TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze un dispozitiv special in faza de documentatie de executie, pentru

prinderea piesei din figura de mai jos, la prelucrarea prin frezare a suprafetelor marcate, in
conditiile in care prelucrarea se realizeaza pe o masina de frezat tip FU 36X140, iar programul
anual de fabricatie este de peste 30.000 buc./an.

E1. ANALIZA TEMEI DE PROIECTARE.INFORMAREA INITIALA. STABILIREA

DATELOR INITIALE
F.1.1. Analiza temei de proiectare

Se cere proiectarea unui dispozitiv care sa permita orientarea-pozitionarea si fixarea

piesei la o operaie de prelucrare prin frezare.
Piesa ce trebuie prelucrata face parte din categoria pieselor de tip prismatic,care se va
executa dintr-o fonta
FC200 STAS 568-82. Complexitatea piesei este medie, cu o
tehnologicitate buna si va fi prelucrata dintr-o singura prindere si mai multe treceri alei sculei
aschietoare. Nivelul productiei este de 30000 buc/an.
Cotele netolerate ale piesei se inscriu in clasa de executie mijlocie.
Rugozitatea suprafetei prelucrate va fi Ra=3,2 m, iar tolerantele generale ISO 2678mk.
In concluzie piesa este tehnologica si nu ridica probleme de executie

E1.2.Informarea initiala
Se va obtine, din literatura de specialitate, solutiile constructiv-functionale care ar putea fi
utilizate pentru elaboratarea temei de proiectare. Se vor analiza solutiile in raport cu conditiile
impuse prin tema.
Tab. 1.1. Solutii constructiv functionale de dispozitive de prindere ce ar putea fi utilizate pentru abordarea temei de
proiectare

Nr.
sol.

Denumirea
solutiei

Coltare

Figura
(tabelul)
1.1.1.6.1.1

Gulere bolturi

1.1.1..9.2.7

240
240
242

Cu stranger
mecanica
Cu stranger
mecanica
Mecanisme
pana, plunjer
si parghii
articulate
Mecanisme cu
parghii
articulate si
excentric
pentru fixarea
in 2 puncte

1.2.1.1.1.2

247

1.1.1.1.1.1.1

246

Sursa
Paginile

3.246

167

3.156

Numarul
lucrarii
[127]
[127];
[146b]
[127];
[146b]
Tab 7.43

E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E).STABILIRE

SOLUTIEI DE PRINCIPIU (ANSAMBLU) A DISPOZITIVULUI
F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asmamblare etc), ce va sta la
baza proiectarii dispozitivului
Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezint acea schem
tehnic posibil, care asigur obinerea condiiilor de precizie dimensional/ geometric impuse
prin tem i conduce la costul minim al operaiei.Aceast faz presupune parcurgerea
urmtoarelor activiti

A2.1.1. Stabilire schemelor de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.)tehbic posibile

Tab. 2.1.Shemele de prelucrare tehnic posibile (SP-TP) la operatia/faza pentru care se concepe si proiecteaza
dispozitivul

Nr.
crt. Denumire
0
1
1 Prelucrarea cu
o singura
scula a piesei
din aceeasi
prindere.

SP-TP
Schita prelucrarii
2

Avantaje

Dezavantaje

3
- strangere uniforma a
pieselor;
-nu necesita dispozitiv
de prindere multiplu a
sculelor(fiind utilizata
o scula)
-timpi ajutatori
de orientare-strangere
scazuti;
-costul scazut al
sculei.

4
-necesita
dispozitiv de
prindere a piesei;
-grad scazut de
utilizare a puteri
masinii unealta;
-scade
durabilitatea sculei
-productivitate
scazuta.

Prelucrarea cu
mai multe
scule
aschietoare.

- strangere uniforma a
pieselor;
-creste durabilitatea
sculei
- timp de prelucrare
scazut
-grad ridicat de
utilizare a puteri
masinii unealta;
- productivitate
ridicata;

3.

Prelucrarea
succesiva cu o
singura scula
aschietoare a
doua sau mai
multe piese
din aceasi
prindere
.piesele sunt
orientare si
fixate pe
dispozitivul
de prindere
care e fixat pe
platoul
masinii de
canalele T

- strangere uniforma a
pieselor;
-creste durabilitatea
sculei
- timp de prelucrare
scazut
-grad ridicat de
utilizare a puteri
masinii unealta;
- productivitate
ridicata;

-necesita
dispozitiv de
prindere a piesei;
- necesita
dispozitiv de
prindere multiplu
a sculelor;
-costul ridicat al
sculelor;
- timpi ajutatori
de orientarepozitionare si
strangere ridicati;
-necesita
dispozitiv de
prindere a piesei;
- necesita
dispozitiv de
prindere multiplu
a sculelor;
-costul ridicat al
sculelor;
- timpi ajutatori
de orientarepozitionare si
strangere ridicati;

A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare

Tab. 2.2. Centralizator pentru aplicarea metodei de decizie multicriteriala pentru alegerea schemei optime de
prelucrare (SP-O) la operatia/faza pentru care se concepe si proiecteaza dipozitivul

Nr.
crt.
1
2
3

Criteriu
Precizia suprafetelor prelucrate
Gradul de uniformitate a strangerii pieselor
Precizia ceruta a strangerii pieselor

Utilitatati (partiale) pentru

S.O-T.P numarul:
1
2
3
10
10
10
9
9
8
9
9
8

4
5
6
7
8

Gradul de utilizare a puterii disponibile am masinii-unlete

7
5
7
Necesitatea dispozitivului de prindere a piesei
10
10
10
Complexitatea dispozitivului de prindere a piesei
5
9
9
Complexitate sculelor
38
8
3
Costul dispozitivelor de prindere a piesei
3
6
3
Unitati totale
64
64
56
Adoptam ca si schema optima de prelucrare varianta numarul 1: Prelucrarea cu 2 scule
aschietoare a piesei din aceeasi prindere.
F2.2. Stabilirea tipului de dispozitiv, dupa gradul de univesalitate
Piesa ce trebuie prelucrata este de complexitate medie, facand parte din categoria pieselor
de tip placa. Prelucrarea se poate face printr-o singura prindere si una sau mai multe treceri ale
sculei aschietoare, fiind vorba de frezare conica.
Volumul productie anuale este 30000 buc., iar numarul pieselor din lot este 50 buc. Deci
se poate aprecia ca tipul productiei este de tip serie.
F2.3. Centralizarea deciziilor/ rezultatul final al S.T.E./Precizarea solutiei a dispozitivului
Tab. 2.3. Rezultatul final al stiudiului tehnico-economic (S.T.E).Solutii de principiu a dispozitivului ce urmeaza a fi
proiectat

1.

Pozitia piesei

Orizontala

Modul de prelucrare al
suprafetelor de acelasi
tip sau de tip diferit
Numarul
Cu o
pieselor
scula
Cu
mai
prelucrate
multe
simultan
scule
Numarul
Pe un
pieselor
rand
Pe
mai
prelucrate
multe
din aceeasi
randuri
prindere

Succesiv

3
-

Numarul posturilor de
lucru

2.
3.
4.
5.

7
8

9
10

Tipul de dispozitiv, dupa gradul de universaliate

Mechanism cu pana si plunjer
Dispozitiv existent sau care poate fi achizitionat in timp util
si poate fi folosit
Gradul de mecanizare a dispozitivului
Cu actionare mecanica
Tip elemete orientare
Rigide
Solutii constructiv functionale
Tip elemente strangere
pentru
Tip actionare
Principalele elemente si
mecanizata
mecanisme ale dispozitivului
Mod de curatiere
Manuala, la schimbare piesei
Mod de reglare
Modul de maipularea a piesei la
Cu o mana, de catre muncitor
introducera si scoterea in/din
dispozitiv
Calificarea operatoului ce va servi
Categoria a 3-a
dispozitivul
Gradul de dezvoltare a
Documentatie de executie (D.E.)
documentatiei ce urmeaza a fi
elaborata
Cazul de proiectare
Proiectare normala (clasica)
Numarul de dispozitive necesare
1

E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POZITIONARE SI

PROIECTAREA ELEMENTELOR DE ORIENTARE-POZITIONARE SAU/SI DE
ORIENTARE-POZITIONARE SI STRANGERE (REAZEMELOR)
Elaborarea proiectului tehnic (P.T) sau a proiectului de ansamblu (P.A) reprezinta cea ce
in mod current, se numeste conceptia in proiectare , care precede proiectare propriu-zisa si are
drept scop stabilirea solutiei constructiv-functionale a dispozitivului si dimensionarea sau
adoptarea elementelor constructive ale ansamblului dispozitivului. [3].
Elaborarea proiectului tehnic presupune parcurgera urmatoarelor etape:

elaborarea schemei optime de orientare si proiectare elementelor de orientare sau de

orentare-strangere;
elaborarea schemei optime de trangere si proiectarea elementelor de strangere si
actionare;
stabilirea solutiilor constructive pentru celelalte elemente si mecanisme componente ale
dispositivelor;
elaborarea schemei de orientare tehnic acceptabile;
stabilirea schemei optime de orientare;
proiectarea elementelor de orientare-strangere, alese pentru materializarea schemei
optime de orientare.
F3.1. Elaborarea schemelor de orientare-pozitionare tehnic posibile (SOP-TP)

SOP-TP reprezinata totalitate schemelor ce asigura orientarea corespunzatoare a pieselor

si pot fi materializate, fara restrictii tehnice si economice.
In general, pentru o anumita operatie sau faza de prelucrare, control sau asamblare, sunt
posibile mai multe scheme de orientare, deoarece se pot utilize mai mult suprafete de orientare,
iar materializarea orientarii pe o anumita suprafata de orientare se poate face cu diverse tipuri de
elemente de orientare de sau de orientare-strangere.
Aceasta faza presupune:
elaborarea schitei operatiei sau fazei pentru care se proiecteaza dispozitivul;
evidentierea conditiilor de precizie impuse suprafetelor de prelucrat;
evidentierea conditiilor de precizie determinante;
stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate piesei prin orientare;
alegerea suprafetelor de orientare;
evidentierea elementelor de orientare sau de orientare strangere.

A3.1.1. Elaborarea schitei operatiei sau fazei pentru care se proiecteaza dispozitivul
Schita operatiei sau fazei este o schita de lucru facultativa, pe care se trec, in general, mai
multe elemente, necesare procesului de elaborare a schemei optime de orientare.
In cazul cel mai general, elaborarea schitei operatiei sau fazei trebuie sa plece de la
schema optima de prelucrare, control sau asamblare, stabilita in cadrul studiului tehnico-economic.

Rezulta ca aceasta schita trebuie sa contina toate elementele schemei optime de

prelucrare, control sau asamblare, la care se mai adauga o serie de elemente necesare procesului de
elaborare a schemei optime de orientare.

