara
laminata* insa randamentul de utilizare a materialului in acest caz este foarte
scazut.
8rincipalii factori care determina alegerea metodei si procedeului de
realizare a semifabricatului sunt ,
natura materialului piesei
forma si dimensiunile piesei finite
precizia geometrica si rugozitatea piesei finite
tipul productiei
&olumul de munca necesar
costul prelucrarilor mecanice ulterioare.
2ndicarea unuia sau a altuia dintre procedeele tehnologice de obtinere a
semifabricatului este conditionata si de factori economici. #btinerea unor
semifabricate cu forma si dimensiuni apropiate de piesa finite este mai
scumpa ca cea a semifabricatelor mai putin precise.
Lolumul productiei este si el un factor important in alegerea proce!
deului de obtinere a semifabricatului.
Astfel* cu cat numarul de piese este mai mare cu atat cheltuielile ce re&in
pe bucata &or fi mai mici.
Ea productia de serie mare sunt indicate procedee prin care sa se obtina
semifabricate cu forme si dimensiuni apropiate de cele ale piesei
finite* cu tolerante stranse* deci cu adaosuri de prelucrare mici* iar in
productia de seria mica acesti factori nu mai sunt de prima importanta.

2n concluzie* s!au ales ca procedee tehnologice acceptabile de realizare a
piesei!semifabricat pentru piesa studiata turnarea in forme temporare din
amestec de formare obisnuit* realizata manual* si forDarea libera.
2#O$%nerea p%e(e%8(e)%&a$r%'a pr%nr8un
pro'edeu e.nolo*%' de urnare
Asa cum s!a stabilit la punctul anterior o &arianta acceptabile de ob!
tinere a piesei!semifabricat pentru piesa Flansa o constituie turnarea in
fome temporare din amestec de formare obisnuit* realizata manual.
8regatirea formei de turnare* in &ederea umplerii cu metal* constituie una
din cele mai importante tehnologii din ansamblul procesului de fabricare a
piesei turnate.
-e corecta e3ecutie a formelor de turnare depinde in cea mai mare
proportie calitatea piesei turnate* deoarece prin metoda de formare fo!
losita se influenteaza nemiDlocit ,
calitatea suprafetelor piesei turnate
precizia dimensionala a piesei
compactitatea masei metalice
structura de cristalizare a aliaDului turnat
pretul de cost al piesei fabricate
8rocesul tehnologic de obtinere a pieselor prin turnare in forme tem!
porare poate fi structurat pe urmatoarele etape distincte ,
realizarea modelului si a cutiilor de miez* pe baza desenului
piesei turnate sau a desenului de e3ecutie a modelului si a
cutiilor de miez
realizarea formei de turnare si a miezurilor* asamblarea
formelor
elaborarea aliaDului* transportul si alimentarea formelor
tratamentele aplicate la umplerea formei* solidificarea piesei
dezbaterea formelor* e3tragerea piesei solidificate si scoate!
rea miezurilor din piesa
separarea retelei de turnare si a maselotelor
curatirea
tratamentele termice si de suprafata* remedierea defectelor
controlul final al piesei
marcarea* conser&area* depozitarea* ambalarea si li&rarea catre
beneficiar.
8retul de cost al pieselor turnate depinde de cantitatea de materiale si
manopera necesare pentru e3ecutia lor.
2n cazul formarii manuale* manopera pentru confectionarea modelului si
a cutiilor de miez depaseste cu mult pe cea pentru confectionarea formei* de
aceea piesa trebuie sa fie astfel proiectata incat sa permita confectionarea
usoara a modelului si a miezurilor.
Bodelul si miezurile determina configuratia e3terioara* respecti& in!
terioara a &iitoarei piese realizata prin turnare.

