MINISTERUL EDUCAȚIEI și CERCETĂRII al REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Energetică și Inginerie Electrică
Departamentul Energetică

EXAMEN FINAL

La disciplina:

Tehnici de optimizare în energetică

Varianta 1 Problema 1

Executat: Penu Corneliu

gr.EE-23M

A verificat: Gropa Victor

dr.conf.

Chișinău 2023
 Chișinău 2023

Problema 1. (Varianta 1)
Să se identifice configuraţia optimă a unei reţele electrice destinată pentru alimentarea a
4 consumatori (PC) de la 3 centrale electrice (PG) din considerentele investiţiilor minime.
Sunt cunoscute puterile fiecărui nod electric, precum şi costurile specifice (Cij) de
transmitere a energiei electrice de la sursa i la consumatorul j.
Se dă:

PG1 ≔ 50 MW PG2 ≔ 100 MW PG3 ≔ 150 MW

PC1 ≔ 51 MW C11 ≔ 0.5 C21 ≔ 3 C31 ≔ 3.5

PC2 ≔ 40 MW C12 ≔ 1.5 C22 ≔ 2.5 C32 ≔ 2
PC3 ≔ 133 MW C13 ≔ 3 C23 ≔ 0.5 C33 ≔ 1.5
PC4 ≔ 76 MW C14 ≔ 2.5 C24 ≔ 1.5 C34 ≔ 4

unde:
PC - puterea necesară consumatorului, MW.
PG - puterea generată de centrala electrică, MW.
Cij - costul de transport al energiei electrice de la centrala electrică i la consumatorul j,
măsurat în unități financiare, u.f.

Rezolvare:
1. Determinăm costul total de transport :

Pentru a putea determina planul obtim de transport este nevoie de alcătuit funcția
economică care va reprezenta costul total (Z) de transport al energiei electrice de la
centralele i la consumatorii j.
Acest cost total poate fi exprimat prin formula:

Z ≔ ∑ C ⋅ X = C ⋅ X + C ⋅ X + C ⋅ X + C ⋅ X + C ⋅ X + ... C ⋅ X ((1))
ij ij 11 11 12 12 13 13 14 14 21 21 34 34

Relația (1) reprezintă o funcție liniară cu ix j necunoscute, unde puterile care se

transportă (Xij ) sunt necunoscute necesar de determinat, deci în continuare notăm cu
Xij - cantitatea obtimă de energie transportată de la centrala i spre consumatorul j.

Problema dată de transport are drept scop aflarea valorii obtime a configurației unei
reţele electrice destinată pentru alimentarea a 4 consumatori (PC) de la 3 centrale electrice
(PG) din considerentele investiţiilor minime.
Relația matematică care exprimă acest scop este:

Z ≔ ∑ C ⋅ X → ? minim ((2))
ij ij
2. Restricțiile problemei:
Problema dată de transport o considerăm de tip închis în care suma puterilor ce pleacă
de la fiecare centrală nu trebuie să depășească puterile centralei, iar suma puterilor ce
intră spre fiecare consumator trebuie să fie egală cu cea instalată, adică puterea generată
va fi egală cu cea consumată, aceaste puteri fiind transportate printr-o rețea în care nu
există pierderi sau dezechilibruri.
Din aceste considerente vom scrie necunoscutele Xij ca fiind legate între ele prin
anumite relaţii, numite și restricții.
Numărul restricțiilor este egal cu suma nodurilor generatoare si consumatori.:
PG1 ≔ X + X + X + X
11 12 13 14
PC1 ≔ X + X + X PC3 ≔ X + X + X
11 21 31 13 23 33
PG2 ≔ X + X + X + X ((3))
21 22 23 24
PC2 ≔ X + X + X PC4 ≔ X + X + X
12 22 32 14 24 34
PG3 ≔ X + X + X + X
31 32 33 34

3. Construim tabelul de transport:

Cu scopul de a vizualiza datele problemei, le introducem într-un tabel, numit tabel de
transport, care exprimă toate relațiile cunoscute în problemă.
Tabelul 1. Tabel de transport, date inițiale

unde:
fiecatui nod generator îi corespunde o linie în tabel, iar fiecărui consumator - câte o
coloană
CONS - puterie constantele din datele inițiale;
C.S. - coeficienti simplex, U pentru generatori și V pentru consumatori.

4. Rezolvăm problema de transport de tip închisă (iterația 1)

4.1 Construim tabelul de transport
Cu scopul de a reduce numărul de necunoscute Xij de la 12 la minim, din Tab.1.
identificăm celula cu cost specific minim, care în cazul dat este 0.5 u.f și repartizăm
puterea generată.
Dacă există mai multe celule cu același cost minim se alege celula care permite
transmiterea unei puteri mai mari. Repetăm pînă se completează tot tabelul 2.
Tabelul 2. Tabel de transport, configurația 1
 Verificăm ipoteza minimului investițiilor, prin determinarea costului total (Z1) de
transport al energiei electrice de la centrale la consumatori conform datelor obținute în
Tab.2.
Z1 ≔ C ⋅ X + C ⋅ X + C ⋅ X + C ⋅ X + C ⋅ X + C ⋅ X =
11 11 23 23 31 31 32 32 34 34 33 33
((4))
= 0.5 ⋅ 50 + 3.5 ⋅ 1 + 2 ⋅ 40 + 0.5 ⋅ 100 + 1.5 ⋅ 33 + 4 ⋅ 76 = 512 u.f.
Considerăm costul total obținut în (4) ca fiind minim posibil și considerăm repartizarea
energiei electrice obținute în Tab.2. ca fiind obtimă.