A3.1.3. Evidentierea conditiilor de precizie ce trebuie asigurate prin orientare-pozitionare

(CPOP)/ determinante (CD)/ principale (Cp)
In aceasta activitate, din totalitatea conditiilor tehnice de precizie C, se va retine numai
conditiile de precizie determinante- CD, adica acele conditii ce definesc, in mod cert, pozitia
relativa a spurafetei de prelucrat sau a unor elemente definitorii ale acestora si a caror respectare

este influentata de procesul de orientare a piesei in dispozitiv, in cazul unui sistem tehnologic
reglat.

Fig. 3.2. Conditiile de precizie impuse suprafetelor de prelucrat, controlat, asamblat etc. ale piesei pentru care se
proiecteaza dispozitivul, ce trebuie asigurate prin pozitionare-orientare (CPOP)/ determinante (CD)/ principale (Cp)

A3.1.4. Stabilirea gradelor de libertate (g) ce trebuie inlaturate piselor prin orientarepozitionate
Tinand seama de faptul ca orientarea pieselor presupune inlaturarea anumite grade de
libertate ale acestora, se impune stabilirea numarului, a naturii si apartenenta la o animita axa a
sistemului de orientare, a gradelor de libertate ce trebuie inlaturate pieselor prin orientare, in
conditiile unu sistem tehnologic reglat. [3].
Tabelul 3.2. Gradele de libertate (g) ce trebuie inlaturate pieselor prin orientare-pozitionare (-:gradele de libertate ce
trebuie inlaturate; +: gradele de libertate ce nu trebuie inlaturate)

CONDITII (C)

Conditii de
precizie
determinant
e (CD)
Asigurarea inchiderii fortelor de aschiere, centrifugale de inertie
si de strangere prin elemente de orientare sau de orientare si
strangera.
Limitarea zonei de lucru a sculelor aschietoare, pentru cresterea
productivitatii prelucrarii.

Grade de libertate ale

piesei
Translatii
Rotatii
t x t y t z rx ry rz
-

Conditii suplimentare (CS)

TOTAL CONDITII
Tipul schemei de orientare

Orientare incompleta

A.3.1.5. Alegerea suprafetelor de orientare-pozitionare ale pieselor

Pentru o anumita piesa, la o anumita operatie sau faza de prelucrare, control sau asamblare, la o anumita baza de orientare poate
fi determinate cu mai multe suprafete de orientare.
Alegerea corecta a suprafetelor de orientare, influenteaza favorabil fazele si activitatile ulterioare ale procesului de optimizare
sau schemelor de orientare.
Tabelul 3.3. Alegerea suprafetelor de orientare-pozitionare ale pieselor la operatia/faza pentru care se concepe si proiecteaza dispozitivul

Numarul, tipul,
forma, pozitia si
marimea
elementelor
geom.. ale
pieselor ce ar
putea servi ca
supraf. de orient.
O suprafata plana
inclinata

Notarea cnf.
Schitei
operatiei sau
fazei

Daca este sau

nu supraf. de
det. a bazelor
de cotare (DA
sau NU)

Daca se aleage
sau nu ca
suprafata de
orientare (DA
sau NU)

C,K

NU

NU

O suprafata plana

DA

NU

O suprafata plana

DA

DA

O suprafat plana

NU

NU

O suprafata plana

DA

DA

Justificare

- introducerea greoaie a piesei pe elementul de orientare

-este o suprafata de detreminare a bazelor de cotare
- asigura stabilitatea pieseie pe elemental de orientare
- este o suprafata de detreminare a bazelor de cotare
--precizie scazuta (suprafata nefuncionala
-necesita cursa foarte mare la elementele de orientare-pozitionare
este o suprafata de detreminare a bazelor de cotare
-asigura stabilitatea pieseie pe elemental de orientare

A3.1.6. Evidentierea elementelor de orientare-pozitionare sau de orientare-pozitionare si de strangere ale dispozitivului ce pot
fi utilizate pentru materializare orientarii-pozitionarii pe suprafetele de orientare-pozitionare alese ale pieselor, precum si a
simbolurilor ale acestora
Pentru usurarea transmiterii informatiilor legate de orientare pieselor, in studiu, conceptia, proiectarea, executia si exploatarea
dispozitivelor, s-au impus o serie de simboluri grafice.Astfel, utilizarea acestor simboluri permite elaborarea rapida a schemelor de
orientare tehnic posibile (S.O.-T.P.).
Tabelul 3.4. Elemete deorientare-pozitionare sau de orientare-pozitionare si de strangere ale dispozitivului ce pot fi utilizate pentru materializare orientariipozitionarii pe suprafetele de orientare-pozitionare alese ale pieselor

Numarul,
forma,
pozitia si
marimea
suprafetelor,
muchiilor si
punctelor de
orientare ale
pieselor

Notarea
conform
schitei
operatiei sau
fazei

O supafata
plana intinsa

Planulcontinut
in suprafata
respective(baz
a de asezare)

Bazele de
orientare
determinate
de
suprafetele,
muchiile si
punctele de
orientare ale
pieselor
(B.O.)
3
Reazeme
plane(cepuri
,
placate,placi
de baza,
inele,
gulere, alte
elemente de
dispositive
su suprafete
plane ) fixe

Reazemele
utilizate
pentru
materializare
a bazelor de
orientare

Bazele de
orientare
materializat
e de
reazeme
(B.O.M.R.)

Gradele
de
libertate
inlaturat
e piesei:
g-nr.
total, ttranslatii
, r-rotatii

Planul
determinat
de suprafata
active a
reazemelor

Planul
determinat
de suprafata
active a
reazemelor

3g:
1t
2r

Bazele de orientare
materializate de reazeme
(B.O.M.R.)

Nr. de
ordine al
simbolulu
i

[1]

Doua
suprafete
plane
paralele
cuprinse

Planul de
simetrie al
suprafetei

O suprafata
plana
limitata(mica
)

Un punct
continut in
suprafata
respective
(baza de
sprijin)

mecanisme
de centrare
sau de
centrare si
stranger de
tip
menghina
cu parghii,
pene si
plunjere

Planul de
simetrie al
reazemelor

Un punct de
simetrie al
reazemelor

3g:
1t;
2r.

[2]

Reazeme
plane

Un punct
continut in
planul
determinat
de suprafata
active a
reazemelor

Un punct de
simetrie al
reazemelor

1g:
1t;
(1r).

[3]

Doua
suprafete
plane
cuprinse

Un punct de
simetrie al
suprafetelor

mecanisme
de centrare
sau de
centrare si
stranger de
tip
menghina
cu parghii,
pene si
plunjere

Planul de
simetrie al
reazemelor

Un punct de
simetrie al
reazemelor

1g:
1t;
(1r)

[4]

A3.1.7. Sabilirea schemelor de orientare-pozitionare tehnic posibile

Schemele de orientare tehnic posibile (S.O.-T.P) rezulta din combinatia logica a
simbolutilor bazelor de orientare si ale elementelor de orientare sau de orientare-strangere
(reazemelor) asociate, evidentiate anterior
.

Tabelul 3.5. Schemele de orientare-pozitionare tehnic posibile (SOP-TP) ale piesei

Numarul
de
ordine

Schema de orientare tehnic posibila

(S.O.-T.P)

Gadele de libartate
inlaturate piesei prin
orientare
Transaltii
Rotatii
tx
ty
tz rx ry rz

F.3.2. Stabilirea schemelor de orientare-pozitionare tehnic acceptabile SOP-TA

Scheme de orientare tehnic acceptabile sunt acele scheme de orientare tehnic posibile
care asigura cerintele tehnice specific proiectarii, constructiei si exploatarii dispozitivelor.
Pentru stabilirea schemelor de orientare tehnic acceptabile (S.O.-T.A.), din totatalitatea
schemelor de orientare tehnic posibile (S.O-T.P), stabilite in faza anterioara, se aleg numai
schemele de orientare care satifac anumite anumite criterii tehnice, dintre care cel mai important
este cel al preciziei de orientare, exprimat analitic prin relatia:

or(C.D)

, unde:

oa(C.D)

-eroarea de orientare reala la conditia de precizie determinata C.D.;

or(C.D)

-eroarea de orientare admisibila la conditia de precizie det. C.D.

oa(C.D)

A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-pozitionare admisibile Aopa

Abaterile de orientare-pozitionare admisibile Aopa reprezinta fractiunile din tolerantele
conditiilor de precizie ce trebuie asigurate prin orientare-pozitionare CPOP, sau conditiilor de
precizie determinante (C.D), afectate abaterilor de orientare-pozitionate a pieselor in dispositive:
1 2
T
Aopa(CD)=( 2 3
CD, unde:

TCD-toleranta la conditia de precizie determinant CD.

Valorile maxime ( 3

se adopta atunci cand conditia de precizie determinant (C.D.) are

tolerant mica (finisare); iar valorile minime ( 2

se adopta atunci cand conditia de precizie de
precizie determinanta (C.D.) are tolerant mare (dergrosare).
Tabelul 3.6.Centralizarea abateriolor (erorilor) de orientare pozitionare admisibile (Aopa)

Conditia de precizie determinant (C.D.)

Toleranta la
conditia C.DTC.D
(mm)

Precizia
(tolerant) medie
economica de
prelucrare la
conditia C.D.Te(CD)
(mm)

Sursa

Eroarea
maxima
admisibila
de
orentare la
conditia

C.D.
oa

(mm)
0,1

1
2 0,1

[3]
Rel. 3.2
Pag. 96

0,05

0,06

1
2 0,06

[3]
Rel. 3.2

0,03

0,01

1
2 0,01

Pag. 96

A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-pozitionre Aop

Abaterile (erorile ) de orientare-pozitionare reale Aopr sau pe scurt, abaterile (erorile) de
orientare pozitionare Aop, se definesc ca fiind componente ale abaterilor (erorilor) de prindere
(orientare-pozitionare si strangere), cauzare de necoincidenta bazelor de orientare-pozitionare
materializate de reazemele dispozitivului (BOPMR) cu bazele de cotare BC ale conditiilor de
precizie determinate CD impuse suprafetelor de prelucrat ale pieselor, la orientarea-pozitionarea
acestora in dispositive integrate in sisteme tehnologice reglate la dimensiune (cota).
Marimea abaterilor (erorilor) de orientare-pozitionare Aop este egala cu variatia orientarii si
pozitiei bazelor de cotare BC fata de bazele de orientare-pozitionare materializate de reazemele
dispozitivului BOPMR sau cu deplasarea maxima posibila a bazelor de cotare BC ale condtitiilor
de precizie determinante (CD) considerate, fata de bazele de orientare-pozitionare materializate
de reazemele disozitivului BOPMR, pentru intregul lot de piese prelucrate, controlate, asamblate
etc. cu aceeasi orientare-pozitionare.
La randul sau , aceasta variatie (deplasare) este provocata, in principal, de urmaroarele cauze:
utilizare unor baze de orientare-pozitionare BOP (ale piesei) diferite de bazele de cotare
BC;
jocurile pe care le au piesele pe reazeme (jocurile piesea-reazem; jocurile functionale)
Jf si jocurile dintre reazeme mobile si corpul disozitivului (jocurile reazem-corpul
dispozitivului; jocurile constructive) Jc;
variatia dimensiunilor caracteristice ale suprafetelor de orientare-pozitionare ale pieselor
in limitele tolerantelor;
abaterile de pozitie relativa (orientare, pozitie, bataie) si de forma ale suprafetelor de
orientare-pozitionare ale pieselor in limitele tolerantelor.
Abaterile de orientare-pozitionare Aop se detrmina, pentru fiecare conditie de precizie
determinate CD si pentru fiecare schema de orientare-pozitionare tehnic posibila SOP-TP, pe
care analitica.