2#1# Ino')%rea de(enulu% p%e(e% $ru urnae

2n &ederea intocmirii desenului piesei brut turnate trebuie parcurse
urmatoarele etape ,
stailirea po!itiei de "o#are , in cazul productiei de unicate si de
serie mica se recomanda ca operatia de formare sa se e3ecute
manual
stailirea po!itie de t$rnare , pozitia piesei in forma de tur!
nare si suprafata de separare a acesteia trebuie sa asigure,
calitatea solicitata a piesei turnate* consumuri minime pentru
realizare si prelucrare mecanica. Ea alegerea pozitiei de turnare
in forma trebuie sa se tina seama de urmatoarele recomandari,
la turnarea pieselor de forma complicata si de mare raspundere*
partile cele mai importante trebuie sa fie amplasate in partea
inferioara a formei* cunoscand faptul ca incluziunile de nisip*
zgura si gaze au tendinta de ridicare spre partile superioare ale
pieseiM daca suprafete ale piesei turnate ce urmeaza a fi
prelucrate* sunt amplasate in partea superioara a formei se &or
lua masuri astfel incat defectele caracteristice de turnare
.retasuri* sufluri* incluziuni / sa se produca in maselote*
rasuflatori sau in adaosurile de prelu!
crare pre&azute pe suprafetele superioare ale piesei turnateM la
turnarea pieselor din aliaDe cu contractie mare in timpul
solidificarii* pozitia piesei in forma &a fi aleasa astfel incat sa se
asigure solidificarea diriData a metalului de la partile sub!
tiri spre cele groase si de la acestea spre maseloteM pozitia piesei
in forma de turnare trebuie aleasa astfel incat sa se asigure
consum de metal minim si un cost cat mai mic.
ale%erea plan$l$i de separatie , pentru e3tragerea modelului din
forma* acesta se sectioneaza in doua sau chiar mai multe bucati.
2n general* la alegerea planului de separatie sunt posibile mai
multe solutii* in functie de simetria piesei tur!
nate* de prezenta suprafetelor care urmeaza sa fie prelucra!
te prin aschiere* de utilaDul e3istent pentru formare si turna!
re. -intre solutiile posibile se alege cea care permite, simpli!
ficarea la minimum a constructiei modelului care urmeaza sa fie
e3ecutat din cat mai putine parti componenteM e3tra!
gerea usoara a piesei din formaM suprafata de separatie a formei
trebuie sa fie pe cat posibil plana si una singuraM obtinerea
formei cu cele mai putine miezuri* deoarece mie!
zurile necesita manopera suplimentaraM montarea usoara si
sigura a miezurilor in formaM umplerea usoara si completa a
formei.
stailirea adaos$rilor de prel$&rare , adaosurile de prelucra!
re se pre&ad pe toate suprafetele piesei ale caror precizii di!
mensionale si rugozitati nu pot fi obtinute prin turnare. Factorii
principali de care depinde marimea adaosului de prelucrare
sunt, natura aliaDului care se toarnaM pozitia su!
prafeteiM metoda de formareM dimensiunea piesei si a supra!
fetei care se prelucreazaM clasa de precizie a piesei turnate.
stailirea adaos$rilor te'nolo%i&e , acestea se pre&ad pe toate
suprafetele a caror configuratie sau pozitie nu poate fi obtinuta
direct din turnare sau in &ederea simplificarii for!
mei tehnologice a piesei.
stailirea adaos$rilor de in&linare , deoarece modelul tre!
buie e3tras din forma* se admite ca peretii perpendiculari pe
planul de separatie sa fie construiti cu inclinari* asa!numite
inclinari constructi&e* chiar daca nu sunt pre&azute pe dese!
nul piesei finite. -aca suprafetele respecti&e se prelucreaza prin
aschiere* inclinarile constructi&e trebuie sa fie cat mai mici
posibil* pentru a nu se mari manopera la prelucrare si pierderile
de metal prin aschii.
stailirea ra&ordarilor &onstr$&ti(e , racordarile construc!
ti&e sunt rotunDiri ale unghiurilor interioare sau e3terioare intre
doi pereti ai piesei turnate. Scopul racordarilor con!
structi&e este multiplu, de a pre&eni efectul daunator al
transcristalizarii* de a pre&eni formarea nodurilor termiceM de a
pre&eni ruperea formei la e3tragerea modelului. Barimea razei
de racordare interioara r se alege intre 1/$ si 1/ din media
aritmetica a grosimii peretilor de racordat* iar raza e3terioara +
se ia egala cu raza mica r* plus media aritmetica a grosimii
peretilor care se racordeaza.


