LUCRAREA DE LABORATOR NR.

1 Prezentarea pachetului cu element finit software Quick Field

NOIUNI TEORETICE Pachetul Quick Field este un soft ce permite rezolvarea problemelor de cmp electric i magnetic cu ajutorul metodei elementului finit Mathematic metode elementului finit este o metod numeric (aproximativ) de rezolvare a ecuaiilor cu derivate pariale. Considerm un domeniu de camp D n care este distribuit un camp electrostatic descries de o ecuaie de o ecuaie de tip Laplace unde V este potenialul electrostatic (V=0) pe care dorim s-l determinm. V(x,y)=? Pt a putea rezolva ecuaia trebuie s cunoatem valorile potenialului V pe frontiera domeniului. Atunci cnd se cunoate valorile potenialului pe frontiera domaniului se spune c avem condiii pe frontier dip Dirichlet Pentru a rezolva aceast ecuaie cu ajutorul metodei elementului finit, domeniul de camp este discretizat cu ajutorul unei reele de elemente finite (subdomenii dreptunghiulare) Programul determin (aproximeaz) pe V(x,y) cu ajutorul valorilor potenialului V i n toate nodurile I ale reelei de elemente finite. Un program Quick Field conine 3 module: 1. procesorul-se genereaz geometria obiectului respective i reeaua de elemente finite; se ataeaz condiiile de frontier 2. solverul (programul de rezolvare)-este cel care rezolv printr-o metod numeric ecuaia Laplace 3. postprocesorul-prelucreaz i afieaz rezultatele Orice aplicaie Quick Field conduce la generarea a patru fiiere: *.pbm =conine descrierea problemei *.mod = conine modelul geometric *.des = conine datele de material *.res = conine rezultatele problemei O structur este plan paralel dac considernd c ea este distribuit n lungul axei OZ seciunile dup aceast ax sunt identice. O structur este axial simetric dac are o ax de simetrie. Edge label-condiii de frontier Block label-etichet de volum Label=etichet; edge=latur Pncele vor avea urmatoarele coordonte : (-10,-15), (10,-15);(10,15);(-10,15)

Lucrarea de laborator nr. 2

Calculul capacitatii lineice a unei linii microstrip folosind metoda elementului finit. - fisierul se va numi microbanda.pbm ; - precizia : normala; - unitatea de masura : mm; - sistemul de coordonate : cartezian; - tipul analizei (tipul de camp) : electrostatic; Caz 1 si 2 - consideram ca microbanda are o grosime neglijabila ; - microbanda= floating conductor; - pentru ca linia sa contina o sarcina electrica in punctul A, din stanga microbenzii vom avea o sarcina QA=10-6 C; - Vecran=0;

- Block label : aer, dielectric; - Edge label : ecran , microbanda; - Vertex Label : a,b Quickfield interpreteaza ca sarcina din A este uniform distribuita pe microbanda ab. Q microbanda = 0.00001 C Capacitatea din sarcina C=2.466e-10 F U=40551.5 V W= 0.159955 J Capacitatea din energie C=1.945e-10 F

Caz 3

Linii echipotentiale sunt liniile din desen dupa rezolvarea problemei in Quick Field. Vectorii reprezinta intensitatea campului electric [V/m]

U=1 V Q=0 C W=9.73e-11 J C=1.947e-10 F

Lucrarea de laborator nr. 3 Caz 4 Lungimea fluxului electric :

U=1 V QS=1.78e-10 C W=9.73e-11 J C=1.947e-10 F

Lucrarea de laborator nr. 4

Se consider o linie de transmisie planar, tip microstrip (microband) fr pierderi. h=1 mm t=0,5 mm Materialul are proprietatile :

Modelul geometric pentru problema de mai sus este:

Dup aplicarea solverului se obine urmtorul model al liniilor de cmp:

Cazul 1 i 2 n care potenialul pe microband este floating(constanta si necunoscuta)

Cazul 3 i 4 - potenialul pe microband este V=1V

NR CRT 1 2

A-B 2 2.5

EFGH 0.8 0.3

CD 1 0.8

M 87 139

3 4 NR CRT 1 2 3 4

2 2 M 87 139 212 125

0.2 0.5 CAZ.1

0.8 0.8 CAZ.2

212 125 CAZ.3 CAZ.4

2.52E-10 2.09E-10 2.09E-10 1.44E-10 2.34E-10 2.11E-10 2.11E-10 1.67E-10 2.28E-10 2.10E-10 2.10E-10 1.79E-10 2.53E-10 2.15E-10 2.15E-10 1.63E-10

0.8 0.7 Eroalea relativa 0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0 0 Caz 1 Caz 2 Caz 3 Caz 4 50 100 150 200 250 Nr. de noduri Capacitatea calculat n funcie de sarcin Capacitatea calculat n funcie de energie Capacitatea calculat n funcie de sarcin(V=1V) Capacitatea calculat n funcie de energie (V=1V)

