3 PROIECTAREA SISTEMULUI FOTOVOLTAIC PENTRU

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ A GRĂDINIŢEI NR.1 DIN OR.

9

3.1 Introducerea

Utilizarea de sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie se răspîndeşte în întreaga lume. Sisteme
solare sunt uşor de instalat, nu au nevoie de o intretinere complicata şi sunt uşor de utilizat aproape oriunde, unde
lumina soarelui este rentabil de a fi utilizat. Aplicatiile variază foarte mult: de la sisteme autonome la cele
conectate la retea , si de la instalaţii de mici dimensiuni pentru uz casnic,la instalatii de capacitate medie,pana la
parcuri solare fixe sau utilizand sistemele de urmarire a traseului soarelui pe bolta. Progresele tehnologice au ţinut
pasul cu cererea în creştere pentru sisteme fotovoltaice,astfel ca sistemele au devenit tot mai
complexe, mai sigure in exploatare, adaptate la diversele conditii de utilizare. Pretul a reusit sa urmeze o curba
puternic descrescatoare, sistemele fotovoltaice devenind din ce in ce mai rentabile in realizarea de investitii.
În acest capitol ne propunem să realizăm dimensionarea unei instalaţii PV pentru o gradiniţă. Această

grădiniţă are o suprafaţă totală de 1480 m2, ea este conectată la reţeaua publică de alimentare cu energie electrică,

şi are un consum lunar de energie electrică în jur de 8000kWh, ceea ce implică cheltuieli anuale de circa 150000

lei/an. Prin acest proiect vom reduce consumul diurn de energie electrică din reţea.

3.2 Calculul suprafeţei disponibile

1. Modulele fotovoltaice se instalează pe acoperişul gradiniţei;

2. Centrala fotovoltaică se racordează la panoul de 0,4 kV a reţelei interne
Calculul numărului de panouri
2.1 Suprafaţa acoperişurilor
l.clădirea A: 15,3-17,65 = 270 m2 (3.1)

2.clădirea A1:15,45 -13 = 200 m2 (3.2)

3. clădirea A2:12,3-13,15 = 161 m2 (3.3)

4. clădirea A3:12,6 -13,5 = 170 m2 (3.4)

5. clădirea A4:12,813,3 = 170 m2 (3.5)

6. clădirea A5:12,711,6 = 147 m2 (3.6)

7. clădirea A6:13,211,25 = 147 m2 (3.7)

8. clădirea A7:13,6-12,15 = 165 m2 (3.8)

 Modul de instalare a panourilor fotovoltaice pe acoperiş. Schema de instalare pe acoperiş se va determina
din condiţia neumbririi mutuale atît în timpul zenitului cît şi în timpul răsăritului şi asfinţitului soarelui.
Lungimea de umbrei se va determina pentru patru cazuri:
1. zenitul de vară şi de iarnă;
2. echinocţiul de primăvară şi de toamnă;
Umbrirea maximă va avea loc în orele de dimineaţă în timpul echinocţiei de iarnă, iar umbrirea minimă
în timpul zenitului de vară. Gradul de umbrire se va calcula în unităţi relative şi în funcţie de înălţimea la care se
instalează panourile de la suprafaţa pămîntului. Unghiul soarelui se va calcula cu formula:
unde: N = numărul de zile de la 1 ianuarie
2K{ N-173)' (3.10)
(3.9)
a = arccos 0,3979•cos
365
unde = (t -12) 2n unghiul pentru ora t
24
H° = arcsin-(sm a • cos 5 • cos T + cos a • sin p)
t = numărul orei de la miezul nopţii p = latitudinea
locului de instalare a staţiei solare. Lungimea umbrei

h sinp (3.11)
L
~tgfl°

unde: h = inălţimea la care este instalat panoul fotovoltaic de la suprafaţa pămîntului. Unghiul azimutului

se va calcula cu ajutorul formulei A0:

cosa- sin 5 • sin H0 (3.12)
cos A0 =
cos 5 • cos H0
Lungimea umbrei în direcţia perpendiculară rîndurilor de instalare a panourilor fotovoltaice va fi:
L = L • cos A0 (3.13)
în condiţiile Chişinăului L = 3h
Ţinînd cont şi de deservirea panourilor vom considera suprafaţa necesară la 1 kW egală cu 20 m2, deci pe

= 270 = 14 kW A PA2 =161 = 8 kW PA4 =170 = 9 kW

147=7 kw
A2

20 20 20 P. = (314)

A6
20

acoperişul grădiniţei poate fi instalate:

 P = 200 = 10 kW PM =170 = 9 kW 147 P„ =167 = 8 kW A7
(3.15)
20 20 20 Puterea totală care punem instala pe acoperişiPva
AS fi
= egal
— = 7 kW 20
cu:
(3.16)
P =y P = 72 kW
tot ni
n=1

3.3 Alegerea numărului şi tipul panourilor

Alegem panouri de producţie Germană de tip TITAN M6-72 cu urmatoarele parametrii: Tabelul
3.1 Parametrii panourilor TITAN M6-72:
Tipul modulului
Date tehnice
TITAN M6-72
Puterea maximă, Wc 285

Tensiunea in punctul maximal, V 35,63

Curentul în punctul maximal, A 8

Tensiunea la mers în gol, V 44,42

Curentul de scurtcircuit, A 8,49

Lungimea, mm 1975
Lăţimea, mm 988
Grosimea, mm 50

Fiindcă pentru un kW avem nevoie de trei panouri, numărul total de module fotovoltaice care putem
instala pe acoperiş va fi egal cu:
Npv = Ptot • np = 72 • 3 = 216 panouri (3 17)
unde: n = 3 panouri/ kW;

Şi deci puterea instalatăa a modulele PV va fi:

Pot,pv = NPV • PPV = 216• 285 = 61kW .
(3 18)

unde: Ppv - este puterea mazimă a unui modul fotovoltaic, W.

Caracteristica modulului fotovoitaic este prezentat în figura
3.1.

Figura 3.1 Caracteristica modulului TITAN M6-72 la variaţia radiaţiei solare şi a temperaturii Producătorii
de module fotovoltaice indică in cartea tehnică a produsului parametrii ridicaţi în condiţii standarde de
funcţionare:
1. Radiaţia solară globală pe suprafaţa celulei, G = 1000 W/m2

2. Temperatura celulei, Tc = 25 C0

3. Temperatura Normală de Funcţionare a Celulei, NOCT= 45 C0

În condiţii real de funcţionare ale modulelor fotovoltaice aceşti parametri nu coincid cu cei standarţi, de aceia
este necesar de a determina parametrii modulului in condiţii reale de funcţionare:
1. Radiaţia solară globală pe suprafaţa celulei, G = 800W/m2

2. Temperatura mediului, Ta = 25 C0
3. Masa convenţională de aer, AM = 1,5

Rezolvare:
• Curentul de scurtcircuit de determină cu următoarea relaţie:

4 (G) = G ■ I,c„ = • 8.46 = 6.77 A (3.19)

G 1000
st

unde: G = radiaţia solară reală pe suprafaţa celulei;

Gst = radiaţia solară standard pe suprafaţa celulei 1000 W/m 2 ;
Iscst = curentul de scurtcircuit a panoului corespunzător radiaţia
solară standard.
• Temperatura celulei se determină cu relaţia:
NOCT - 20 45 - 20 (3.20)
T ■ G = 25 ■ 0.8 = 50
0.8 + 0.8 C0

unde: Ta = este temperatura mediului la care funcţionează panoul; NOCT

= Temperatura Normală de Funcţionare a Celulei;

 G = radiaţia solară reală pe suprafaţa celulei.

• Tensiunea de mers în gol se determină folosind expresia

U0 = Uost - 0.0023 • nc • (Tc - 25) = 44.28 - 0.0023 • 72 • (50 - 25) = 39.85V (3.21)

unde: U ost = tensiunea de mers în gol la temperatura standard, V T =

temperatura curentă a celulei, C0 nc = numărul de celule
interconectate in modulul PV
• Factorul de umplere
P 285 (3.22)
FF 0.76
0 st ■ scst
U 1
44.28 ■
8.46
• Puterea medie se determină în ipoteza că FF nu depinde de radiaţia solară şi temperatură celulelor PV

Pc = FF•U • Isc = 0 75• 39.85• 6.77 = 202.3W (3.23)

Schema constructivă a panoului TITAN M6-72 este prezentat în urmatoare figură.