2#2# Ino')%rea de(enulu% )odelulu%

)onstructia desenului modelului se face pornind de la desenul piesei brut
turnate* care se completeaza cu adaosurile de contractie si cu mar!
cile pentru sustinerea miezurilor* daca piesa prezinta goluri interioare.
Bodificarea &olumului si* implicit* a dimensiunilor* care are loc la
incalzirea sau racirea aliaDelor metalice* nu poate fi eliminate* ea a&and loc
ca urmare a proprietatilor fizice* specifice fiecarui aliaD.
Aceasta modificare de &olum poate si trebuie sa fie compensate sau
diminuata in cadrul proiectarii tehnologiei de turnare prin aplicarea
adaosului de contractie.
Bodelele nu se pot construi absolute e3acte* conform cotelor de pe desen*
oricata atentie s!ar acorda la confectionarea lor. 2n plus* urmarirea construirii
unui model deosebit de precis mareste pretul de cost in mod neDustificat. -e
aceea* se admite in practica constructia de modele cu anumite tolerante.
2#1# Exe'u%a &or)e% de urnare
-e corecta e3ecutie a formei de turnare depinde in cea mai mare proportie
calitatea piesei turnate deoarece prin metoda de formare folosita se
influenteaza nemiDlocit, calitatea suprafetei piesei turnateM precizia
dimensionalaM compactitatea masei metaliceM structura de cristaliza!
re a aliaDului turnatM pretul de cost al piesei fabricate.
-upa solidificarea si racirea piesei turnate sub o anumita temperatu!
ra* formele se dezbat . se distrug / in &ederea e3tragerii piesei.
Gste de dorit ca timpul de mentinere a pieselor in forma dupa turnare sa
fie cat mai scurt pentru a realiza o producti&itate ridicata. =impul de
mentinere a pieselor in forma difera de la un aliaD la altul* iar la acelasi aliaD
timpul creste cu masa piesei.
-upa dezbaterea formelor* piesa se supune operatiei de indepartare a
retelei de turnare.
3#O$%nerea p%e(e%8(e)%&a$r%'a pr%nr8un
pro'edeu de de&or)are pla(%'a

-eformarea plastica este metoda de prelucrare dimensionala prin care* in
scopul obtinerii unor semifabricate sau produse finite* se realizeaza
deformarea permanenta a materialelor fara fisurare* prin aplicarea fortelor
e3terioare.
A&antaDele metodei de prelucrare a metalelor prin deformare sunt,
consumul minim de material
imbunatatirea proprietatilor din cauza structurii mai omogene sau
mai dense care rezulta in urma acestor prelucrari
precizia mare de prelucrare mai ale la rece
reducerea duratei prelucrarii ulterioare prin aschiere
posibilitatile de obtinere a unor forme comple3e cu un numar minim
de operatii si manopera simpla
marirea producti&itatii muncii.
0ecesitatea aplicarii unor forte mari pentru deformare* face ca in&estitiile
initiale sa fie mari* ceea ce poate fi considerat ca un deza&antaD al acestei
metode.
8rocedeul de deformare plastica acceptabil pentru piesa studiata este
forDarea libera.
ForDarea permite realizarea celor mai &ariate forme de piese* de la cele
mai simple pana la unele comple3e* cu mase &ariind de la cate&a sute de
grame pana la sute de tone.
8e langa faptul ca permite obtinerea unor piese cu forme si dimensiuni
&ariate* asigura si imbunatatirea substantiala a proprietati!
lor mecanice ale materialului* fapt ce face ca procedeul sa se utilizeze si
pentru obtinerea unor piese care in e3ploatare &or fi supuse la solicitari
deosebit de mari, arbori in trepte* a3e* biele* arbori cotiti* supape* etc.
8entru realizarea piesei studiate prin forDare libera trebuie parcurse
urmatoarele etape,
3#1# Ino')%rea de(enulu% p%e(e% $ru &or9ae
)onstructia desenului piesei brut forDate se realizeaza pornind de la
desenul de e3ecutie al piesei finite* pe care se trec ,
adaos$rile de prel$&rare Ap , se pre&ad pe toate suprafetele a caror
precizie dimensionala si rugozitate nu poate fi obtinuta direct din
forDare libera. Barimea adaosurilor de prelucrare si abaterile limita
la semifabricatele forDate liber se stabilesc in functie de lungimea
ma3ima a piesei finite* precum si de tipul piesei. 8entru piesa
Flansa adaosul de prelucrare este de 1(@/! %.
adaos$rile te'nolo%i&e At , se amplaseaza pe toate suprafetele ce nu
pot rezulta din forDarea libera sau in &ederea cresterii tehnologicitatii
la forDare. 8entru piesa Flansa adaosurile tehnologice se pre&ad
la suprafeta S.
adaos$rile de deitare Ad , se pre&ad la capetele piulitei si au
ma3im 1$ A
ra&ordarile &onstr$&ti(e R& , sunt rotunDiri ale unghiurilor interioare
sau e3terioare intre doi pereti ai piesei forDate* deoarece prin
procedeul tehnologic de forDare libera nu se pot obtine unghiuri
ascutite.
Bodul de amplasare pe piesa Flansa este prezentat in figura
urmatoare,
4#Anal%!a e.n%'o8e'ono)%'a a doua "ar%ane de pro'e(
e.nolo*%' (% deer)%narea "ar%ane% op%)e de o$%nere
a p%e(e%8(e)%&a$r%'a
+ezol&area acestei probleme se face tinand cont de e3presia costului unui
lot de piese obtinut printr!un proces tehnologic de turnare in forme
temporare si a unui proces tehnologic de forDare libera.
8entru fiecare din aceste doua tehnologii de obtinere a piesei studiate se
poate scrie relatia,