4.2 Repartizăm grafic valorile obținute

Construim planul vizual al rețelei de transport conform Tab.2.

figura 1. Configurația pentru Z1

4.3 Verificarea ipotezei minimului investițiilor Z1

4.3.1 Determinăm variabilele de bază folosind coeficienții simplex

Pentru toate celulele diferite de zero din Tab.2 scriem toate relațiile posibile astfel încât
acestea să nu fie egale cu zero:
Cij -Ui-Vi diferă de zero ((5))
Relația (5) va fi respectată în cazul cînd X X X X X X diferă de zero.
11 13 21 24 31 32

Pentru fiecare necunoscută diferită de zero interpretăm variabilile de bază într-un sistem
de ecuații, anilizăm Tab.2:
X : C -U -V = 0 →? 0.5 - U - V = 0 ((6.1))
11 11 1 1 1 1

X : C -U -V = 0 →? 0.5 - U - V = 0 ((6.2))
23 23 2 3 2 3

X : C -U -V = 0 →? 3.5 - U - V = 0 ((6.3))
31 31 3 1 3 1
((6))
X : C -U -V = 0 →? 2-U -V = 0 ((6.4))
32 32 3 2 3 2

X : C -U -V = 0 →? 1.5 - U - V = 0 ((6.5))
33 33 3 3 3 3

X : C -U -V = 0 →? 4-U -V = 0 ((6.6))
34 34 3 4 3 4

Sistemul obținut (6) are 6 ecuații și 7 necunoscute.

Soluționarea acestui sistem constă în egalarea cu zero a uneia din cunoscute și
iedentificarea celorlalte.
 Sistemul obținut (6) are 6 ecuații și 7 necunoscute.
Soluționarea acestui sistem constă în egalarea cu zero a uneia din cunoscute și
iedentificarea celorlalte.

4.3.2 Rezolvăm sistemul de ecuații cu coeficienții simplex din (6)

Pentru rezolvarea sistemului de ecuații cu coeficienții simplex din (6) presupunem nul
unul din coeficienții de bază.
Fie U3=0, atunci sistemul de ecuații (6) poate fi scris ca:
0.5 - U - V = 0 V ＝ 0.5 - U ((7.1))
1 1 1 1

0.5 - U - V = 0 V ＝ 0.5 - U ((7.2))

2 3 3 2

3.5 - 0 - V = 0 →? V ＝ 3.5 ((7.3))

1 1
((7))
2-0-V = 0 →? V ＝2 ((7.4))
2 2

1.5 - 0 - V = 0 →? V ＝ 1.5 ((7.5))

3 3

4-0-V = 0 →? V ＝4 ((7.6))
4 4

Cunoscând 7.3-7.6 aflăm U1 si U2:

((7.3)) = ((7.1)) →? 0.5 - U ＝ 3.5 U = 0.5 - 3.5 = -3
1 1

((7.5)) = ((7.2)) →? 0.5 - U ＝ 1.5 U = 0.5 - 1.5 = -1

2 2

După prima iterație (încercare de calcul) am obținut valorile:

U ≔ -3 V ≔ 3.5 C11 = 0.5 C21 = 3 C31 = 3.5

1 1
U ≔ -1 V ≔2 C12 = 1.5 C22 = 2.5 C32 = 2
2 2
U ≔0 V ≔ 1.5 C13 = 3 C23 = 0.5 C33 = 1.5
3 3
V ≔4 C14 = 2.5 C24 = 1.5 C34 = 4
4

4.3.3 Determinăm variabilele din afara bazei

Variabilile din afara bazei sunt luate din expresiile conform Tab.2 în care necunoscutele
reprezintă valori nule.
Reprezentăm realțiile pentru celulele nule folosind coeficienții simplex, conform relației:
‾‾
C ≔C -U -V
ij ij i j

C12 ≔ C12 - U - V - C12 - U - V = 3.5 ((8.1))

1 2 1 2

C13 ≔ C13 - U - V - C13 - U - V = 6 ((8.2))

1 3 1 3

C14 ≔ C14 - U - V - C14 - U - V = 0.5 ((8.3))

1 4 1 4
((8))
C21 ≔ C21 - U - V - C21 - U - V = -2 ((8.4))
2 1 2 1

C22 ≔ C22 - U - V - C22 - U - V = 0.5 ((8.5))

2 2 2 2

C24 ≔ C24 - U - V - C24 - U - V = -4.5 ((8.6))

2 4 2 4
 Deoarece pentru (8.4) și( 8.6) am obținut valoare negativă, întelegem că coieficientul
din afara bazei X21 și X24 nu este nul ceea ce înseamnă că funcția economică (4) nu este
minimă.
Este necesar de a alege o altă bază.