Figura 3.2 Schema constructivă a panoului TITAN M6-72

3.4 Alegerea numărului şi puterii invertorului

Ca un ghid, un raport între putere modulelor FV şi putere invertor de 1:1 este folosit pentru
dimensionarea. Puterea de intrare a invertorului (c.c.) trebuie corelata cu puterea generata de modulele PV.
Practica arata însa ca în unele cazuri valoarea maxima a puterii DC care poate fi conectata la invertor, indicata de
producator, nu este credibila, fiind supraevaluata. Aceasta face ca invertorul sa funcţioneze supraîncarcat, având
drept censecinţe pierderi de energie datorita limitatorului de putere cu care este prevazut invertorul, respectiv o
îmbatrânire precoce a acestuia.
 O metoda mai de încredere de dimensionare a puterii invertorului este de a calcula puterea de c.c. prin
intermediul randamentului nominal al acestuia si puterea lui nominala de c.a. (puterea nominala de c.a. este
puterea pe care invertorul poate sa o injecteze continuu în reţea, fara întreruperi, la o temperatura de 25 0 C ±20 C).
În medie, puterea de c.c. este cu cca 5% mai mare decât puterea nominala de c.a. a invertorului. DGS (Deutsche
Gesellschaft fur Solarenergie) recomanda urmatorul interval pentru corelarea puterii de iesire a generatorului PV
cu puterea de intrare a invertorului:
0.8• PPV <PINVDC < 1.2• PFV (3.24)

unde: PPF - este puterea sistemului fotovoltaic, kW;

PÎNVDc - este puterea maximă de intrare în invertor, kW.
Un indicator de utilizare a puterii invertorului este reprezentat de raportul dintre puterea nominala (de vârf) a
generatorului PV si puterea nominala de c.a. a invertorului:
PD„ (3.25)
1
C= PV
C
INV PINVAC

unde: PmvAC - este puterea de ieşire din invertor, kW. numit şi factorul de utilizare.
Deci alegem invertor trifazat de tipul REFUsol 008K-020K prezentat un următoarea figură:

Figura 3.3 Intertorul trifazat de tipul REFUsol 008K-020K

Schema bloc este reprrezentată
Tabelul în figura
3.2 Parametrii invertorului trifazat:
3.4
Date tehnice Tipul invertotului
REFUsol 008K-020K
Puterea de intrare, kW 70
Tensiunea de urmărirea a MPP C.C, V 490...850
Tensiunea maximă în C.C, V 1000
Curentul maxim de intre, A 140
Puterea nominală de iesire, kW 62
Tensiunea nominală de iesire, V 400
Frecvenţa, Hz 50
Curentul maxim de iesire, A 3x43

Eficienţa maximă, % 98,2

Eficienţă Europeană, % 97,8

Facem vereficarea:
(3.26)
0.8• Ppv < PINVDC < 1.2• Ppv
56 < 70 < 73.2
Factorul de utilizare:
P 61 (3.27)
_ tot ,pv 0.98
P 62

In cele din urmă, curentul maxim de scurtcircuitul a şirului nu trebuie să depăşească valoarea maximă a
curentului care invertorul poate rezista la intrare:
 Pentru a determina valoare maximă a curentului de scurtcircuit într-un şir, este nevoie de înmulţi valoarea

nominală a curentului de scurtcircuit a unui panou I 5C, la multiplicatorul k. Unde k = 125% şi ia in consideraţie creşterea

valorii de iradiere şi capacitatea modulului de a produce mai mult decât valoarea curentului nominal.

ISCmax = k • Isc • mp = 1,25 • 8,49 -12 = 127.4 A (3.28)

127.4 A < 140 A

unde: mp - numărul de rînduri de module PV conectate în paralel.

Pe lînga aceasta, invertorul mai indeplineste cateva functii de asemenea importante pentru functionarea sistemului PV:
- urmarirea punctului de putere maxima al generatorului PV (MPPT);
- controlul diferitelor tipuri de protectii: la scurtcircuit, la punere la pamint, etc.

Poate fi utilizat invertor trifazat cu puterea de 70 kW. Analiza parametrilor regimului de funcţionare a
invertorului se va prezenta în tabelul 3.3.
Tabelul 3.3 Parametrii regimului de funcţionare a invertorului.
Paramentrul regimului Valoarea
Numărul de fază, m 3
Valoarea medie a tensiunii de curent continuu la intrarea în invertor în raport cu
1.57
tensiunea fazică de curent alternativ la ieşirea din invertor Udc/Uf
Tensiunea aplicată la IGBT în raport cu tensiunea medie de curent continuu în regim
1.04
blocat al tiristorului UIGBT/UfL
Valoarea curentului la ieşirea din invertor raportată la valoarea curentului continuu
0.79
Raportul dintre curentului în IGBT şi cu curentul continuu rezultant 0.33