C1)* = F1)* + n,-1)* 6lei/lot7
in care , F1)* reprezinta cheltuielile fi3e
-1)* reprezinta cheltuielile &ariabile
-aca se considera primul proces tehnologic de obtinere a piesei turnarea
in forme temporare se poate scrie relatia,

CTT = 1... $.#. + 1...,1*. $.#. 6lei/lot7
CTT =1./... 6lei/lot7
unde,! CTT este costul unui lot de piese obtinut prin turnare in forme
temporare
! F1 = 1000 u.m. reprezinta costurile fi3e pentru acest procedeu
.costurile cu ramele de turnare* cu amestecul de formare* cu regia sectiei* cu
S-L!urile /
! -1 = 120 u.m. sunt costurile &ariabile .cu manopera* cu materialul din
care se &or face piesele* etc./
! $.#. = unitate de masura etalon
-aca se considera al doilea process tehnologic de obtinere a piesei de!
formarea plastica prin forDare libera se poate scrie relatia,
C0F = 1... $.#. + 1...,1.. $.#. 6lei/lot7
C0F =/1... 6lei/lot7
unde, !C0F este costul unui lot de piese obtinut prin deformare plastica
!F* = %000 u.m. reprezinta costurile fi3e pentru acest
procedeu.costurile cu instalatia de deformare* regia sectiei* cu S-L!
urile/
! -* = 100 u.m. sunt costurile &ariabile .cu manopera* cu materialul din
care se &or realize piesele* etc./
G3primarea grafica a celor doua costuri pentru cele doua tipuri de procese
tehnologice este prezentata in figura fig.%.1.
8entru alegerea &ariantei optime de proces tehnologic se determina &aloa!
rea lui ncr = 2$0 buc . prin egalarea e3presiilor costurilor celor doua procese
tehnologice /.
-eci* pentru un numar de bucati mai mic de 2$0 procesul tehnologic
optim de obtinere a piesei este 8=1 prin urmare &arianta optima este turnarea
in forme temporare din amestec de formare obisnuit.
-aca numarul de piese ce trebuie realizat este mai mare de 2$0 bucati*
procesul tehnologic optime de realizare a piesei este forDarea libera.
8entru piesa Flansa procesul tehnologic optim de realizare este
forDarea libera.
Fig.%.1. Alegerea &ariantei optime a unui procedeu tehnologic de realizare a
unui lot de piese
5# Su''e(%unea lo*%'a a uuror opera%%lor ne'e(are
o$%ner%% p%e(e%8(e)%&a$r%'a pr%n pro'edeul op%)
8rocedeul tehnologic optim de obtinere a semifabricatului a rezultat
forDarea libera. 8rocesul tehnologc de obtinere prin forDare libera a piesei
Flansa cuprinde urmatoarele etape ,
7.1. Stabilirea rolului functional al piesei
8entru rezol&area acestei etape* deoarece rolul functional al piesei nu se
modifica* se &a folosi analiza similara prezentata in capitolul 1.
7.2. Alegerea materialului optim
Se face folosind metoda analizei &alorilor optime. -eoarece in prima
parte* materialul optim determinat a fost #E) "$* acesta se &a folosi si
pentru obtinerea piesei printr!un procedeu de deformare plastica deoarece
corespunde si cerintelor acestui procedeu tehnologic.
7.3. Intocmirea desenului piesei brut forjate
8entru realizarea acestei etape se &a folosi intocmirea piesei brut forDate
de la capitolul $.1.
7.4. Determinarea masei semifabricatului initial
8entru determinarea masei semifabricatului initial msf ce &a fi prelucrat
prin forDare libera se foloseste urmatoarea formula,
msf =mpf @ ma @ mat @ map @ mad @ mrc
unde,
mpf ! masa piesei finite
ma ! masa pierderilor prin ardere
mat ! masa adaosurilor tehnologice
map ! masa adaosurilor de prelucrare
mad ! masa adaosurilor de debitare
mrc ! masa razelor de racordare
7.5. Debitarea la dimensiuni
=inand cont de legea &olumului constant* semifabricatul ce se &a prelucra
prin forDare libera &a fi de forma cilindrica cu diametrul d =110 mm si
lungimea l = 210 mm.
7.6. ontrolul initial
Aceasta etapa are in &edere controlul semifabricatului initial prin metode
nedistructi&e pentru a nu fi in situatia de a incepe prelucrarea unui material
cu defecte . retasuri interioare sau e3terioare* fisuri* crapaturi / mai ales in
cazul in care semifabricatul initial a fost obtinut prin turnare continua.
7.7. Stabilirea parametrilor regimului de incal!ire
ForDarea libera este un procedeu de deformare plastic ace se poate realiza
la cald sau la rece.
8rin deformarea la cald fortele necesare procesului se reduc considerabil.
2n aceasta situatie parametrii ce caracterizeaza procesul de incalzire sunt ,
temperatura de inceput de deformare si de sfarsit de deformareM &iteza de
incalzire M durata incalzirii si mediul de incalzire .
7.". Alegerea utilajului de incal!ire
Se face in functie de &alorile parametrilor regimului de incalzire si in
functie de natura semifabricatului.
S!a ales un cuptor cu incalzire cu flacara.
7.#. Incal!irea semifabricatului in $ederea forjarii
Se face la o temperatura mai mare cu 00A) decat temperatura de inceput
de deformare.
7.1%. &orjarea propriu'!isa
2n &ederea obtinerii semifabricatului prin forDare libera din care se &a
prelucra piesa Flansa se &or parcurge urmatoarele etape,
re"$larea se#i"ari&at$l$i initial N este operatia de forDare
libera ce consta in modificarea sectiunii trans&ersale a unui
semifabricat
%a$rirea pe dorn N se e3ecuta in &ederea obtinerii alezaDului
strapuns al piesei M aceasta etapa e3ecutandu!se in mai multe etape ,
! pregaurirea cu aDutorul unui dorn la adancimea de $0 mm
! gaurirea propriu!zisa
! strapungerea gaurii cu aDutorul unui dorn de strapungere
! calibrarea gaurii
intinderea pe dorn
7.11. uratirea piesei obtinute
Se inlatura e&entual stratul decarburat sau o3izii de la suprafata
materialului astfel incat sa fie pregatit pentru urmatoarea etapa de prelucrare
si anume prelucrarea prin aschiere.
7.12. (ratamentul termica final
Se face in functie de &iitoarea destinatie a semifabricatului forDat.
7.13. ontrolul final
7.14. Ambalarea si e)pedierea catre beneficiar