0,005

Pentru determinarea abaterilor de orientare pozitionare Aop pe cale analitica , se pot utilize
metodele:
metoda directa:
metoda bazata pe teoria lanturilor de dimensiuni tolerate;
metoda bazata pe calculul diferential.

ordine Nr. de

Tebelul 3.7. Abaterile (erorile) de orientare-pozitionare Aop ale pieselor si stabilirea schemelor de orientare-pozitionare tehnic acceptabile SOP-TA

Scheme de orientare tehnic posibila (S.O.-TP)

Conditia de precizie determinanta

(C.D.)

Rel. de
calcul a
erorii de
orien. reale

or(//

Val. lui
(

C.D)

C.D)

0,075

0,05

DA

0.03

DA

0,005

0,075

0,05

0.03

0,005

or

J,C)=

0r(12)=

Daca
S.O.-T.P.
este S.O.T.P.
(DA, NU)

Val. lui
(

oa

or(//B,

H) =
2

or(//B,J

DA

)=

or(12)=

sr(//B,J

)=

DA

or(//,J,

0.75

0,05

DA

0.03

DA

0,005

0,075

0,05

DA

0.03

DA

0,005

C)=

or(12)=

or(//B,

K) =
4

or(//J,C

)=

or(12)=

or(//B,

K) =

A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de prientare-pozitionare Aop cu abaterile de

orientare-pozitionare admisibile Aopa determinate si stabilirea schemelor de orientarepozitionare tehnic acceptabile
Cunoscand abaterile (erorile) de orientare pozitionare admisibile Aopa si abaterile (erorile)
de orientare-pozitionare Aop determinate in activitatile anterioare, se compara aceste abateri
(erori) pentru fiecare conditie de precizie determinant CD si pentru fiecare schema de orientare
pozitionare tehnic posibila SOP-TP.
Se vor considera ca acceptabile, din punct de vedere tehnic, schemele de orientare
pozitionare tehnic posibile SOP-TP care stisfac criteriul tehnic al preciziei de orientarepozitionare, exprimat analitic prin relatia:
Aop(CD)Aopa(CD)
F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-pozitionare SOP-O
Pentru stabilirea schemei optime de orientare-pozitionare SOP-O, din totalitatea
schemelor de orientare-pozitionare tehnic acceptabile SOP-TA, stabilite anterior, se va
selecta/retine o singura schema, care se poate materialize cu elemente de orientare-pozitionare
ale dispozitivului (reazeme) ce satisfac anumite criteria tehnico-economice si economice, de
opim.
Prin urmare, la stabilirea schemei optime de orientare-pozitionare (SOP-O) trebuie sa se
tina seama de avantajele si dezavantajele economice ale schemelor de orientare-pozitionare
tehnic acceptabile SOP-TP.
Pentru luarea deciziei, se poate utiliza una din deciziile cunoscute.Dintre acestea, o
aplicare mai larga tinde sa capete metoda analitica (decizie) multicriteriala (metoda deciziei
impuse; metoda utilitatilor).La aplicarea metodei, se utilizeaza un sistem de criteria, dintre care
mai importante sunt:
gradul de normalizare (tipizare; standardizare) a reazemelor;
complexitatea constructiva reazemelor;
tehnologicitatea reazemelor;
usurinta asamblarii reazemelor;
rezistenta la uzura a reazemelor;
usurinta accesului sculei la suprafata de prelucrat;
usurinta evacuarii aschiilor;
usurinta curatarii dispozitivului;
menevrabilitatea;
gradul de securitatea al muncii;
gradul de adaptabilitate la schimbarea produsului;
usurinta expolatarii;
timpii de introducere si de scoatere a pieselor pe si de pe reazeme;
timpul necesar proiectarii reazemelor;
timpul necesar executiei reazemelor.

Schemea optima de orientare-pozitionare SOP-O aleasa este urmatoare:

F3.4. Proiectare reazemelor alese pentru materializarea schemei optime de orientare

pozitionare

A3.4.1. Stabilirea solutiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate

Pentru fiecare reazem (element sau mecanism de orientare pozitionare/ centrarestrangere) din structura schemei optime de orientare pozitionare SOP-O, stabilita anterior, se vor
evidentia solutiile (variantele, subvariantele) cunoscute si, eventual, cele proprii (modificate,
adaptate, analogice, combinate, inversate, etc., cu totul nou), pe care le pot imbraca fiecare din
reazemele respective.
Pentru fiecare reazem (element) sau mecanism de orientare sau de centrare-strngere
stabilite anterior, se vor evidenia soluiile cunoscute i eventual cele proprii pe care le pot
mbrca fiecare din reazemele respective.
Reazeme plane:
cep fix cu cap cilindric normal plat;
cep fix cu cap cilindric nalt bombat;
cep fix cu cap sferic;
cep reglabil, cu urub cu filet metric, cu cap cilindric, cu gaur de antrenare, tip A,
bombat;
plcu lat;
elemente de orientare plane tip mese maini unelte;
corpuri dispozitive (plci de baz);
plac (plcu) cu suprafa plan;
Mecanisme de centrare-strngere:
Mecanism cu prghie deplasabil i urub;
Mecanisme combinate cu pan i plunjer, variantele 1 i 2;
Mecanism combinat de fixare cu urub;
Menghin de centrare i fixare;
Mecanism cu brid L i excentric;
Mecanism cu brid L rotitoare i excentric;
Mecanism cu brid L i urub;
Menghin de banc cu acionare normal;

Mecanism cu urub i bride L;

Mecanism cu prghii i urub. Prghiile strng piesele prin intermediul plunjerelor
Mecanism cu prghii i urub;
Mecanism cu prghii articulate i excentric;
Mecanisme de strngere cu pene i uruburi;
Mecanisme de strngere cu filet special;
Menghin autocentrant cu flci (prisme);
A.3.4.2. Alegerea solutiilor (variantelor) optime de reazem

Alegerea solutiilor (variaantelor) optime de reazeme se va face pe baza unor analize

valorice, folosind sisteme de criterii ce pleaca de la avantajele si dezavantajele solutiilor
(variantelor) de reazeme evidentiate anterior.

Reazem plan: cep fix cu cap cilindric normal plat

Mecanism cu prghie deplasabil i urub
Avantaje:
grad ridicat de universalitate;
se fixeaz piese cu nlimi diferite.
Dezavantaje:
momentul de frecare ce ia natere n timpul contactului urubului cu semifabricatul;
Mecanisme combinate cu pana i plunjere
Avantaje:
frecvent utilizate n construcia dispozitivelor.
Dezavantaje:
nu pot fi utilizate la prelucrri de mare precizie
Menghin de centrare i fixare
Avantaje:
capacitate de preluare a 5 grade de libertate;

precizie de orientare foarte ridicat.

Mecanism cu brid L i excentric
Avantaje:
rigiditate mare;
precizie de centrare-strngere sporit.
Dezavantaje:
tehnologicitate sczut;
nu pot fi utilizate la prelucrri de mare precizie.
Mecanism cu brid L rotitoare i excentric
Avantaje:
rigiditate mare;
Dezavantaje:
nu pot fi utilizate pentru prinderea semifabricatelor la prelucrri cu regimuri mai grele de
lucru.
Mecanism cu prghii i urub
Avantaje:
fixare simultan a 2 piese n mai multe puncte;
deservire comod.
Dezavantaje:
se asigur o precizie corespunztoare de centrare i strngere numai la semifabricate cu
lungime mic a suprafeei de centrare i strngere.
Mecanism cu prghii, articulaii i excentric
Avantaje:
prinderea a dou piese n mai multe puncte;
precizie ridicat;
construcie simpl.
Dezavantaje:
nu pot fi utilizate pentru prinderea semifabricatelor la prelucrri cu regimuri grele de
lucru;
Menghin autocentrant cu flci (prisme)
Avantaje:
nlturarea celor 5 grade de libertate;
posibiliti simple de mecanizare;
Dezavantaje:
complexitate constructiv;
Mecanisme de strngere cu pene i uruburi
Avantaje:
fore de strngere mari;
rigiditate mare;
precizie de centrare i strngere sporit.
Dezavantaje:

grad de universalitate sczut;

Mecanisme de centrare-strngere pan, plunjere i uruburi
Avantaje:
corpul mecanismului este mai rigid;
sunt mecanisme cu autofrnare.

Varianta 1
Q/caCheieQ/caSurub/piulitaPanaS/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 2
Q/caManierQ/caSurub/piulitaS/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 4
Q/caExcentricS/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981

Varianta 4
Q/caCheieQ/caSurub/piulitaParghieS/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 5
Q/ca MotorQ /caPanaParghie S/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 6
Q/caExcentricQ/caParghie S/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 7
Q/caMotor PanaQ/caParghie S/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 8
Q/caMotor Falci S/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]

Varianta 9
Q/ca CheieQ/caSurub/PiulitaFalciS/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]
A.3.4.3. Alegerea materialelor si tratamentelor termice
Pentru rezemul de tip cep:
Material: OLC15 STAS 880-88
Tratament termic: cementat pe adancimea de 0.8-1.2 mm
duritatea dupa tratament termic: 55-60 HRC [8] pag. 62-64.
Pentru mecanismul cu excentric :
- Material : OLC 15 STAS 880-80 ;
- Tratament de cementare :0,8-1,2mm ; calire-revenire la 55-60 HRC ;
- pentru dimensiunile libere rezultate din prelucrarile mecanice executia mijlocie STAS
2300-65 ;
- muchiile ascutite se vor tesi ;
- exemplu de codificare : maner cu excentric 15-75 NT 1003-76.