3.5 Conectarea panourilor

3.4.1 Calculul numărului de panouri conectate în serie

Tensiunea unui modul fotovoltaic se va determina din condiţia că tensiunea unei faze la ieşire din invertor să
alcătuiască 400 V. Tensiunea de curent continuu la ieşirea din modul se va
(3.29)
calcula cu ajutorul formulei
6 /T
Udc =--------s(l-Un sin —cosP + AU (/) + AU
7t 6
unde Udc - tensiunea de curent continuu la ieşirea din modulul fotovoltaic;

Ufa - tensiunea de curent alternativ la ieşirea din invertor; P - unghiul

de deschidere a teristorului IBGT;

 y— unghiul de comutaţie;

A Uy (I) — căderea de tensiune din cauza comutaţiei; AUIBGT

Figura 3.5 Schema electrică a invertorului

— căderea de tensiune pe modulul IBGT ;

Panourile de tip TITAN M6-72 au caracteristici de tip sursă de curent (fig. 3.1) .Deoarece pentru a asigura tensiunea U

la ieşirea din invertor la diferite valori ale temperaturii, este necesar

reglarea tensiunii prin reglarea unghiului de deschidere a IBGT.
Cum se observă in figura 3.1 la tensiune de 30 V practic nu depinde de nivelul radiaţiei şi atunci tensiunea fazică la

U dc (3.30)
— •V2-sin--(0,9...0,95)
-6
Considerînd IIr = 230 V cu ajutorul formulei calculăm tensiunea de curent continuu, care trebuie

aplicată la intrare in invertor:

6>/3 rr • -
(3.31)
Udc U ■-s/2sin-• 230• 0.95 = 361,15 V - 6

Tensiunea de curent continuu aplicată la intratre în invertorul trifazat va alcătui:

Udc =>/3 • 361,15 = 613V (3.32)

Numărul de panouri conectate in serie va alcătui

U;„ 613
(3.33)
n
s= = 18 panouri
UPV 35

ieşirea din invertor poate fi calculată cu ajutorul formulei (la unghiuri /? □ 15°)
unde: Uin — tensiunea de curent continuu aplicată la intratre în invertorul, V;

Upv — tensiunea de curent continuu al panoului fotovoltaic, V Verificarea:

Deoarece tensiunea de intrare în invertor depinde de temperatură, în proiectare se iau cele două situaţii extreme de
funcţionare, adică iarna, respectiv vara. Intervalul de funcţionare a invertorului
trebuie corelat cu caracteristica I-U a generatorului PV. Intervalul de urmărire a MPP al invertorului trebuie să includă
MPP-urile curbei I-U în gama temperaturii de funcţionare. a) verificarea numărului maxim de module conectate în serie
Prima limită este determinarea de temperatura de iarnă. Tensiunea modulelor creşte cu scăderea temperaturii.
Dacă invertorul este deconectat de la reţea intr-o zi însorită de iarnă, este posibil ca tensiunea în gol să fie prea mare
atunci cînd invertorul este reconectat la reţea. Această trebuie să fie mai mică decât tensiunea de c.c. maximă a
invertorului.
Umax <U (3.34)
978,48 V < 1000 V
Prin urmare, numărul maxim de module cenectate în serie va fi egal:
U„ 1000 (3.35)
N
STC şi coeficientul de temperatură al acesteia: 18,4
T rmax
gol
U 54,36
dU (3.36)
T 7-max T ŢSTC .'
U
„^7
gol —U gol '" (T™^ - TS ) — 44,42 + (-0,32 • (-10 - 25)) — 54,36V
dT
Tensiunea în gol la temperatura ambiantă Tamm de funcţionare se calculează din tensiunea în gol în
unde: Tcm^ — Tamm — -100C -este temperatura ambiantă minimă de funcţionare a modulului PV;

----— -0.32 - este coeficientul de temperatură al panoului fotovoltaic;

dT

3.5.2 Calcululn umărul de panouri conectate în paralel

La completarea dimensionării, ar trebui să se asigure că curentul maxim al retelei PV nu trebuie să depăşească

curentul maxim de intrare în invertor. Numărul maxim de şiruri este la fel de mare ca coeficientul de intrare DC
maximă permisă actuală a invertorului şi şirul maxim de curent:
unde: IWmax - este curentul maxim de intrare în invertor, A;

INV max 140 (3.36)

mp 17.5 * 17
I 8
serie

Iserie - curentul panourilor legate în serie, A.

Deoarece pentru a obţine tensiunea de intrare în invertor 613 V, avem nevoie de conectat 18 panouri în serie, şi vom

NPV 216 (3.37)

mP 12 rînduri
n 18

determina numarul de rînduri conectate în paralel:.

Am obţinut 12 rînduri în paralel m = 12 .