5. Rezolvăm problema de transport de tip închisă (iterația 2)

5.1 Construim tabelul de transpor nou
Cu scopul face un nou calcul, repetăm acțiunile de mai sus.
Construim un nou tabel de transport, astfel încât confiderăm X21 și X24 diferit de zero.
În urma recalculării s-a obținut tabelul 3.
Tabelul 3. Tabel de transport, configurația 2

Verificăm ipoteza minimului investițiilor, prin determinarea costului total (Z2) de

transport al energiei electrice de la centrale la consumatori conform datelor obținute în
Tab.3.
Z2 ≔ C ⋅ X + C ⋅ X + C ⋅ X + C ⋅ X + C ⋅ X + C ⋅ X =
11 11 23 23 24 24 31 31 32 32 33 33

= 0.5 ⋅ 50 + 3.5 ⋅ 1 + 2 ⋅ 40 + 0.5 ⋅ 24 + 1.5 ⋅ 109 + 1.5 ⋅ 76 = 398 u.f. ((9))

Observăm că costul total obținut în (9) este mai mic ca cei din (4), aceasta înseamnă că
iterația 2 are drep să fie și o presupunem ca fiind configurația obtimă.
Z1 ≔ 512 > Z2 ≔ 398 ((10))

5.2 Repartizăm grafic valorile obținute

Construim planul vizual al rețelei de transport conform Tab.3.

figura 2. Configurația pentru Z2

5.3 Verificarea ipotezei minimului investițiilor Z2

5.3.1 Determinăm variabilele de bază folosind coeficienții simplex
Pentru toate celulele diferite de zero din Tab.3 scriem toate relațiile posibile astfel întât
acestea să nu fie egale cu zero:
Cij -Ui-Vi diferă de zero ((11))
Relația (11) va fi respectată în cazul cînd X X X X X
12 13 14 21 22
 Cij -Ui-Vi diferă de zero ((11))
Relația (11) va fi respectată în cazul cînd X X X X X
12 13 14 21 22
diferă de zero.
Pentru fiecare necunoscută diferită de zero interpretăm variabilile de bază, conform
Tab.3, formăm următorul sistem de ecuații:

X : C -U -V = 0 →? 1.5 - U - V = 0 ((12.1))
12 12 1 2 1 2

X : C -U -V = 0 →? 3-U -V = 0 ((12.2))
13 13 1 3 1 3

X : C -U -V = 0 →? 2.5 - U - V = 0 ((12.3))
14 14 1 4 1 4
((12))
X : C -U -V = 0 →? 3-U -V = 0 ((12.4))
21 21 2 1 2 1

X : C -U -V = 0 →? 2.5 - U - V = 0 ((12.5))
22 22 2 2 2 2

X : C -U -V = 0 →? 4-U -V = 0 ((12.6))
34 34 3 4 3 4

Sistemul obținut (12) are 6 ecuații și 7 necunoscute.

Soluționarea acestui sistem constă în egalarea cu zero a uneia din cunoscute și
iedentificarea celorlalte.
5.3.2 Rezolvăm sistemul de ecuații cu coeficienții simplex din (12)
Pentru rezolvarea sistemului de ecuații cu coeficienții simplex din (12) presupunem nul
unul din coeficienții de bază.
Fie U =0, atunci sistemul de ecuații (12) poate fi scris ca:
1
((12.1)) - V = 1.5 ((13.1))
2

((12.2)) - V = 3 ((13.2))
3

((12.3)) - V = 2.5 ((13.3))

4
((13))
((12.5)) - U = 2.5 - V = 2.5 - 1.5 = 1 ((13.4))
2 2

((12.6)) - U = 4-V = 4 - 2.5 = 1.5 ((13.5))

3 4

((12.4)) - V = 3-U = 3-1=2 ((13.5))

1 2
Deoarece toți coeficienții simplex sunt pozitivi considerăm iterația 2 ca fiind
reprezentativă, pentru repartizarea obtimă a energiei electrice.

După a doua iterație am obținut valorile:

U ≔0 V ≔2 C11 = 0.5 C21 = 0.5 C31 = 3.5

1 1
U ≔1 V ≔ 1.5 C12 = 2.5 C22 = 1.5 C32 = 2
2 2
U ≔ 1.5 V ≔3 C13 = 4.5 C23 = 0.5 C33 = 1.5
3 3
V ≔ 2.5 C14 = 1.5 C24 = -1.5 C34 = 4
4
5.3.3 Determinăm variabilele din afara bazei
Variabilile din afara bazei sunt luate din expresiile conform din Tab.3 în care
necunoscutele reprezintă valori nule.

Am determinat că toate relațiile din au rezultat pozitiv, ceea ce înseamnă că procesul

iterativ a luat sfîrșit, valorile obținute în Tab.3 sunt reprezentative pentru configurația
obtimă.
 Am determinat că toate relațiile din au rezultat pozitiv, ceea ce înseamnă că procesul
iterativ a luat sfîrșit, valorile obținute în Tab.3 sunt reprezentative pentru configurația
obtimă.

6. RĂSPUNS