3 Probabilitate condiţionată. Evenimente Independente.

Deseori trebuie să calculăm probabilitatea unui eveniment A în ipoteza că un anumit eveniment B a avut loc.
Această probabilitatea se numeşte probabilitatea lui A condiţionată de B şi se notează P ( A| B).

Observaţia 3.1 Dacă spaţiul Ω are n elemente elementare, iar evenimentele A ∩ B şi B au m, respectiv p, eveni-
mente elementare, atunci în ipoteza că evenimentul B a avut loc (spaţiul de evenimentelor elementare este deci B,
constând în p evenimente elementare), probabilitatea lui A este
m
P ( A| B) = .
p

Împărţind numărătorul şi numitorul prin n, obţinem deci

m
m n P (A ∩ B)
P ( A| B) = = p = .
p n P (B)

Suntem deci conduşi la următoarea.

Definiţia 3.2 Dat fiind un eveniment B cu P (B) 6= 0, definim probabilitatea lui A condiţionată de B prin

P (A ∩ B)
P ( A| B) = . (9)
P (B)

Are loc următoarea.

Teorema 3.3 (Regula de înmulţire a probabilităţilor) Dacă A şi B sunt evenimente cu P (A) 6= 0, P (B) 6= 0,
atunci
P (A ∩ B) = P (A) P ( B| A) = P (B) P ( A| B)

Demonstraţie. Rezultă din definiţia (9) a probabilităţii condiţionate prin eliminarea numitorului (prin înmulţire
cu P (B)).

Exemplul 3.4 Referitor la defectele unor şuruburi dintr-un anumit lot, să notăm cu A evenimentul “prea subţire”,
respectiv cu B evenimentul “prea scurt”. Fie P (B) = 0.1, şi probabilitatea condiţionată ca un şurub care este prea
scurt să fie de asemenea prea subţire P ( A| B) = 0.2. Care este probabilitatea ca un şurub ales la întâmplare din lot
să fie şi prea subţire şi prea scurt?
Folosind teorema anterioară obţinem

P (A ∩ B) = P (B) P ( A| B) = 0.1 · 0.2 = 0.02.

Un concept important în calculul probabilităţilor este cel de independenţă, definit după cum urmează.

Definiţia 3.5 Spunem că evenimentele A şi B sunt independente dacă

P (A ∩ B) = P (A) P (B) .

Observaţia 3.6 Dacă P (A) 6= 0 şi P (B) 6= 0, împărţind relaţia anterioară prin P (A) (respectiv prin P (B))
obţinem
P ( A| B) = P (A) şi P ( B| A) = P (B) .
Aceasta arată că evenimentele A şi B sunt independente dacă şi numai dacă probabilitatea de apariţie a eveni-
mentului A nu depinde dacă evenimentul B a avut loc sau nu (similar pentru evenimentul B).

Definiţia 3.7 Spunem că evenimentele A1 , . . . , An sunt independente dacă probabilitatea intersecţiei oricărora din-
tre ele este egală cu produsul probabilităţilor evenimentelor respective, adică dacă

P (Ai1 ∩ . . . ∩ Aim ) = P (Ai1 ) · . . . · P (Aim ) ,

oricare ar fi indicii 1 ≤ i1 < i2 < . . . < im ≤ n.

7
Observaţia 3.8 Conform definiţiei anterioare, trei evenimente A, B, C sunt independente dacă sunt verificate
următoarele egalităţi:

P (A ∩ B) = P (A) P (B) ,
P (A ∩ C) = P (A) P (C) ,
P (B ∩ C) = P (B) P (C) ,
P (A ∩ B ∩ C) = P (A) P (B) P (C) .

În mult din problemele de probabilităţi trebuie să alegem în mod repetat dintr-o anumită mulţime de obiecte
(numită populaţie), procedeu numit extragere dintr-o populaţie. Există două moduri în care se poate face extragerea:
- extragere cu înlocuire: obiectul extras este înlocuit înapoi în populaţie înainte de a extrage următorul
obiect.
- extragere fără înlocuire: obiectul extras din populaţie nu este înlocuit înapoi în populaţie înainte de
următoarea extragere.
Exemplul următor arată diferenţa dintre cele două tipuri de extrageri.