3.6 Alegerea PV Smart Combiner Box

Combiner Box este o cutie unde are loc îmbinare rîndurilor modulelor fotovoltaice. Ea îndeplineşte două
funcţii importante:
1. asigură conexiunea între rîndurile PV;
2. protejează instalaţia împotriva defecţiunilor electrice şi problemelor legate de anotimp ( umiditatea, degradarea
prin expunerea prelungită la radiaţia ultravioletă).
Alegerea PV Smart Combiner Box se face dupa următoarele condiţii:
1. Numărul de rînduri nu trebuie să depăşească numărul de intrări în Combiner Box:
N S Km,, (338)
12 S16
2. Tensiunea continuă de intrare, nu trebuie să depăşească valoarea tensiunea continuă maximă a Combiner
Box:
Ur S Um,,r (339)
613V S1000V
3. Curentul unui şir de module PV, nu trebuie să depăşească valoarea curentul admisibil de intrare în
Combiner Box: (3.40)
±
sir ± adm

8 A S10 A
Alegem PV Smart Combiner Box CPS CB16S reprezentat în figura 3.6:

Figura 3.6 PV Smart Combiner Box CPS CB16S

 (4) Ouputs from varistors and metal-works
connected to qround
(2) Varistors protect ---------
against overvoltages -fiSBL —r (3) DC switc

5b Positive and negative | DC

ouputs

Figura 3.7 Ilustrarea elementele componente a cutiei de conexiune Combiner Box Tabelul 3.4

(2) Strings fuses

(1) Positive and negative protect
DC inputs single lines against overcurrents

Parametrii cutiei Combiner Box 16S

Date tehnice Tipul Combier Box
CPS CB 16S

Numărul maxim de intrări 16

Tensiunea de intrare, V 1000
Curentul maxim de intrare a unui rînd, A 10
Curentul maxim de ieşire, A 160

3.7 Alegerea aparatelor electrice şi a părţilor conductoare

3.7.1 Alegerea cablurilor

Cabluri utilizate într-o instalaţie PV trebuie să fie capabile să reziste, pentru întregul ciclu de viaţă sistemului
(12-15 ani), in condiţii severe de mediu/în termeni de temperaturi ridicate, precipitaţii atmosferice şi radiaţii
ultraviolete. Mai întâi de toate, cablurile trebuie să aibă o tensiune nominală adecvată a instalaţiei. Conductoare pe
partea de CC a instalaţiei trebuie să aibă izolare dublă sau întărită (clasa II), astfel încât să se reducă la minimum riscul
de defecte de punere la pământ şi de scurtcircuite.

Cablurile pentru conectare modulelor sunt fixate in partea din spate a modulelor locuri unde temperatura poate

ajunge la 70 - 80 0C în consecinţă, aceste cabluri trebuie să poată să reziste la temperaturi ridicate şi la raze ultraviolete,

atunci cînd este instalat la vedere. Prin urmare, cabluri special, sunt utilizate, în general, single-core cabluri cu manta de

cauciuc şi de izolare, tensiune nominală 0.6/1kV,cu o temperatura maximă de funcţionare de minim de 90 0C şi cu o

rezistenta la razele ultraviolete. Alegerea cablurilor se face în concordanţă cu standardele şi regulamentele naţionale.
Stabilirea secţiunii transversale S a cablului sistemului PV conectate la reţea, se face acceptând o cădere de tensiune 1%
pe cablu. Pentru calcularea secţiunii transversale, vom folosi următoarea formulă:
unde: lc - lungimea conductorului, m ;
2 • l • I.. (3.41)
SM =
1% • o • UMPP

Ist - curentul livrat de un rînd de modulele PV, A; o- conductivitatea conductorului (56 p/u Cu),
m/Q-mm2;
UMPP - tensiunea nominală a rîndului, V .
În timp ce se recomandă un stidiul al tuturor parametrilor, se recomandă de utilizat următorul coeficient pentru

curent k = 1.25 , la dimensionare cablurilor şi siguranţelor fuzibile. Coeficientul 1,25

stabileşte creşterea valorii de iradiere şi capacitatea modulului de a produce mai mult decât valoarea curentului nominal,
şi influenta sarcinilor ciclice. Daca producatorul panourilor precizeaza o valoare maxima de protectie, aceasta ar trebui
acceptata.