Lucrarea de laborator nr. 5 Calculul matricei capacitive a unei linii de transmisie cu doua microbenzi
Q C kk = k V k V i k = 0

Q 1 k =1; C 11 = V 1 V i 1 = 0 Q 2 C 22 = V 2 V i 1= 0

Q 1 C 11 = V 1 = 1V V 1 V 1 = 0 Q 2 C 22 = V 2 = 1V V 2 V 1= 0

Ckk=capacitate proprie Q se determina din lg fluxului Capacitatea proprie Ckk se determina folosind relatia pentru capacitati a lui Maxwell. Sarciile Q1,Q2 se determina folosind logaritmul fluxului electric aplicata pe suprafetele care inconjoara cele 22 conductoare. 1. Determinarea pe C11 apare potentialul de 1 V pe primul conductor si 0 V pe al doilea. Apoi se inverseaza potentialul pe conductoare. Pt mesh automat vom obtine : Caz 1 : W=1,915e-11 J C11=3,829e-11F Caz 2 : W=1,943e-11 J C11=3,886e-11F

Caz 1

Caz 2

mesul de 243 noduri.

Caz 1 : W=1,933e-11 J C11=3,866e-11F Caz 2 : W=1,935e-11 J C11=3,869e-11F

Caz 2

LUCRAREA DE LABORATOR NR 6 Calculul matricei capacitive a unei linii de transmisie cu 2 microbenzi

C11 C12 C = C21 C22

C11, C22-capaciti proprii Pentru k=1 i i=2

Q C ki = k = 0 V

Cki- sunt numeric egale cu sarcina conductorului k atunci cnd V i=1V iar toate celelalte conductoare (Vk0) au potenial nul (sunt puse la pmnt) Pentru k=2 i i=1

Q1 C12 = = 0 V2 = 1V V 2 V1 =0

Q2 C 21 = = 0 V1 = 1V V 1 V2 =0 C11 C 22 C12 C 21

Se aplica o tensiune de 1 V pe microbanda din stanga si vom masura capacitatea in apropierea microbenzii din dreapta.

in sarcina :C=8.52e-12

in energie : C=2.879e-11

Se aplica o tensiune de 1 V pe microbanda din dreapta si vom masura capacitatea in apropierea microbenzii din stanga.

in sarcina :C=9.52e-12 in energie : C=3.877e-11

LUCRAREA DE LABORATOR NR.7

Vom calcula factorul de ecranare pentru un sfert din sfera din motive de simplificare a calculelor matematice. Modelul geometric al acestei probleme va fi urmatoarea : Vom aveam 247 noduri

Pt Cu am obtinut urmataorele valori

Cu = 1

Q=

Bext 0,139 = = 2Q = 2 T B int 0.0695

Pt Otel

Ot = 1000

Q=

Bext 0,139 = = 152,38 Q = 152,38 T B int 9,1215 10 4

Concluzie In campul magnetic Cu atenueaza de 2 ori , pe cand otelul atenueaza de 150 de ori. Din comparatia factorilor de ecranare rezulta ca ecranele din otel atenueaza campul magnetic mult mai mult decat ecranele din Cu.

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 8

Calculul factorului de ecranare pentru un ecran sferic plasat in camp magnetic armonic transversal -Bext=0.139T -ecran din otel: Bint=6.419e-4T => Q=Bext/Bint= 216.54 -ecran din cupru: Bint=0.049144T => Q=Bext/Bint=2,82

Calc fact de ecra pt un ecran cilindric plasat in cp magn armonic -Bext=0.139T -ec otel: B=0.0008737 T Q=bext/Bint=159.093 -ec cupru: B=0.049144T Q=bext/Bint=2.8284

Calc fact de ecranare pt un ecran cilindric plasat in cp magnetostatic -Bext=0.139T - ecran otel :B=0.0012356 T Q=bext/Bint=112.495 -ecran cupru: B=0.0695 T Q=bext/Bint=2

Calc fact de ecranare ptr un ecran sferic plasat in cp magnetostatic --Bext=0.139T -ecran otel: B=9.0781e-4T Q=Bext/Bint=0.0153 -ecran cupru: B=0.695 T Q=Bext/Bint=0.2

Lucrarea de laborator nr. 9 Studiul ecranelor sferice dielectrice in camp electrostatic

Factor de atenuare :

aE = ln

d grosimea ecranului D diametrul ecranului Etichete de volum : -aer : r = 1 -dielectric :