A.3.4.3. Dimensionarea reazemelor

Se vor alege (din standarde, norme etc.) sau determina (calcula) principalii parametri
geometrici (dimensiuni liniare si unghiulare) ai reazemelor alese.
In cazul mecanismelor de centrare-stangere, dimensionare si celelalte activitati din
aceasta faza, se vor limita numai la elemente de centrare-starngere propriu-zise.

D=12mm; d=6mm; L h=6; d1H7; c=4mm; R=6mm; [8]. Pag. 62-63

Pentru mecanismul de stranger:
Marime
B
Bmax
mecanism
100
100
170

lmanx

hmin

b(H7)

63

28

63

Forta de
strangere
12

A3.4.5. Alegerea ajustajelor, tolerantelor, abaterilor limita admisibile ale reazemelor

In aceasta activitate, se stabilesc, in primul rand, ajustajele si tolerantele pentru abaterile
dimensionale, de forma si de pozitie relativa, precum si valorile admisibile ale ondulatiilor si
rugozitatilor suprafetelor functionale principale ale elementelor de orieintare-pozitionare ale
dispozitivlui ales pentru materializarea schemei optime de orientare pozitionare.
Apoi, se stabilesc, se stabilesc ajustajele si tolerantele, pentru abaterile dimensionale, de
forma si de pozitie relativa, precum si valorile limita admisibile ale ondulatiilor si rugozitatilor
pentru celelalte suprafete ale reazemelor.

Alegerea ajustajelor si tolerantelor se va face tinand seama de cerintele principale impuse

reazemelor:

sa asigure precizia de orientare-pozitionare ceruta;

sa aiba rezistenta necesara;
sa aiba rigiditate necesara;
sa nu deterioreze suprafetele, muchiile sau varfurile de orientare-pozitionare ale pieselor;
sa permita introducere si scoaterea usoara a tuturor pieselor din lot pe reazeme;
partile mobile sa aiba o functionare corespunzatoare;
sa aiba rezistenta la uzura cat mai mare;
sa aiba o tehnologicitate ridicata;
sa aiba un cost cat mai sacazut.

Avand in vedere aceste cerinte, la alegerea ajustajelor si tolerantelor reazemelor, se vatine

seama, deci, de urmatoarele criteria de baza:

rolul functional al suprafetlor reazemelor;

precizia de orientare-pozitionare ceruta;
marimea solicitarilor la care sunt supuse piesele, respective reazemele;
frecventa de montare-demontare a reazemelor;
frecventa prinderii;
costul obtinerii diferitelor precizii
disponibiltatea unor tehnologii pentru obtinerea unor precizii si rugozitati;
posibilitatea asimilarii sau achizitionarii, in tip util, a unor tehnologii pentru obtinerea
unor precizii si rugozitati;
posibilitatea realizarii, prin colaborare, a unor precizii si rugozitati.[1]. Pag.435-437

Tipul elementului de orientare

pozitionate sau de orientarepozitionare-srangere

Cepuri fixe

Falci (bacuri )

Suprafata
Suprafata
Plana,
activa
bombata
Suprafata frontal de montare
Suprafata cilindrica de
montare
Celelalte suprafete
Paralelismul falcilor deschise
in orice pozitie
Paralelism +planitatea
suprafetelor active ale falcilor
in stare inchisa
Distant dintre gaurile
suruburilor de fixare

Valori limita recomandate

pentru rugozitatea Ra( m)
1,6
1,6 ;3,2
0,8
12,5
0,5

0,1

0,100,15

Distant de la suprafata
inferioara a falcilor la axa
gaurilor de fixare

0,100,15

Celelalte dimensiuni rezultate

din prelucrar mecanice

Tolerante
generale ISO
2768-mk

SR EN
227681,2:1995

Sursa: [1]. Pag. 461-464.

A.3.4.6. Alegerea celorlalte conditii tehnice
In aceasta activitate, se vor allege celelalte conditii tehnice, necesare executiei,
asamblarii, controlului si exploatarii reazemelor cum sunt:

indicatii referitoare la caracteristicile tehnice;

indicatii legate de executie;
indicatii tehnologice strict necesare, referitoare la executie, indispensabile pentru
asigurarea calitatii produsului;
indicatii tehnologice strict necesare, referitoare la asamblare, indispensabile pentru
asigurara calitatii produsului;
indicatii referitoare la exploatare;
indicatii referitoare la reconditionare;
indicatii de atentionare;
indicatii impuse de colaborarea externa;
indicatii tehnologice strict necesare, referitoare la controlul indispensabile pentru
asigurarea calitatii produsului;
legenda explicativa a semnelor conventionale nestandardizate pentru ansambluri sau
subansambluri.
Tabelul 3.4.1. Fisa de prezentare a celorlalte conditii tehnice ale reazemelor

Reazem
Cep fix

Conditii tehnice alese

Se va folosi bara laminata standard (STAS, SR ISO, SR
EN ISO, ISO etc.
Dupa tratament termic, suprafetele nu trebuie sa
prezinte pete, fisuri, urme de coroziune sau unele
defecte.
Adaosul de rectificare dupa asamblare pe inaltime
H +0.3
+0.2 mm.

Falci

Rectificarea supraftelor active ale tuturor cepurilor se

va face simultan.
Suprafata falcilor cu exceptia celor rectificate si
lustruite se protejeaza impotriva coroziunii prin

Surse

[1]
Pag.
474-484
Tab. 14.1

acoperire cu vopsea;
- Partea superioara a falcilor se va lustrui.
A3.4.7. Definitivarea schitelor reazemelor si , eventual, a schitelor de asamblare a
reazemelor
Avand in vedere ca, in general, la alegerea solutilor optime de reazeme, schitele
respective prezinta, deseori, simplificari constructive si contin, de cele mai multe ori, dimesiunile
principale, iar in activitatile ulterioare s-au stabilit si alte elemente , se impune definitivarea
schitelor reazemelor, care sa sintetizeze toate aceste elemete.Deci, definitivarea schitelor
elementelor de orientare pozitionare sau de orientare-pozitionare si stranger are drept scop
sintetizarea tuturor elementelor stabilite.

A3.4.8. Definitivarea schitei de amplasare a reazemelor

Schitele de amplasare a reazemleor trebuie sa precizeze pozitia relativa a reazemelor de
acealasi tip utilizate pentru materializarea orientarii-pozitionarii pe o anumita suprafata sau
muchie de orientare pozitionare a piesei ori, astfel spus, pentru materializarea unei baze de
orientare-pozitionare.Mai ales in cazul materializarii bazelor partiale , astfel de schite trebuie sa
precizeze si pozitia relativa a rezemelor fata de elementele geometrice ale piesei .

La alegerea schitelor de amplasare a reazemelor, se va tine seama de recomandarea

generalaca aceste reazeme sa fie amplasate la distanta maxima posibila, pentru materializarea cat
mai corecta a orientarii pozitionarii sau pentru asigurarea preciziei corespunzatoare de orientare
pozitionare.

1-parghii;
2-cepuri.

E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STARNGERE SS-O/ SF-O SI

PROIECTARE ELEMENTELOR SI MECANISMELOR DE STANGERE SAU DE
ORIENTARE-POZITIONARE (CENTRARE)-STRANGERE
Schmele de strangere SS/ fixare SF sunt reprezentari grafice ce contin schemele optime
de orientare-pozitionare SOP-O la care se adauga elementele specifice strangerii:
directia, sensul, punctul de aplicatie si marimea fortelor si momentelor ce solicita piesele
in regimuri tranzitorii si in regim stabil de lucru: prelucrare, control, asamblare etc.:
forte si momente masice;
forte si moment de prelucrare, control, asamblare;
numarul, succesiunea, caracterul, durectia, sensul, punctul de aplicatie si marimea
fortelor de stangere:
principale S; aceste forte sunt necesare pentru asigurarea conservarii schemei
optime de orientare-pozitionare in procesul de prelucrare, control, asamblare etc.;
prealabile Sp ; aceste forte sunt necesare pentru asigurarea conservarii schemei
optime de orinentarepozitionare in procesul strangerii, adica pentru asigurarea
contactului corecte al piesei in procesul de orientare-pozitionare , cu toate
reazemele;
suplimentare Ss; aceste forte se aplica catre reazemele suplimentare pentru
sporirea, in plus, a rigiditatii si stablitatii pieselor in procesul de prelucrare;
directia, sensul, punct de aplicatie si marimea reactiunilor reazemelor;
directia, sensul, punct de aplicatie ale fortelor de frecare;
dintre piesa si reazem;
dintre piesele si elementele de stranger sau de orientare-pozitionare-stabgere;
curesele de stangere cs;
elemente geometrice necesare in calculul fortelor, cureselor si abaterilor de stranger.
F4.1. Elaborarea schemelor de strangere tehnic posibile SS-TP
In elaborarea acestor scheme, se tine seama de faptul ca , in general, pentru o anumita
schema optima de orientare-pozitionare SOP-O sunt posibile mai multe scheme de strangere
(SS).
Schemele de strangere tehnic posibile SS-TP rezulta din combinarea logica compatibila a
urmatorilor parametric specifici schemelor de strangere:
suprafete de stangere;
tipul fortelor de strangere necesare;
caracteristicile fortelor de stranger;
cursa de stangere.

Fig.4.2. Scheme de strangere tehnic posibile

F4.2.1. Stabilirea schemelor de strangere tehnic acceptabile SS-TA

Se considera acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de stranger tehnic
posibile SS-TP care satisfac-in principiu-criteriul tehnic al preciziei de stranger, exprimat analitic
prin relatia:
As(C)Asa(C), unde:
As reprezinta abaterea de stangere la conditia de precizie C;
Asa(C) reprezinta abaterea de stangere admisibila la conditia de precizie C;
Rezulta ca stabilirea schemelor de stranger tehnic posibile SS-T presupune parcurgerea
urmatoarelor activitati:
A4.2.1. Determinarea abaterilor de strangere admisibile Asa
Abaterile de stangere admisibile Asa reprezinta fractiunile din tolerantele conditiilor de
precizie C afectate abaterilor de stranger.Aceste abateri se determina cu relatia:
1
T
Asa(C) 3

Asadar, abaterile de strangere admisibile Asa se determina atat pentu conditiile de precizie
determinante CD cat si pentru conditiile de precizie de forma CF, deoarece abaterile de stranger
afecteaza si precizia formei suprafetelor.
Abaterea
Precizia
maxima
(tolerant)
admisibila
Toleranta
medie
de
la
economica
strangere
Conditia de precizie determinant (C.D.)
conditia
de
Sursa
la conditia
C.D-TC.D prelucrare
C.D.
(mm)
la conditia
A
C.D.-Te(CD)
sa
(mm)
(mm)
[3]
Rel.
1
0,1
3.2
0,05
2 0,1
Pag.
96
[3]
1
0,06
0,03
2 0,06 Rel.
3.2