3.7.1.1 Alegerea cablului între modulele PV şi combiner box pentru fiecare rînd

Pentru
s = 2 • lc-1.56 • Ist
2 • 25 • 1.25 • 8 2 rîndul 1:
= 1.55 = 2.5 mm
s
(3.42)
1% • o • U^P 0.01 • 56 • 613

Şi deci alegem cablu TECSUN(PV) PV1-F-2.5 mm 2, cablu este cu două învelişuri de izolaţie realizată din
cauciuc termo plastic care în caz de incendiu nu degajă substanţe corozive, nu arde cu flăcari şi se autostinge. În caz de
scurtcircuit rezistă la temperaturi de pînă la 250 0C. Conductorul central este realizat din cupru litat, acoperit cu staniu
oferind o flexiubilitate foarte ridicată.
Conductorul este reprezentat în următaorea figură:

TECSUN (PV) PV1-F

TECSUN (PV) PV1-F

TECSUN (PV) PV1-F

Figura 3.8 Cablu de tip TECSUN(PV) PV1-F

 Tabelul 3.5 Parametrii cablului TECSUN(PV) PV1-F
Date tehnice Tipul cablului

TECSUN(PV) PV1-F

Secţiunea, mm2 2.5 mm2 16 mm2

Tensiunea nominală, V 1000 1000
Temperatura de operare, 0 C -40... + 90 -40... + 90

Temperatura maximă de supraîncărcare, 0 C 120 120

41 132
Capacitatea de transport a curentului la
temperatura de 60 0C , A

2 • h-1-56 • Ist 2 • 30-1,25 • (3.43)

=
1% • <y •U MPP 8 0.0156 •
1
2 • lc-1.56 • Ist 2613
• 25 4.25 • , (3.44)
=
12 • lcU
% ^ -1-56 MPP• 82•30•1.25•8
0.01 56 • 8 2 (3.45)
sir Istlc •1.56~Ist
2' 2•40•1.25•8
0.01•56•613 1 2. (3.46)
4
sir 613
0.01•56•613 . = .1
4
1
% ^-CT-
U U
MPP
MPP 5 4
22 =
, =
=5 2
2•15•1.15•8•12 (3.47)
1
0.01•56•613 2. 0
2m.5
.m .
2
5 9
5 m
mm =
mm 2

m2
2 1
6

m
m
2
 3.7.1.3 Alegerea calblului între invertorul şi dulapul principal de putere.
Ceea ce priveşte secţiunea cablului din partea tensiunii alternative, ea poate fi determinată cu următoarea

V3• l• I • cos^
INV
>/3-15 • 89.6 • 0.8 (3.48)
S„ 9.8 mm2 10 mm2
^ U U
CA ■ INV ■ ® 0.01 • 400 • 56

formulă:
unde: I1NV - curentul nominal de ieşire din invertor, A;

cos^ = 0.8 - este factotul de putere al invertorului. V;

UINV - tensiunea nominală la ieşire din invertor, V.

&UCA = 1% - valarea admisibilă a căderii de tensiune, %.

Alegem cablu de tip BBr-4x10, cu curentul admisibil la amplasarea în aer Iadm = 97 A .

3.7.2 Alegerea siguranţei fuzibile

Pentru protecţia rîndurilor de module PV împotriva scurtcircuitelor se utilizează sigurante fuzibile.

Siguranţele fuzibile se aleg conform următoarelor condiţii:
Unf > Uretea; Inf > 1.25 • If ^calc (3.49)
1000 V > 613 V; 10 A >10 A

unde: Inf - este curentul nominat al fuzibilului, A;

If ,calc = kI • IPV = 125 • 8 = 10 - curentul fuzibilului calculat, A;

Uretea - tensiunea nomină a fuzibilului, V;

Uh/ - tensiunea nominală a siguranţei, V.

Deci alegem siguranţa fuzibilă de tip PV-10A10-1P cu următorii parametrii:

Tabelul 3.6 Parametrii siguranţei fuzibile de tipul PV-10A10-1P

Tipul siguranţei
Date tehnice
PV-10A10-1P

Tensiunea nominală, V 1000

Curentul nominal, A 10
Capacitatea de rupere, kA 50
Valoarea minimă de întrerupere a 3
' If ,calc
curentului, A
3.7.3 Alegerea întreruptorului automat în partea de curent continuu
Întreruptorului automat în partea de curent continuu se alege după următoarele condiţii:
Alegem întreruptorului automat de tipul S800 PV-M cu următoarele date tehnice.
retel ’ ±
n ± calc ’ Irup > (3.50)
Imax,calc
1200 V > 613 V; 125 A > 96A; 500 A > 120A
Tabelul 3.7 Parametrii întreruptorului automat de tipul S800 PV-M