Eext d ln(1 +1,33r ) E int D

-densitate de volum : v = 10 C / m , r = 1 Etichete de frontiera : -ecran V=0 Se va studia dependenta factorilor de atenuare in functie de
1 3

r a ecranului si de grosimea acestuia. Pentru un diametru fixat D=50 cm, d0=1 cm (grosimea initiala), r =5 (permitivitatea initiala)

Pt

r =5 vom avea E5=704180 V/m (int)

Pt

E1=1076100 V/m (ext) Numarul de elemente finite = 212 (constant) aE =ln(2,33)=0,845(teoretic) Pt

r =7 vom avea E7=582780 V/m (int)

aE aE
E1=1076100 V/m (ext) =ln(2,862)=1,05(teoretic) =ln(1,84)=0,6(calculat)

aE aE

=ln(1,798)=0.586(teoretic) =ln(1,22)=0,197(calculat)

r =2 vom avea E2=992460 V/m (int)

aE
E1=1076100 V/m (ext) =ln(1,53)=0,076(teoretic) =ln(1,08)=0,197(calculat) E1=1076100 V/m (ext) Er 2 3 5 7 10 13
1.6 1.4 1.2 1 Ae 0.8 0.6 0.4 0.2 0 0 2 4 6 Er
calculat teoretic

aE

=ln(1,52)=0,418(calculat)

aE
Pt

Pt

r =10 vom avea E10=461610 V/m (int)

E1=1076100 V/m (ext)

r =3 vom avea E3=880840 V/m (int)

calculat 0.076 0.19 0.418 0.6 0.84 1.03 teoretic 0.42 0.586 0.845 1.05 1.29 1.49

aE =ln(3,66)=1,29(teoretic) aE =ln(2,33)=0,84(calculat)

10

12

14

Pt d=1,5 vom avea Eint=627300 V/m (int) Eext=1069800 V/m (ext)

aE

=ln(3)=1,098(teoretic)

aE

=ln(1,70)=0,53(calculat)

Pt d=2 vom avea Eint=596940 V/m (int) Eext=1069800 V/m (ext) aE =ln(3,66)=1,29(teoretic)

Pt d=0,8 vom avea Eint=785410 V/m (int) Eext=1069800 V/m (ext) aE =ln(2,064)=0,72(teoretic)

aE =ln(1,36)=0,3(calculat)
Pt d=1,8 vom avea Eint=596840 V/m (int) Eext=1069800 V/m (ext) aE =ln(3,394)=1,22(teoretic)

aE =ln(1,79)=0,58(calculat)
Pt d=0,5 vom avea Eint=844100 V/m (int) Eext=1069800 V/m (ext) aE =ln(1,665)=0,509(teoretic)

aE =ln(1,79)=0,58(calculat)

aE =ln(1,26)=0,23(calculat)
d 0.5 0.8 1 1.5 1.8 2 calculat 0.23 0.3 0.418 0.53 0.58 0.58 teoretic 0.509 0.7 0.84 1.09 1.22 1.29

1.4 1.2 1 Ae 0.8 0.6 0.4 0.2 0 0 0.5 1 d calculat teoretic 1.5 2 2.5

Lucrarea de laborator nr 10. Studiul ecranelor sferice feromagnetice in camp magnetostatic

r r = 500 raer = 1
d=1cm D=5cm

v J = 105 A / m 2

aB numeric =

Bext Bint

aB teoretic = ln(1 + 1.33 * * d / 5)

Bext=1.1857e-5 T

r =200

d=1 cm

B=3.6143e-7 T

r =500
d=1 cm B=1.472e-7 T

B=7.1198e-7 T r =700 d=1 cm B=1.054e-7 T

r =100
d=1 cm d 1 1 1 1 1
180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 0 200 400 600 800 B numeric

r =1000 d=1 cm B=7.391e-8 T

B[T] 7.1198*10-7 3.6143*10-7 1.472*10-7 1.054*10-7 7.391*10-8 100 200 500 700 1000 aBt eoretic 3.31 3.99 4.89 5.23 5.58 aB numeric 16.65 32.80 80.55 112.49 160.42

1000

1200

B teoretic

aB numeric =

Bext Bint
=500 d=1 cm B=1.472e-7 T

aB teoretic = ln(1 + 1.33 * * d / 5)

d=0,5 cm B=1,8613e-7 T

r =500 d=0,8 cm B=1,86851e-7 T r =500

d 0.5 0.8 1 1.5 1.8 B[T] 1.8613*10-7 1.86851*10-7 1.472*10-7 1.1641*10-7 1.1025*10-7 500 500 500 500 500

r =500 d=1,5 cm B=1.1641e-7 T r =500

d=1,8 cm B=1.1025e-7 T aBt eoretic 5.11 5.58 4.89 6.21 6.39 aB numeric 63.70 63.45 80.55 101.85 107.54

120 100 80 60 40 20 0 0 0.5 B teoretic 1 B numeric 1.5 2