Exemplul 3.9 O cutie conţine 10 şuruburi, din care trei sunt defecte. Să se calculeze probabilitatea de a extrage
două şuruburi fără defecte.
Să notăm cu A evenimentul “primul şurub extras nu are defecte” şi cu B evenimentul “al doilea şurub extras
nu are defecte”.
7
Evident, P (A) = 10 deoarece 7 din cele 10 şuruburi nu au defecte, şi fiecare şurub are probabilitate egală de a
1
fi extras ( 10 ).
Dacă înainte de a extrage al doilea şurub punem înapoi în cutie primul şurub extras (extragere cu înlocuire),
7
atunci evident pentru a doua extragere situaţia este aceeaşi ca pentru prima extragere, şi deci P (B) = 10 .
Cum cele două extrageri sunt independente, avem
7 7 49
P (A ∩ B) = P (A) P (B) = · = = 0.49.
10 10 100
Dacă însă nu punem înapoi în cutie primul şurub extras înainte de a doua extragere din cutie (extragere fără
7
înlocuire), atunci P (A) = 10 ca şi în cazul anterior, dar evenimentele A şi B nu mai sunt independente în acest
caz (probabilitatea de apariţie a lui B depinde de apriţia/neapariţia evenimentului B).
Dacă evenimentul A a avut loc, în cutie se găsesc 9 şuruburi, din care 3 sunt defecte. Avem deci P ( B| A) =
3 2
9 = 3 . Folosind regula de înmulţire a probabilităţilor, obţinem în acest caz

7 2 7
P (A ∩ B) = P (A) P ( B| A) = · = = 0.47...
10 3 15
Exerciţii

Exerciţiul 3.1 La aruncarea a două zaruri, care este probabilitatea de a obţine o sumă mai mare de 3 dar nu mai
mare de 6?

Exerciţiul 3.2 La aruncarea a două zaruri, care este probabilitatea de a obţine o sumă nu mai mare de 10?

Exerciţiul 3.3 Dacă o cutie conţine 10 şuruburi scurte şi 20 de şuruburi lungi, care este probabilitatea de a obţine
cel puţin un şurub lung la extragerea a două şuruburi cu înlocuire?

Exerciţiul 3.4 În exerciţiul anterior, probabilitatea va creşte sau va scade dacă şuruburile se extrag fără înlucire?
Ghiciţi mai întâi rezultatul, apoi calculaţi.

Exerciţiul 3.5 Trei şuruburi sunt extrase la întâmplare dintr-un lot de 100 de şuruburi, din care 10 sunt defecte.
Să se determine probabilitatea ca toate cele 3 şuruburi extrase să nu aibă defecte, în ipoteza că
a) şuruburile se extrag cu înlocuire
b) şuruburile se extrag fără înlocuire.

Exerciţiul 3.6 Care este probabilitatea de a obţine cel puţin un şase la aruncarea a trei zaruri?

Exerciţiul 3.7 În ce condiţii nu are importanţă dacă extragem cu sau fără înlocuire?

8
Exerciţiul 3.8 Două cutii conţin fiecare 10 bile, numerotate de la 1 la 10, şi se extrage câte o bilă din fiecare urnă.
Să se determine probabilitatea evenimentului E ca suma celor două numere extrase să fie mai mare decât 4.

Exerciţiul 3.9 Dacă un anumit cauciuc are o durată de viaţă mai mare de 50000 kilometri cu probabilitate 0.9,
care este probabilitatea ca un set de cauciucuri de maşină va avea o durată de viaţă de cel puţin 50000 kilometri?