Tipul întreruptorului
Date tehnice automat

S800 PV-M

Tensiunea nominală, V 1200

Curentul nominal, A 125
Capacitatea nominală de rupere la sc, kA 5
Curentul de sc de scurtă durată, A 760
Numărul de poli 4

Categoria de utilizare DC-21A

3.7.4 Alegerea întreruptorului automat în partea de curent alternativ

Întreruptorul automat ce protejază nodul la care este conectat panourile fotovoltaice, se alege conform
condiţiilor:

U.„ > U_> U n.retea

‘ n,î.a. , I . , ,, 1 >
n,î.a ' 1 calc , ^reg.ds > (1.5) ^luc,max , ^reg.dt > (1,1 * (3.51)
1^ ^calc.
3)
I,
P
unde: Imaxl -este curentul maximal de lucru, Imax,l = —j=P— ;
-J3 • U
“ n
P - puterea invertorului , Pc = 62 kW;
I=P 63 (3.52)
= 89.6 A
max,l >/3 •Un V3• 0,4
Se alege întreruptorul automat de tip PLHT-C100/3N cu parametrii nominali:
In,a = 100A > Imax, = 89.6A (3.53)

Reglajul de curent al declanşatorului de secţionare în regimul de scurtcircuit se determină cu relaţia:

Ir^ds = 6• Inom.!.a = 6-100 = 600A > 1.5• I^ = 1.5• 89.6 = 134.4A (3.54)

Reglajul de curent al declanşatorului termic pentru regimul de suprasarcină se determină cu relaţia:

Ireg.dl = 1 Inom.,a = M00 = 100 A > 1.1 I*,™ = 1.1 89.6 = 98.6 A . (3.55)
 3.8 Alegerea convertorului C.C/C.C

Convertoare c.c/c.c sînt realizate special pentru a genera tensiuni continue bine filtrate cu valori stabilizate sau
reglabile. Aceste convertoare utilizează filtre de tensiune care pot fi ataşate la ieşire sau pot face parte integrată din
structura convertorului. Convertoarele c.c/c.c cu filtre de tensiune sînt utilizate în numeroase apliicaţii: surse de tensiune
continuă, interconectarea surselor regenerabile de energie.

Alegem convertor C.C/C.C cu următorii parametrii:

Tabelul 3.8 Parametrii convertor C.C/C.C
Tipul convertorului
Date tehnice
CW/BW6700
Puterea, kW dela 5 pîna 65
Tensiunea continuă de intrare, V 400-800
Curentul maxim de intrare, A 150
Tensiunea continuă de ieşire, V 570-600
Curentul maxim de ieşire, A 180

3.9 Alegerea contorului trifazat de energie

Alegem contor electronic trifazat de energie cu conectare directă la reţea, produs de Elster Rometrics cu
următorii parametrii:

Tabelul 3.9 Parametrii contorului trifazat A1120/40

Tipul contorului
Datele tehnice electronic trifazat

A1120/40

Domeniul de operare, A DC:extins 5-100

Tensiunea nominală, V 400

Clasa de precizie, % 1

Vafiante funcţionale, Wh import/export

 3.10 Alegerea dulapurilor de putere
Pentru distribuţia energiei electrice spre grupele de receptoare trifazate la 0,4 kV se utilizează dulapuri de putere.
Dulapul de putere se va alege în funcţie de curentul de calcul. Ţinâd cont că curentul sumar pentru nod nu are
valori mari şi numărul liniilor de plecare de la nod nu depăşeşte 8, şi luând în consideraţie că mediul în secţie este
normal se alege DP de tipul: nP22-09/42 , cu curentul nomimal pina la In = 160A .

3.11 Alegerea filtru pentru reducerea nivelului armonicilor

Convertorul electronic de puterea efectuează o conversie din curent continuu în curent alternativ de o anumită
frecvenţă 50 Hz, şi produc armonici de curent care la rîndul său provoacă apariţia pierderilor suplimentară de
putere activă. Pentru reducerea nivelului armonicelor se foloseşte filtre de armonici care se aleg după următoarele

P>P; U
n, fil > Uret; 1
n, fil > fil J ret
n, fil 1
n
70 kW > 60kW; 400 V > 400 V;100 A > 89.6 A;50Hz 50 Hz
înv?

condiţii :
Aşadar alegem filtru de tipul MaxSine 100A - 4L* 1 cu următorii parametrii :
Tabelul 5.10- Datele tehnice ale filtrului MaxSine 100A - 4L* 1
Tipul filtrului
Date tehnice MaxSine 100A - 4L*1