6# Su''e(%unea lo*%'a a uuror opera%%lor (%
&a!elor ne'e(are o$%ner%% p%e(e% &%n%e
0r -enumire
a
operatiei

Succesiunea operatiilor Scule
folosite
Basina
unealta
1 )ontrol
semifabric
at
!control cu ultrasunete sau +3
!se controleaza toate dimesiunile
2
Frezare >i
centruire
!frezare suprafata frontala capat
stanga
!frezare suprafata frontala capat
dreapta
!centruire A1*% S=AS %1!(2
! burghiu elicoidalM
! burghiu de centruitM
! frez5 cilindro!
frontal5M
! dispoziti& de frezatM
! >ubler
Ba>in5 de
frezat >i
centruit

StrunDire
de
degro>are
!strunDire cilindrica e3terioara ?110
!strunDire cilindrica e3terioara ?(0
!strunDire cilindrica interioara ?%$
!strunDire frontala capat stanga
!strunDire frontala capat dreapta
! cu4it de strunDit
e3teriorM
! uni&ersal cu trei
bacuriM
! cu4it de strunDit
frontalM
! >ubler
S.0. "00
"
Frezare
!frezare canal de pana de latime
(mm pe o lungime de 21mmm
! frez5 cilindro!
frontal5M
F.L.
2312
canal de
pan5
! frezare canal de pana de latime
$.($mm pe o lungime de %mmm
! dispoziti& de frezatM
! subler
$ Oaurirea !gaurire la ?% !burghiu elicoidal
% =ratament
termic )uptor
' +ectifica
re
!rectificare de degrosare
!rectificare de finisare
! inim5 de antrenareM
! piatr5 abrazi&5
cilindric5M
micrometru
+.2. 2$0
( )ontrol
final
!se controleaza toate dimensiunile
!se masoara rugozitatile pe fusuri si
maneton
!Subler
!micrometru
!+ugozimetru