Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ipoteze simplificatoare :
o în zona în care se considerã scurtcircuitul, tensiunea în momentul anterior defectului poate fi diferitã de Un,
acest aspect luându-se în considerare prin factorul de tensiune CU; de exemplu, pentru calculul curentului
maxim de scurtcircuit CU =1,1 pentru instalațiile cu Un < 220 kV și 1,0 pentru instalațiile cu Un < 400 kV
o reactanța ohmicã a liniilor electrice aeriene (LEA) și a liniilor electrice în cablu (LEC) cu Un 110 kV, de
regulã, poate fi neglijatã; și în cazul liniilor de medie tensiune rezistența poate fi neglijatã, cu condiția ca
acest lucru sã nu majoreze substanțial valoarea curenților de scurtcircuit
Exemplu de calcul
𝑆𝑠𝑐1 = √3 ∗ 𝑈1 ∗ 𝐼𝑠𝑐1 = √3 ∗ 220 ∗ 29 = 11050.48 MVA
𝑆𝑠𝑐2 = √3 ∗ 𝑈12 ∗ 𝐼𝑠𝑐2 = √3 ∗ 110 ∗ 28 = 5334.716 MVA
S Cu 10000×1.1
X *S b -> X* S1 = = 0.9954 [-]
S sc 11050.48
𝑆𝑏 0.42∗120∗10000
𝑋𝐿 = Xsp*L* 𝑈 2 → 𝑋𝐿1 = =10.413 [-]
𝑛𝑓 220^2
Cu ,
1 1
P =1 +7.75*(10.408 +12.475 ) =2.37
Rezultal ,
1 1 24.67∗29.56
1/Xech = + Xech = = 13.44 [-]
𝑋′1 𝑋′2 24.67+29.56
n X Sn 16385
X ech ech = 13.44* = 22.02[-]
Sb 10000
Perntru ramura sistemului energetic, Sn se poate considera ca fiind puterea în funcțiune estimatã pentru o
perspectivã de circa cinci ani (de exemplu: ținând seama de evoluția consumului în viitor în SEN, se poate
alege 8000 - 12000 MVA). : Pentru cazul proiectelor ∑Sn = Ssc1+Ssc2
Se determinã dacã ramura se comportã ca o sursã de putere infinitã (depãrtatã) sau o sursã de putere
finitã (apropiatã) în raport cu punctul de defect, pe baza comparație:
n sau 3
X ech
X n ech >3 atunci sursa respectivã este de putere infinitã (depãrtatã ) Rezulta,
n
I ech
Ib 𝑺𝒃
I p0 I p CU CU , cu I b = √𝟑∗𝑼𝒃 = 10000/( √3 ∗ 110) =52.48 kA
X ech n
X ech
52.48
𝑰𝒑𝟎 = 𝑰𝒑∝ = 1.1 ∗ =2.34kA
24.67
52.48
𝑰𝒑𝟎 = 𝑰𝒑∝ = 1.1 ∗ =1.95kA
29.56
Curentul echivalent termic Iet se calculeazã pentru a determina solicitãrile termice ale
aparatelor în caz de scurtcircuit:
Iet I p0total ( m n ) td 1
=4.29 * √(0.05 + 1) ∗ 1 =4.4 kA
1 1 10.408∗12.475
1/Xech K1 = + Xech = 10.408+12.475 = 5.67 [-]
𝑋1 𝑋2
X n ech >3 atunci sursa respectivã este de putere infinitã (depãrtatã ) Rezulta,
n
I ech
Ib 𝑺𝒃
I p0 I p CU CU cu , cu I b = √𝟑∗𝑼𝒃 = 10000/( √3 ∗ 220) =26.24 kA
X ech n
X ech
26.24
𝑰𝒑𝟎 = 𝑰𝒑∝ = 1.1 ∗ =5.09 kA
5.67
defect kV kA kA kA kA kA
♣Plafon de scurtcircuit
♣ Curentul de scurcircuit rezultã mai mic decât capacitatea de rupere a întreruptoarelor avute
la dispoziție.
Ipoteze de calcul :
Calculul curentului de scurtcircuit monofazat se bazeazã pe faptul cã orice sistem
nesimetric se poate descompune în trei sisteme simetrice: direct, invers și homopolar.
Pentru scurtcircuitul monofazat, schema rezultantă se obţine din înserierea celor trei
scheme simetrice. Relaţia de calcul a reactanţei echivalente:
X X X X
e ed ei eh
(2.5+20.82)∗(3+20.82)
= = 11.79[-]
2.5+20.82+3+20.82
reactanţei echivalente:
X X X X
e ed ei eh
1 1 I S
I I 3 CU b 3 CU n
po p X 3 U X n
e n e
reactanţe echivalente:
X e,K2 = Xech hom L+S K2 + Xi K2 + Xed K2 =19.54+13.44+13.44=46.42[-]
1 1 I S
I I 3 CU b 3 CU n
po p X
e 3 U Xn
n e
♣ Valoarea curentului de scurtcircuit monofazat sã rezulte mai micã decât a celui trifazat
punctul defect K1
punctul defect K2
X e,K2 = Xi K2 + Xed K2 =2Xed K2 =13.44*2=26.88 [-]
Ip0total= Ip∞total = √𝟑 * 1.1 *52.48/26.88 = 3.8 kA
♣ valoarea curentului de scurtcircuit bifazat rezulte mai mic decât în cazul scurcircuitului trifazat deci nu
trebuie verificarea la stabilitate termicã si cea dynamic.Adica nu trebuie sa calculam I soc la SCC bifazat .