Tensiunea nominală, V 400

Curentul nominat, A 100

Puterea nominală, kW 70

Curentul neutrului, A 100

Frecvenţa, Hz 50

3.12 Estimarea energiei anuale care poate fi obţinută

Pentru estimarea enrgiei posibile obţinute de la staţia electrică fotovoitaică vom efectua calculul pentru
fiecare lună aparte pentru un unghi fix de înclinarea optim, pentru Chişinău este egal cu 32 0 şi un sistem cu
heliostat. Vom lua în considere, că puterile panourilor indicate în fişa tehnică corespunde radiaţiei de 1000 W j m 2
şi că în circuitul electric (panou, reţea, invertor) se fie circa 15-20
% din enegrie convertită de panou. Deci puterile estimate mai sus se vor reduce de 1.2 ori şi se vor recalcula la
radiaţia reală. Radiaţia medie lunară este prezentată în tabelul 5.10, iar rezultatele calculului în tabelul 5.11.
Tabelul 5.11-Media lunară a sumei radiaţiei solare (kWhjm2), care cade pe planul înclinat a panoului
Înclinarea 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 Gheliostat
 Luna
1 34.7 41.5 47.6 52.91 57.12 60.17 60.96 62.43 61.53 59.3 68.26
2 48.6 54.4 59.4 63.3 65.99 67.43 67.55 66.34 63.82 60.0 74.08
3 102.3 112.0 119.4 124.5 126.8 126.4 123.4 117.7 109.5 98.9 151.5
4 133.2 139.9 143.6 144.4 142.2 137 128.9 118.3 105.2 90.1 175.03

5 182.6 187.4 188.2 185.2 178.4 167.8 153.9 137.1 117.8 96.8 241.14
6 194 196.2 194.5 188.9 179.6 166.9 151.1 132.7 112.4 90.9 254.2
7 201.5 205.3 204.9 200.4 191.7 179.2 163.1 143.9 122.4 99.4 270.9

8 156.9 163.8 167.2 167.1 163.3 156.2 145.7 132.1 115.9 97.7 215.1
9 119.5 130.2 137.9 142.7 144.3 142.6 137.6 129.5 118.4 104.6 179.9

10 76 86.8 95.8 102.6 107.2 109.2 108.7 105.7 100.1 92.1 128.7
11 32.3 42.9 48.6 53.3 56.9 59.2 60.2 59.8 58 54.9 66.5
12 21.9 25.4 28.4 31.1 33.1 34.5 35.2 35.3 34.6 33.2 37.4

1-12 1307. 1385. 1435. 1456. 1446. 1406. 1337. 1240. 1119. 997.9 1862.7
5 8 9 3 5 6 3 7 5
4-9 987.6 1022. 1036. 1028. 999.5 949.6 880.3 793.6 692.1 579.6 1336.3
7 5 7
10-3 319.9 363.2 399.4 4427. 447.0 456.9 457.0 447.2 427.5 398.4 526.4
6
Suprafaţa totală a panourilor instalate pe acoperiş va alcătui:

Stot = SPV • NPV = (1.975 • 0.99)• 216 = 422m2 (3.56)

unde: SPV - suprafaţa unui panou fotovoltaic de tip TITAN M6-72, m 2;

NPV - este numărul total de panouri fotovoltaice;

Vom considera randamentul unui panou din siliciu policristalin egal cu 12%, şi atunci energia lunară produsă de
centrala fotovoltaică se va calcula cu ajutorul formulei:
W = 012• W • S tot (3.57)
' i calc ^^

unde: Wicalc - este energie estimată pentru luna i, kW;

W - energia radiaţiei solare pentru luna i, din tabel 5.11.

Tabelul 5.12-Media lunară energiei kWh, obţinute de la ponouri fotovoltaice.

Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Energie din
tab.5.11pentru un
52.91 63.3 124.45 144.5 185.2 188.9 200.4 167.1 142.3 102.6 53.3 31
unghi de 300
,kWh/lună
Energie estimată
pentru un unghi de 2233 2671 5252 6098 7828 7972 8457 7052 6005 4330 2249 1308
300 kWh/lună
 Energie cu heliostat
68.3 74.1 151.5 175.0 241.2 254.2 270.1 215.0 179.9 128.7 66.5 37.3
din tab.5.11,
kWh/lună
Energia estimată cu
heliostat, kWh/lună 2882 3127 6393 7385 10180 10730 11400 9073 7592 5432 2806 1570

SC max < IINV

I

unde: I - este voloarea maximă a curentului de scurtcircuit a unui sir;

SC max