0,01

1
2 0,01

Pag.
96

0,005

A4.2.2. Determinarea abaterilor (erorilor) de strangere

Abaterile de strangere reale Asr sau, pe scurt abaterile de strangere As sunt acele abateri
provocate de strangerea pieselor in dispositive.Acestea apar in timpul stangerii pieselor si, deci, in
general, inaintea procesului de prelucrare, control, asamblare (montare) etc.
Abaterile de strangere As sunt influentate in principal, de:
marimea fortelor de strangere;
variatia fortelor de strangere;
directia fortelor de strangera in raport cu directia de masurare a dimensiunilor de
pozitionare/coordonare a suprafetelor de prelucrat, masurat, asamblat;
neomeogenitatea straturilor superficial ale suprafetelor de orientare-pozitionarea ale
pieselor;
compozitia si duritatea materialului pieselor;
rugozitatea suprafetelor active ale reazemelor.
Cauzele si consecintele aparitiei abaterilor de strangere As se diferentiaza in functie de
rigiditatea pieselor: piese cu rigiditate ridicata; piese ci rigiditate scazuta, usor deformabile.
Abaterile de strangere se detremina pentru fiecare schema de strangere tehnic posibila SSTP si pentru fiecare conditie de precizie C (determinant CD si de forma CF).
Calculul fortelor de strangere:
Nr
.
crt
1

Scheme de strngere tehnic posibile (SSTP)

Fore de strngere

Mecanism de centrare-strngere
menghin autocentrant

a) Piesa s nu se roteasc n jurul lui 0

datorit forei P2

0 0,15
01 0,3
s 0,2
k coeficient de siguran i
k k 0 k1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6
k 1,5 1.2 1,2 1 1 1,3 1
k 2,8
P2 489

tip

400 s 40 s s k 7 P2
S

k 7 P2
2,8 7 489

684,6[daN ]
40 (0,15 0,2)
14

Verificarea condiiei la rezisten la strivire a

suprafeelor de orientare i strngere

Si
S
684,6

0,146[daN / mm 2 ]
A0i 55 85 55 85

0,146daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2

Mecanism de centrare
menghin autocentrant

strngere

tip

0 0,15
01 0,3
s 0,2
k 2,8
P2 489

Concluzie: SS-TP1 ndeplinete condiia la

rezistena la strivire
Piesa s nu se roteasc n jurul lui 0 datorit
forei
P2.

2 26,6 0 s 2 26,6 s s k 7 P2
S

k 7 P2
9584,4

257,36 daN
4 26,6 0,15 0,2 37,24

Verificarea condiiei la rezistena la strivire

Si
S
257,36

0,055 daN / mm 2
A0i 55 85
4675

0,055daN / mm 2 Pa 10daN / mm2

Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete condiia la
rezisten
3

Mecanism de centrare
menghin autocentrant

0 0,15
01 0,3
s 0,2
k 2,8
P2 489

strngere

tip

Piesa s nu se roteasc n jurul lui 0 datorit

forei P2

3 20 0 s 3 20 s s k 7 P2
s

k 7 P2
9584.4

228,2 daN
6 20 0,15 0,2
42

Verificarea condiiei la rezistena la strivire

si
s
228,2

0,04daN / mm2
A0i 55 85 4675
0,04daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP 3 ndeplinete condiia la
rezisten

Calculu erorilor de strangere:

Erorile de strngere n care piesa este considerat rigid vor fi:

 s (c ) f max cos f min cos

s
0,5 684,6
cos
cos 90 0
j0
70000

s ( c ) f max cos f min cos

s
0,5 257,36
cos
cos 0 0,001
j0
70000

s ( c ) f max cos f min cos

s
0,5 228,2
cos
cos 90 0
j0
70000

1.

2.

3.
Jo=70000daN/mm
=0,5

ordine Nr. de

Tabelul 4.2. Abaterile (erorile) de stranger Asr ale pieselor si stabilirea schemelor de strangere tehnic acceptabile SS-TA

Scheme de orientare tehnic posibila (S.O.-TP)

Conditia de precizie determinanta

(C.D.)

Rel. de
calcul a
erorii de
orien. reale
(//
or

Daca
S.O.-T.P.
este S.O.T.P.
(DA, NU)

Val. lui
(

Val. lui
(

C.D)

C.D)

0,075

0,05

DA

0,001

0.03

DA

0,005

0,05

or

oa

J,C)=
S
jo cos
0

0r(12)=

S
jo cos
0

or(//B,

H) =
S
jo cos
0
2

or(//B,J

)=
S
cos 90
jo

DA

or(12)=

S
jo cos

0,001

0.03

0,005

DA

0,05

DA

0,001

0.03

DA

0,005

sr(//B,J

S
) = jo
3

cos0
(//,J,
or
S
C)= jo
cos90
(12)=
or
S
jo cos
0

or(//B,

K) =
S
jo cos
0

or(//J,C

S
jo c

)=

0,05

DA

0,001

0.03

DA

0,005

os90

or(12)=

S
jo cos
0

or(//B,

K) =
S
jo cos
0

A4.2.3. Compararea abaterilor de stranger Asr cu abaterile de strangere admisibile

Asa si stabilirea schemelor de stranger tehnic acceptabile SS-TA
Se compara abaterile de stranger Asr cu abaterile de strangere admisibile Asa,
determinate anterior, pentru fiecare conditie de precizie C si pentru fiecare scheme de
strangere tehnic posibila SS-TP.
Se vor considera acceptabile din punct e vedere tehnic , respectiv scheme de
stangere tehnic acceptabile SS-TA, schemele de stangere tehnic posibile SS-TP care
satisfac criteriul tehnic al preciziei de stranger, exprimat analitic pin relatia:
Asr(C)Asa(C), pentru toatlitatea conditiilor de precizie C.
F4.3. Stabilirea schemei optime de strangere SS-O
Se considera ca optima, schema de strangere tehnic acceptabila, SS-TA care
conduce la consum minim de energie pentru actionarea mecanismului de strangere sau
centrare-strangere si poate materializa cu elemente si mecanisme ce satifac anumite
cerinte economice/ tehnico economice, de optim.
Rezulta ca, daca in faza anterioara au rezultat mai multe scheme de strangere
tehnic acceptabile SS-TA, se va retine o singura schema , care conduce la un consum
mimin de energie de actionare a mecanismului de stranger sau de centrare-stramgere si
poate materialize cu elemente si mecanisme ce conduc la un cost minim.Aceasta va
reprezenta schema otima de stabgere SS-TO.
Pentru luarea deciziei, se va uitiliza una din metodele de decizie cunoscute.
Drept criteria de analiza-evaluare-decizie, se pot folosi:

numarul fortelor de stranger principale S si S p in structura schmelor de stranger

tehnic acceptabile SS-TA;
gradul de descompunere a fortei de stranger;
daca suprafetele pe care se aplica fortele de strnagere sunt prelucrare sau nu;
gradul de deformare a pisei sun actiunea fortelor;
presiunea de contact reazem-piesa si/ sau reazeme suplimentare-piesa;
presiunea de contact elemente de strangere-piesa;
daca se asigura sau nu stabilitatea piesei pe reazeme principale;
daca sunt necesare sau nu reazeme suplimentare;
numarul reazemelor suplimentare necesare;
accesibilitatea la folosirea reazemelor suplimentare;
complexitatea constructive a reazememelor;
daca se verifica sau nu conditia de rezistenta la strivire a spurafetelor de orientare
pozitionare;
daca exista sau nu posibilitatea aparitiei deformatiilor de incovoiere sub acitiunea
fortelor de strangere.

Schemea optima de strangere SS-O aleasa este urmatoare:

F4.4. Proiectarea elementelor si mecanismelor de strangere sau de centrarea-strangere

pentru materializarea schemei optime de strangere SS-O
Pentru fiecare din structura schemei optime de strangere SS-O, stabilita anterior, pe baza
consultarii bibliografiei, se vor evidentia solutiile cunoscute de mecanisme de strangere c ear putea
materializa aplicarea fortelor respective.
De asemenea, se vor evidentia solutiile de mecanisme de strangere ce rezulta prin
exploatare, adaptare, modificare, analogie, inversare, combinare etc. a solutiilor cunoscute, precum
si solutiile proprii, originale.
Se va avea in vedere ca, in general, este posibila adaptarea unui mecanism de stranger cu
actionare manuala, pentru actionarea mecanizata sau a unui mecanism pentru strangerea
individuala/ singular, pentru strangere multipla.

A4.4.2. Alegerea solutiilor (variantelor) optime de mecanisme de strangere

Alegerea solutiilor optime de stranger se face pe baza unor analize valorice, folosind
sisteme de criterii ce pleaca de la avantajele si dezavantajele cunoscute sau propuse,
evidentiate anterior.
Principalele criterii de analiza evaluare-decizie sunt:
existenta sau inexistenta proprietatii de autofranare ;
existenta sau inexistenta pericolului deblocarii;
comoditatea schimbarii directiei si sensului fortelor de actionare;
posibilitatea amplificarii sau distribuirii fortelor si curselor de actinare, respective de
strangere;
gradul de universalitate;
fortele de strangere dezvoltate;
uniformitatea strangerii;
posibilitatea compensarii abaterilor geometrice ale piselor la starngerea simultana a
mai multor piese;
posibilitatea evitarii suprastrangerii sau slabirii pieselor la intrare, respective la iesirea
sculei din lucru;

Schema optima de stranger:

motor (p,h) cu dubla actionaretija excentricparghii piesa.

1-parghii articulate;
2- excentric.

A.4.4.3. Alegerea materialelor si tratamentelor mecanismelor de strangere

Pentru parghii se alege OLC 65A, STAS 795-87
tratament termic de mbuntire;
duritate 37,5-58 HRC.
Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele
de strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c s i eventual o
deplasare de degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.

Cs T( D ) jmin d
T(D) tolerana la cot care leag suprafaa de strngere cu suprafaa de orientare
corespunztoare aflat pe direcia forelor de strngere sau a diametrului de strngere

Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J min
= 0,5-1,5mm
P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;
d cursa de degajare a elementului de strngere.
A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strangere
Se vor alege (din standarde, norme etc.) sau de termina (calcula) principalii parametrii
geometrici (dimensiuni liniare si/unghiulare) ai mecanismelor alese.

A.4.4.5. Alegerea ajustajelor, tolerantelor, abaterilor limita admisibile ale

mecanismelor de strangere

Se vor alege din (standard dau din norme etc.) sau/ si conform principiilor, indicatiilor,
recomndarilor generale, precum si celor specifice mecanismelor de strangeredin structura
dispozitivelor tehnologice.
Suprafaa elementului de orientare sau de orientare (centrare)-strngere:
Suprafee active:
cilindrice.
Rugoziti recomandate:
Ra = 0,4; 0,8; 1,6 [m] (tab. 379, pag. 418) [14];

plane nainte de rectificare. Ra 12,5 [m]

dup rectificare: Ra = 0,2; 0,4; 0,8; 1,6; 6,3 [m]
conice Ra = 0,8; 1,6 [m];
degajri: Ra = 3,2; 6,3 [m];
suprafee conice exterioare de asamblare (montare): Ra

0,8.