Exerciţiul 3.10 Un lot de 200 de bare de fier conţine 50 de bare de dimensiune prea mare, 50 de bare de dimensiune
prea mică, şi 100 de bare de dimensiune dorită. Dacă două bare sunt alese la întâmplare din lot fără înlocuire, care
este probabilitatea de a obţine:
a) două bare de dimensiune dorită;
b) exact o bară de dimensiune dorită;
c) nici o bară de dimensiune dorită;
d) două bare prea mici?

Exerciţiul 3.11 Dacă observăm cele 4 plicuri extrase fără înlocuire dintr-un lot de 100 de plicuri, care este prob-
abilitatea ca toate să fie curate, dacă 3% din plicuri sunt pătate?

Exerciţiul 3.12 Dacă un circuit conţine patru comutatoare automate, şi ca probabilitatea 99% ca într-un anumit
interval de timp toate comutatoarele să funcţioneze, ce probabilitate de funcţionare trebuie să aibă comutatoarele
pentru intervalul de timp ales?

Exerciţiul 3.13 Un aparat de control a presiunii conţine 3 piese electronice, şi aparatul nu funcţionează decât dacă
toate aceste piese funcţionează. Care este probabilitatea ca aparatul să se defecteze într/un anumit interval de timp,
dacă probabilitatea de defectare a pieselor eletronice în intervalul de timp ales este 0.04?

9
4 Tehnici de numărare: permutări, combinări, aranjamente
În cazul spaţiului cu un număr finit de evenimente, am văzut că probabilitatea unui eveniment A este dată de
formula
|A| nr. cazuri favorabile lui A
P (A) = = .
|Ω| nr. total de cazuri
Cu alte cuvinte, problema calculului probabilităţii se reduce la a număra evenimentele elementare pentru care
are loc evenimentul A. În practică, aceasta poate fi însă o problemă, deoarece dacă numărul total de evenimente
elementare este foarte mare, atunci este practic imposibilă numărarea efectivă a tuturor cazurilor posibile. Din
acest motiv, este utilă cunoaşterea unor principii de bază în numărare.
Un prim principiu este următorul:

1. Principiul de bază în numărare: dacă un experiment are n1 rezultate posibile, iar un al doilea experiment
are n2 rezultate posibile, atunci la efectuarea celor două experimente pot apare n1 · n2 rezultate posibile.

Exemplul 4.1 Experimentul aruncării unui zar are 6 rezultate posibile (feţele 1, 2, . . . , 6), iar experimentul
aruncării unui ban are 2 rezultate posibile (stema S sau banul B). La experimentul aruncării unui zar şi a
unei monede pot apare 6 · 2 = 12 rezultate posibile ((1, S) , . . . , (6, S) , (1, B) , . . . , (6, B)).

Principiul de bază în numărare se poate extinde inductiv la un număr oarecare de experimente: daca primul
experiment are n1 cazuri posibile, cel de-al doilea n2 cazuri posibile, ... , cel de-al k-lea experiment poate avea
nk cazuri posibile, atunci la efectuarea celor k experimente numărul de cazuri posibile este n1 · n2 · . . . · nk .

Exemplul 4.2 Dacă o persoană îşi poate alege o cămaşă în 3 moduri distincte, o pereche de pantaloni în
5 moduri distincte şi o pereche de pantofi în 2 moduri distincte, atunci numărul de alegeri distincte a unei
ţinute vestimentare este 3 · 5 · 2 = 30 moduri distincte.

2. Permutări: o permutare a unor obiecte reprezintă o anumită aranjare a acestor obiecte într-o anumită ordine.
Spre exemplu, există 3! = 1 · 2 · 3 = 6 permutări a trei litere a, b, c: abc, acb, bac, bca, cab, cba.
Are loc umătoarea:

Propoziţia 4.3 (Permutări) a) Numărul total de alegeri ordonate a n obiecte diferite este

Pn = n! = 1 · 2 · . . . · n. (10)

b) Dacă cele n obiecte nu sunt diferite, şi pot fi împărţite în k clase de obiecte identice, obiectele din clase
diferite fiind diferite între ele, atunci numărul de ordonări distincte a celor n obiecte este
n!
Pn1 ,n2 ,...,nk = , (11)
n1 !n2 ! · . . . · nk !
unde ni este numărul de obiecte identice din clasa i.