Elemente ce formeaz ajustaje

corp element de orientare mobil;
corp dispozitiv F7 (tab. 373 pag. 402 [13])
Caracterizare: ajustaj preferenial cu joc minim egal zero i joc probabil foarte mic.
Pentru alegerea toleranelor (abaterilor limit) (tab. 373 pag. 406 [13])
cepuri fixe nlimea capului: h6 (STAS 8100/2-88)
A.4.4.6. Alegerea celorlalte conditii tehnice ale mecanismului de strangere
Indicaii referitoare la starea suprafeelor:
piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;
pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi,
urme de rugin, fisuri, lovituri;
Indicaii referitoare la adaosul de prelucrare:
H 00,,23
Capuri adaos de rectificare dup asamblare (montare) pe nlimea capului
Indicaii referitoare la efectuarea unor prelucrri n stare asamblat (montat).
Cepuri rectificarea suprafeelor active ale cepurilor de pe aceeai bar se vor face
simultan
Membrane: suprafeele de centrare ale flcilor sau uruburilor de prindere se vor rectifica
dup asamblare cu membrana ncrcat.

A.4.4.7. Definitivarea schitelor mecanismelor de strangere

Aceste schite vor sta la baza elaborarii desenelor de ansamblu al dispozitivului si dupa
efectuarea calculelor justificative de verificare la rezistenta si la deformatii si a analizei
tehnico-economice a utilizarii dispozitivului.

1-parghii;
2-piesa;
3-tija excentric;
4-cepuri;
5-surub;
6-masa masinii unelte.

A.4.4.8. Determinarea cursei de actionare necesare ca a mecanismului de strangere

Determinarea cursei de actionare necesare ca se face pe cale analitica sau grafica, pe

baza unor scheme, in functie de cursa de strangere necesara c s si de parametrii geometrici ai
elementelor prin care aceasta se transimite.
In care cs=TD+jmin= 6,65 mm ; [7] rel. 4.77, pag. 65.
Astfel ca=16,5.
A4.4.9. Determinarea fortei de actionare necesare Q a mecanismului de strangere
Determinarea fortei de actionare necesare Q, se face, in general, pe cale analitica, pe
baza unor scheme in functie de forta necesara de stangere, de parametric geometrici ai
elementelor prin care aceasta se transmite si de coeficientii de frecare dintre elementele de
contact.
Q=Sb/a,[7], pag. 81
unde:
b=a-lungimea parghiilor;
Q=3912 daN.

E.5. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ACTIONARE SI PROIECATAREA

ELEMENTELOR SI MECANISMELOR COMPONENTE
Elementele si mecanismele de actionare au rolul de a realiza cursa de actionare c a si forta
de actionare Q, a mecanismelor de stranger si de orientare-pozitionare (centrare) si stranger, sau
de a transmite, direct, asupra pieselor cursa de actionare ca si forta Q, sub forma de stranger cs si
forta de strangere S.
In practica conceptiei si proiectarii dispozitivelor, se pot intalni urmatoarele situati:
masina-unealta este echipata cu anumite elemente si mecanisme de actionare, care trebuie
reglate pentru noul dispozitiv ce se concepe si proiecteaza;
elementele si mecanismele de actionare cu care este echipata masina-unealta se adapteaza
in conformitate cu cerintele dipozitivului care se concepe si proiecteaza;
elementele si mecanismele de actionare se concept si proiecteaza odata cu dispozotivul.
F5.1. Elaborarea schemei de actionare
Se poate spune ca reprezentarea grafica a actionarii, a elementelor/ componentelor
acesteia, in legaturile logice functionale, se numeste schema de actionare (SA).Schema de
actionare (SA) contine schema de stranger (SS) la care se adauga mecanismele de stranger MS
sau/ si mecanismele de orientare-pozitionare si strangere MOP-S, reprezentate simplificat,
silizat, simbolizat, precum si componentele/ elementele structural de actionare.
Intrucat schema de stranger (SS) la care se adauga mecanismele de strangere MS sau/ si
de orientare-pozitionare si stranger MOP-S se poate numi schema de strangere dezvoltata (SS-D)
la care se adauga componentele/ elementele structural de actionare.
A5.1.1. Alegerea modului de actionare
Avand in vedere ca tipul productie este de serie mare, se va utiliza, pentru strangerea
semifabricatului actionarea mecanizata.Acest tip de actionare se uitilizeaza in cazul
dispozitivelor cu mai multe locuri de stangere, cand fortele de strangere sunt mari, cand se cer
precizii ridicate ale suprafetelor prelucrate si cand se cere cresterea productivitatii prelucrarii
In functie de natura energiei utilizate, actionarea mecanizata poate fi:

pneumatica;
hidraulica;
pneumo-hidraulica;
mecano-hidraulica;
mecanica;

electromagnetica;
cu vacuum;
magnetic;
electromagnetic.

Constructiile utilizate in acest scop sunt cunoscute sub denumirea de

sisteme de actionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baza al acestora, sunt
cunoscute sub denumirea de mecanisme de actionare.

Avantaje:
cresterea productivitatii;
reducerea efortului fizic depus de muncitor;
realizarea de forte constant de stranger ce pot fi controlate usor in timpul prelucrarii;
se realizeaza presiuni de lucru ridicate si, deci forte de actionare mari;
comanda comoda rapida si centralizata.
Dezavantaje
constructie complicata;
necisita personal calificat pentru asamblare;
cost ridicat de achizitionare. [9]. Pag. 153-156.

A5.1.2.Alegerea tipului de actionare mecanizata

Se va alege pentru prinderea semifabricatului, ca tip de actionare mecanizara,

actionarea pneumatica.
Avantaje:
realizeaza forte constant de stranger, a caror valoare poate fi usor contolata in tot timpul
prelucrarii;
motoarele si aparatele care intra in structura instalatiilor de actionare pneumatic sunt, in
cea mai mare parte parte, normalizate;
aerul comprimat care a lucrat in motoarele pneumatice, poate fi utilizat pentru curatirea
aschiilor de pe dispozitiv
realizeaza presiuni de lucru ridicate, deci forte de actionare mari, la dimensiuni de gabarit
mici ale motoarelor;
realizand forte de actionare suficient de mari, aceste se pot transmite direct la
mecanismele de strangere ale dispozitivelor, fara utilizarea unor mecanisme intermediare
de amplificare;
realizand forte de actionare mari, se poate utilize la strangerea simultana a unui
semifabricat in mai multe puncte sau a mai multor semifabricate in caelsi dispozitiv;
reducerea efortului depus de muncitor;
cresterea productivitatii prelucrarii;
comanda comoda, rapida si centralizata.
Dezavantaje:
sectiile trebuie sa dispuna de statii de compresoare si retele de aer comprimat;
cost ridicat al instalatiilor;
constructie complicata;
necesita personal calificat pentru asamblare. [9]. Pag. 156-157.

A5.1.3. Alegerea variantei de actionare

Actionarea pneumatic reprezinta un mod de actionare mecanizata, caracterizat

prin aceea ca forta de actionare este realizata de aerul comprimat ce apasa asupra
pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare
pneumatic.
Avataje:
realizeaza forte constant de strangere, a caror valoare poate fi usor contolata in tot timpul
prelucrarii;
motoarele si aparatele care intra in structura instalatiilor de actionare pneumatic sunt, in
cea mai mare parte parte, normalizate;
aerul comprimat care a lucrat in motoarele pneumatice, poate fi utilizat pentru curatirea
aschiilor de pe dispozitiv;
reducerea efortului depus de muncitor;
cresterea productivitatii prelucrarii;
comanda comoda, rapida si centralizata.
Dezavantaje:
cost ridicat de achizitionare. [9]. Pag. 156-157.

A5.1.4. Stabilirea schemei de actionare

Intrucat schema optima de strangere la care se mai adauga schema optima de

strangere sau/ si de orientare-pozitionare si strangere se poate numi schema de strangere
dezvoltata, se mai poate numi schema de strangere, se mai poate spune ca schema de actionare
va pleca de la schena optima de strangere dezvoltata la care se adauga componentele/ elementele
structurale de actionare.

Schema de actionare poate fi:

dezvoltata, atunci cand contine toate componentele, sau conform descrierii erarhice, cand
constituie reprezentarea solutiei tehnice;
simplificata, cand contine doar un motor de actionare si sursa de energie sau, conform
descrierii ierarhice cand constituie reprezenrarea operatiei fizice;
ultrasimplificata, cand contine doar mororul de actionare sau, conform descrierii
ierarhice, cand constituie tot reprezentarea operatiei fizice.

Schemele de actionare contin schemele de strangere la care se mai adauga o serie

de elemente ce caracterizeaza sistemul de actionare si anume:
forma elementelor structurale ale mecanismelor de strangere sau de centrare si stranger;
directia si sensul, punctului de aplicatie al fortelor de actionare;
directia, sensul si punctul de aplicatie al reactiunilor si al fortelor de frecare dintre
diversele suprafete ale elementele structural ale mecanismului de stranger sau de centrare
si strangere;
elemente geometrice necesare calculului fortelor de actionare.

Fig.5.4. Schema de actionare a dispozitivului tehnologic:

Denumire

Rol functionl

Sursa bibliografica

Schema element structural de

actionare

Acumulat
or

Filtru de
aer

Regulator
de presiune

Manometr
u

Ungator
de aer

Releu de
presiune

Servesc la alimentarea neintrerupta a tuturor

motoarelor pneumatice la reteau principala
si la micsorarea variatelor de presiune.

[10].
Pag. 309.

Asigura condensarea vaporilor de apa si

acizi si retinerea impuritatilor.

[10]. Pag. 309.

Servesc la stabilirea presiunii nominale de

lucru.

[10]. Pag. 309.

Servesc la controlul presiunii

[10]. Pag. 309.

Ungerea suprafetelor cilindirlor si tijelor

[10]. Pag. 329.

Servesc la intreruperea alimentarii

motoarelor electrice de actionare a MU.

[10]. Pag. 310.

Permite sa circule aerul numai de la retea

spre motorul pneumatic

[10]. Pag. 310.

[10]. Pag. 311.

Supapa de
sens

Distribuit
or

Servesc la comanda satrangerii slabirii

pieselor, acestea permitand dirijarea
succesiva a aerului comprimt in camerele de

lucru ale MP.

Motor
pneumatic

Asigura transformarea energiei aerului

comprimat in lucru mechanic util

[10]. Pag. 311.

F5.2. Proiectarea componenetelor schemeie de actionare

Contine urmatoarele activitati:

A5.2.1. Stabilirea variantelor de componente ce pot si utilizate

Pentru realizarea instalatiei de actionare vom folosi, tinand cont de indicatiile din literatura de speialitate, urmatoarele
elemente:
motor pneumatic rotativ:
1. cu piston:
- cu simplu efect;
- cu dublu efect;
2. cu membrana:
- cu simplu efect;
- cu dublu efect; [10]. Pag. 321.
distribuitor;
1. cu simpla actiune:
- cu robinet conic;
2. cu dubla actiune:
- cu robinet conic;
- cu sertar plan; [10]. Pag. 324.
regulatoare de presiune:
1. cu piston;
2. cu membrana; [10]. Pag. 324.
supapa de sens;

1. cu bile si cu arc;
2. cu plunjere si discuri cu inele de cauciuc; [10]. Pag. 327.
relee de presiune:
1. cu piston;
2. cu membrana; [10]. Pag. 327.
filtru separatoar de aer; [10]. Pag. 328.
acumulator peneumohidraulic
manometru;
ungator de aer; [10]. Pag. 328.
conducte;
elemente de imbinare.
manson;

A.5.2.2.Alegerea variantelor optime

Motor pneumatic liniar cu dubla actiune:

Distribuitor cu sertar plan:

membrana:

[10]. Pag. 324. Fig.5.2

Regulator

de

presiune

cu

1.
2.
3.
4.
5.
6.

membrana;
scaunul supapei;
supapa;
arcuri;
arc;
surub.

[10]. Pag. 325. Fig.5.25

Releu de presiune cu membrana:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

membrana;
arc;
disc;
borne;
conductori;
plunjer;
surub.
8.

9.
10.

11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.

[10]. Pag. 329. Fig.5.29

19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
Filtru de aer:

26.

1.
2.
3.
4.
5.
6.

inel;
clopot;
filtru;
sticla organica;
separator;
pahar.

27.
28.
29.
30.

32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.

Ungator de aer:

[10]. Pag. 328. Fig.5.30

31.

42.

1. corp;
2. tub;

3. pahar;
4. supapa;
5. teava;
6. bila;
7. varf conic.
43.
44.
45. [10]. Pag. 329. Fig. 5.31
46.
47.
48.

Manometru:

49.
50.
51.

Elemente de imbinare:

52.

Racord cot cu inel taietor, intermediar:

53.

54.

55. [11]. pag.207. tab. 4.111.

56.
57.
58.

Racord cot cu bucsa sferica:

59.

60. [11]. pag.207. tab. 4.111.

61.
62.

Record cu inel frontal:

63.
64.
65. [11]. pag.208. tab. 4.111.
66.
67. A5.2.4.Dimensionarea componentelor
68.
69. Se vor alege din standarde sau se determina principalii parametrii geometrici ai componenetelor schemei de actionare:
70. Motor cu piston cu dubl aciune
71. D = 75mm diametrul pistonului

l = 25mm

72. d = 20mm

l1 = 5mm

73. d1 = M14

B = 100mm

74. h1 = 130mm

C = 70mm

75. H = 110mm

H1 = 60mm

76. B = 12mm

l2 = 12mm

77. L = cursa+50

L1 = cursa+65

78. Fora Q la presiunea de 4daN/cm2 este:

79. Q = 157 [daN]

80. Ca = 6 mm
81.
82.
83.
84.
85.
86.
87.
88.
89.
90.
91.
92.

Filtru de aer: STAS 9723-74

93.
94.
95. a=20mm

96. b=7mm
97. h=145mm
98. h1=15.2mm
99. d1=60mm
100.
101.
102.
Regulatoare de presiune: STAS 9583-74
103.

104.
105.
106.
107.
108.
109.
110.
111.
112.
113.
114.
125.
126.

H1=126mm (max)
h=26mm
D=74mm
D1=54mm

115.
116.

Ungator de aer: STAS 958-74

117.

118.
119.
120.
121.
122.
123.
124.

h=167mm
h1=118mm
d1=60mm
b=78mm

127.
128.
129.
130.
131.
132.
133.
134.
135.
136.
137.
138.
139.
140.
141.
142.

Distribuitor cu sertar plan:

143.

144.
145.
146.
147.

D=115mm
L=95,5mm
d1=11mm

148.
149.
150.

160.
161.
162.
163.
164.
165.

d2=5mm
l=48,5mm
Releu de presiune:

151.
152.
153.
154.
155.
156.
157.
158.
159.

166.
167.
168.
169.
170.

h=148mm
h1=44,5mm
h2=106,5mm
h3=26mm
d=97,5mm
d1=40mm
d2=72mm

Supapa de sens: STAS 10510/1-76

172.
173.
174.
175.
176.

171.

l=55,5mm
s=24mm
d=28mm

177.
178.

Racord cot: STAS 11018-78

179.
180.
181.
182.
183.

Racord cu inel frontal: STAS 11018-78

184.
185.

Manometru:

188.

187.
A.2.5.Alegera ajustajelor, tolerantelor si valorile limita admisibila

186.

189.
190.
191.
192.

Ajustaje piston-cilindru: H8/l8

Tij-capac: H7/f8
Rugoziti cilindru i tije: Ra = 0.2-0.4 m
Rugoziti:
Ra 125m

193.
194.
195.
196.
198.
199.
200.
201.
202.
203.
204.
205.
206.
207.
208.
209.
210.
211.
212.
213.
214.
215.

suprafee active plane: nainte de rectificare

Ra 0,2 6.3m
dup rectificare:
Ra 0,4 1.6 m
cilindrice:
Ra 25m
suprafeele guri uruburi de fixare:
197.

216.

217.

E6. PROIECTERAEA CELORLALTE ELEMENTE MECANICE.

COMPONENTE ALE DISPOZITIVULUI

218. Corpul dispozitivului
219. Corpurile reprezint una din categoriile importante de elemente de
dispozitive, care reunesc intr-un tot, celelalte elemente ale dispozitivelor i preiau toate
forele ce apar att n procesul fixrii ct i n cel al prelucrrii. Forma, dimensiunile i
complexitatea corpurilor dispozitivelor sau de metoda de asamblare a motoarelor pe
corpurile dispozitivelor, dar i de soluia de realizare.
220. Materiale i soluii tehnologice pentru realizarea corpurilor dispozitivelor
221. Materiale utilizate n mod curent la realizarea corpurilor dispozitivelor sunt
fonte cenuii, oelurile carbon obinuite, aliaje de Al i unele materiale plastice, iar ca
soluii tehnologice se utilizeaz turnarea, forjarea, asamblarea.
a) Turnarea din font: se justific tehnic i economic cnd se cer corpuri mai complexe, cnd se cere
executarea unui numr mare de corpuri de acelai tip, i cnd se cer corpuri rezistente si rigide.
b) Forjarea din oeluri carbon obinuite: poate fi utilizat la realizarea corpurilor de dimensiuni mici
i simple.
c) Asamblarea din elemente normalizate sau de construcie special: se recomand pentru corpurile
de dimensiuni relativ mici i form relativ simpl.
222. Elemente pentru orientarea i fixarea dispozitivelor pe capetele arborilor
principali ai m.u.
223. Pentru orientarea dispozitivelor pe capetele arborilor principali se utilizeaz
urmtoarele elemente de orientare: suprafee conice exterioare, suprafee cilindrice
exterioare sau interioare, combinate cu suprafee plane sau dou suprafee conice coaxiale
opuse ale corurilor dispozitivelor.
224. Fixarea dispozitivelor de captul arborelui principal se face cu o serie de
elemente cum sunt: uruburi, tije filetate i piulie, rozete, speciale filetate.
225. Elemente pentru ridicarea i transportul dispozitivelor
226. Pentru ridicarea i transportul dispozitivelor grele cu ajutorul instalaiilor de
transport uzinal, n corpurile acestora se prevd o serie de elemente cum sunt: urechi,
ochiuri, crlige, capuri i mnere.
a) Crlige fixate prin turnare: se utilizeaz la sarcini sub 11.000 daN
b) Crlige fixate prin uruburi n cazul corpurilor din oel l sarcini de 6000 daN
c) Cepuri fixare prin turnare

d) Cepuri fixare prin uruburi

e) Cepuri fixare prin filete
227.
228. Elemente i mecanisme pentru fixarea dispozitivului sunt suruburile (8 bucati)

229.
230. STAS 5144/82
231. d1 = 28 mm
232. d = 24 mm
233. k = 10 mm
234. b = 20 mm
235. l = 40 mm
236.
237.
238.
239.
240.
241.
242.
243.
244.
245.

246.
247.

248. E.7. VERFICAREA REZISTENTEI SI RIGIDITATII DISPOZITIVULUI

249.
250. Stringere cu mecanism cu parghii si excentric

251.

252.

253.
254. S=489daN;
255.
K P 2,8 489
=
256. S= z a
3 0,2 =2282[daN]
257. Verificarea condiiei la rezisten la strivire a suprafeelor de orientare i
strngere:
Si
489
258. A oi = 55 85 =0,104 [daN/mm2]

1, 28daN / mm 2 Pa 10daN / mm2

259.
260.

a 0, 2
t 0, 2
z 3
k coeficient de siguran
k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1,
2 11 1,3 1
k 2,8
P 389,55
M e 548,1
261.
262. Diametrul tijei se determin din solicitarea de ncovoiere i se verific la forfecare i
strivire.

263.

d =
t

strivire

16 F h
ai =15,76 mm luam dt=16 mm.

F
489
= d t h = 16 30 =2,71 N/mm2 <60N/mm2

264.
265.
266.
267.
268.
269.
270.
271.
272.
273.
274.
275.
276.

E.8. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA A DISPOZITIVULUI

277.
278. Spre deosebire de studiul tehnico-economic care se efectuiaza inaintea proiectarii
propriuzise, analiza tehnico econolica se efectuiaza dupa elaborarea desenului de ansambl,
adica, practic, dupa terminarea proiectului dispozitivului.

279.
280. Analiza tehnica
281. Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea
dispozitivului proiectat, prin compararea preciziei probabile care se poate obtine cu
dispozitivul proiectat, cu precizia cruta la operatia respectiva de prelucrare, cintrol,
asamblare, etc.
282. La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice operatiei
respective, pentr fiecare conditie de precizie.
283. Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii
abaterilor erorilor introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de
executie, in vederea asigurarii preciziei de prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia
respectiva. Abaterile deorientare pozitionare si de stringere au fost deja, determinate, iar
celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite acum.
284. Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv
si se cauta solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid
asigurata in cazul nostru se poate trece la analiza economica.
285. Analiza economica
286. Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau
asamblarii cu dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor
indicatori si sau indici economici.
287. In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca
pm

urmare a echiparii cu dispozitive

N NT 1
pm T 0
100%
NT 1
288.
NT 0
289. In care
este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele
NT 0

NT 1

din dotarea masini-unelte si

=12 min iar
este norma de timp necesara realizarii
operatiiei cu ajutorul dispozitivului proiectat si este egala cu 8 min:
1210
pm
100
290.
=
=20%
10
NT 0 N T 1
291. O conditie este ca
>
292. Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:

Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare

Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de

prelucrat, in raport cu masina-unealta si cu scula unealta
Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor
Reducerea timpilor de baza

293.
294. Conditia de rentabilitate a introducerii unui dispozitiv poate sa fie pusa sub forma:
ENa
Q
295.
> D iar economiile anuale se pot calcula cu relatia:
296.

Ea

ENa

QD =8940 lei/ buc

297. In care:- E-eficienta economica(economca in lei/buc.);

fabricatie(buc./an);

QD

Na

-programul anual de

- cheltuielile anuale(lei/an) ocazional de introducerea si exploatarea

dispozitivelor considerate.
298. Programul anual de fabricatie

Na

reprezinta una din datele initiale de proiectare, iar

eficienta economica E se poate calcula cu o relatie de forma:

C1
C2
Kr
N
R
+
+
E
N
(R
+
+ E2) ]=0,3.

T
1
1
1
T
2
2
299. E=(1+0,01
)
[
D1
D2

300. In care :

Kr

-coeficientul cheltuielilor de regie ale sectiei de fabricatie in care se introduc

dispozitivele analizate:
301.

NT1

analizate;

NT 2
R1

Kr

=250;

-norme de timp pe operatie inainte si dupa introducerea dispozitivelor

,

R2

-retributiile tarifare orare ale muncitorilor ;

302.
NT

T pi
n

Top Tdl Tir 12.92 min

303.

Top t b t a
304.

Tdl t dt t do 5.1
305.

Tir Ton Tio 5.4

306.

t a t a1 t a2 t a3 t a4 t a5 1.15
307.
308.

Tpi timp pentru pregtire-ncheiere 13min

309.

n numrul pieselor din lotul optim de fabricaie - X

tb

l l1 l 2
i 0.94 min
sn

310.

tb timp de baz

311.

ta1 timp ajuttor pentru prinderea-desprinderea piesei

312.

ta2 timp ajuttor pentru comanda mainii

313.

ta3 timp ajuttor pentru msurtori la luarea achiilor de prob

314.

ta4 timp ajuttor pentru evacuarea achiilor

315.

ta5 timp ajuttor pentru msurtori de control

316.

tdt timp pentru deservire tehnic

317.

tdo timp pentru deservire organizatoric

318.

Ton timp pentru odihn i necesitai fiziologice

319.
320.
321.
322.
323.
324.
325.
326.
327.
328.
329.
330.
331.

332.
333.
334.
335.
336.
337.
338.
339.
340.
341.
342.
343.
344.
345.
346.
347.
348.
349. E.9.ELABORAREA INSTRUCTIUNILOR DE EXPLOATARE SI A NORMELOR
DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
350.
351. 1.Denumirea dispozitivului: DISPOZITIV DE ORIENTARE POZITIONARE
SI STRINGERE CU MECANISM PARGHII SI EXCENTRIC.
352.
353. 2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea unei piese cilindrice pe o masina de frezat FU
36x140, iar programul anual de productie este de 30000 buc/an.
354.

3.Date tehnice :

355.

- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;

356.

- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata ;

357.

- numarul pieselor prinse este de o piesa ;

358.

5. Instructiuni de transport.

359. Mecanismul de transport este amplasat intr-o cutie special construita pentru
acesta si va fi legat cu balot. Partile active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala
sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata cu diverse grasimi.
360.

6.Instructiuni de conservare :

361. Dispozitivul trebuie ferit de lovituri, deteriorari, oxidari prin invelirea

partlor active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o
hartie impregnata cu diverse grasimi.
362.

7. Instructiuni de depozitare.
363. Este necesar un spatiu lipsit de umezeala, de admofera nociva , de praf .
Depozitarea trebuie sase fac ape rafturi, in sertare, rafturi sau cutii speciale.

364.

8. Instructiuni de instalare.

365.
Mecanismul va fi amplasat pe masina de frezat FU 36x140, fiind prins cu suruburi
de masa masini, in canalele in T.
366.

9. Instructiuni de reglare.

367.

Pentru reglare se vor folosi piese-model sau etalon.

368.
369.

10. Lista pieselor care sunt supuse uzurii intense si termenile de inlocuire.

370.
Tija care actioneaza mecanismul trebuie verificata frecvent pentru a nu avea fisuri
sau lovituri care pot duce la accidente si distrugerea dispozitivului. Aceasta se va verifica o
data la 30 zile lucratoare.
371.
Parghiile dispozitivului se vor verifiva o data la 30 de zile si se vor repara,
reconditiona sau inlocui sau in cazul in care pe partea activa a acestor parghiile sunt lovituri
sau orice alte distrugeri.
372.
Suruburile cu care sunt prinse parghiile mecanisului se vor schimba o data la 60 de
zile lucratoare.
373.

11. Norme de tehnica securitatii muncii la lucrul cu dispozitivul

374. Piesele de prelucrat si cele prelucrate sa fie depozitate corect pe stelaje, mese, in dulapuri,
lazi
-

Sa se verifice prinderea (orintarea-pozitionarea si stringerea) corecta a piesei in dispozitiv.

Sa se controleze periodic presiunea subsistemelor, subansablurilor de actionare pneomatica
Sa se verifice functionarea aparatelor de siguranta ale subsistemelor/subansamblurilor de actionare
de mai sus pentru evitarea aceidentelor in cazul intreruperi alimentari cu aer comprimat.
La actionarea pneumatica cind se utilizeaza aerul comprimat pentru curatirea dispozitivului,
aceasta trebuie facuta cu masina-unealta oprita
Nu se vor folosi dispozitive ce au depasit gradul de uzura prescris, constatat, la rparatiile periodice.
Aceste dispozitive trebuie introduse in reparatii sau casare.

Sa se utilizeze ecrane de protectie impotriva lichidului de ungere precum si a aschiilor care pot sari
de la procesul de prelucrare.
Sa nu se actioneze in apropierea partilor in miscare ale mecanismelor dispozitivului si ale masiniiunelte
Sa se curate bine dispozitivul de aschii
Sa nu se porneasca dispozitivul daca nu este cunoscut.
Muncitorul nu trebuie sa aiba sub picioare ulei, lichid de racire ungere, aschii, bucati de maerial.
Sa se supravegheze starea imbracamintei deoarece salopetele si halatele descheiate si parul lung
despletit rezinta pericol de acidentare
Locul de munca sa fie corect iluminat
Avariile de orice natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului sefului de sectie
pentru a se lua masuri urgente
Sa se cunoasca regulele de baza pentru a da un prim ajutor accidentatului. Accidentatul va fi
transportat imediat la punctul sanitar sau dispensar.
Muncitorii sa fie instruiti in probleme de tehnica securitatii muncii
Maistrul trebuie sa faca muncitorilor instructajul individual referitor la utilajul la care se va lucra
Instructajul de protectie a munci se va repeta la intervalele indicate de instructiuni, completindu-se,
de fiecare data, fisa de instructaj
Sa fie afisate la locuri vizibile, dispozitiile legale si instruciunile de tehnica securitatii muncii
375.
376.
377.
378.
379.
380.
381.
382.
383.
384.
385.
386.
387.
388.
389.
390.
391.
392.
393.
394.
395.
396.

397.
398.
399.
400.
401.
402.
403. E.10. ELABORAREA DESENULUI DE ANSAMBLU AL DISPOZITIVULUI
404.
405. Desenul de ansamblu se va face pe o plansa de format A1, avind urmatoarele componete:
Schema nstalatiei pneomatice, desenul motorului, desenul dispozitivului de orientarepozitionare si stringere, desenul piesei la scara 1:1
406.
407.
408.
409.
410.
411.
412.
413.
414.
415.
416.
417.
418.
419.
420.
421.
422.
423.

424.
425.
426.
427.
428. Bibliografie
429. 1. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai,
Facult. Constr. de Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2006-2007.
430. 2. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai,
Facult. Constr. de Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2007-2008.
431. 3. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn.
Iai, 1983.
432. 4. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 - 2, Inst. Politehn.
Iai, 1981.
433.5. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU Mircea,
GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
434. 6. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRGARU Aurel, GOJINECHI N.,
GHERGHEL N., MARINESCU I., UTEU Virgil, DRUU Silvia, Construcia i
exploatarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
435. 7. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare,
construcie. Bucureti: Ed. tehn., 1969.
436. 8. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare,
construcie. Bucureti: Ed. tehn., 1979.
437. 9. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor
pentru maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1985.
438. 10. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru
maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1995.
439.11. BRGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii
schemelor de orientare i fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.
440. 12. TACHE Voicu i BRGARU Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea
schemelor de orientare i fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.

441. 13. BRGARU A., PNU V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM.
Sistem i metod. Vol. 1. Teoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe
maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1982.
442. 14. STURZU Aurel, Bazele proiectrii dispozitivelor de control al formei i poziiei
relative a suprafeelor n construcia de maini. Bucureti: Ed. tehn., 1977.
443.15. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice.
Iai: Tehnopress, 2002.
444.16. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor
tehnologice. Iai: Tehnopress, 2006.
445. 17. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1.
Analiza temelor de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea
soluiilor de ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
446. 18. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor
optime de orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
447. 19. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea
elementelor de orientare ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
448. 20. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 4.
Proiectarea sistemelor de stngere. Inst. Politehn. Iai, 1992.
449.21. NICULAE M., BOHOSIEVICI Cazimir, GIURC Virgil, GAIGINSCHI Radu,
ZUBCU Victor, GHERGHEL N., ndrumar pentru elaborarea studiilor tehnico-economice
n proiectele de diplom. Inst. Politehn. Iai, 1983.
450.22. PLAHTEANU Boris, BELOUSOV Vitalie, CARATA Eugen, CHIRI C.,
COZMNC Mircea, DRUU Costache, GHERGHEL N. .a. ndrumar pentru activitatea
de cercetare-proiectare i ntocmire a proiectului de diplom. Maini-unelte, scule,
echipamente de prelucrare i control. Vol. 1 - 3. Inst. Politehn. Iai, 1989.
451. 23. OLTEANU Remus i VALASA Ioan, Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire,
gurire, frezare. Bucureti: Ed. tehn., 1992.
452.
453.
454.
455.
456.

457.
458.
459.
460.