Demonstraţie. a) Primul obiect (cel de pe prima poziţie) poate fi ales în n moduri. Cel de-al doilea obiecte
poate fi ales în n − 1 moduri din cele n − 1 obiecte rămase. Cel de+al treilea obiect poate fi ales în n − 2
moduri din cele n − 2 obiecte rămase, şamd.
Conform principiului de bază rezultă că numărul total de alegeri este egal cu produsul n·(n − 1)·(n − 2)·. . .·1 =
n!.
b) Vom face demonstraţia în cazul k = 2.
Primele n1 obiecte pot fi aşezate pe oricare din cele n1 + n2 poziţii, în Cnn11+n2 moduri, iar cele n2 obiecte
rămase pot fi aşezate pe oricare din cele n1 +n2 −n1 = n2 poziţii rămase, în Cnn22 moduri. Conform principiului
de bază în numărare, numărul total de ordonări este dat de
(n1 + n2 )! n2 ! (n1 + n2 )!
Cnn11+n2 · Cnn22 = · = .
n1 ! · n2 ! n2 ! · 0! n1 !n2 !

10
 Exemplul 4.4 O cutie conţine 10 bile, din care 6 bile sunt roşii iar 4 sunt albastre. Să considerăm eveni-
mentul A constând în extragerea bile roşii şi apoi a bilelor albastre.
Pentru a determina numărul de evenimente elementare putem folosi formula din partea b) a propoziţiei an-
terioare: cele 10 bile pot fi împărţite în k = 2 clase, din care prima cu n1 = 6 bile roşii identice, şi a doua
cu n2 = 4 bile albastre identice. Spaţiul de probabilitate (numărul de extrageri distincte a celor 10 bile, adică
numărul de alegeri ordonate a 10 obiecte din care n1 = 6 sunt identice şi n2 = 4 sunt de asemenea identice)
10!
are |Ω| = 6!4! = 210 evenimente elementare. Cum numărul de cazuri favorabile producerii evenimentului A
este 1 (singura posibilitate este rrrrrraaaa, unde r reprezintă o bilă roşie iar a o bilă albastră), şi deoarece
toate evenimentele sunt egal probabile, obţinem:
1 1
P (A) = 10!
= ≈ 0.005
6!4!
210

(2+3+4)! 9!
Exemplul 4.5 Numărul de aranjări distincte a 2 bile albe, 3 bile negre şi 4 bile roşii este 2!·3!·4! = 2!·3!·4! =
1260.

Formula anterioară se extinde inductiv la ordonarea a n1 + n2 +. . .+ nk obiecte, unde n1 , n2 , . . . , nk reprezintă

numărul de obiecte identice din fiecare categorie, numărul total de ordonări fiind dat de
3. Aranjamente: un aranjament de n obiecte distincte luate câte k reprezintă o anumită aranjare a k obiecte
din cele n într-o anumită ordine. Spre exemplu, există 6 aranjamente a trei litere a, b, c luate câte două:
ab, ac, bc, ba, ca, cb.

Propoziţia 4.6 Numărul total de alegeri ordonate a k obiecte din n obiecte diferite este
n!
Akn = = n (n − 1) · . . . · (n − k + 1) . (12)
k!

Demonstraţie. Primul element se poate alege din cele n elemente în n moduri distincte; cel de al doilea
element se poate alege din cele n − 1 elemente rămase în n − 1 moduri distincte; cel de al treilea element se
poate alege din cele n − 1 − 1 = n − 2 elemente rămase în n − 2 moduri, şamd.
Conform principiului de bază, numărul total de posibilităţi este dat de produsul numărului de posibilităţi
pentru fiecare alegere, adică n · (n − 1) · . . . · (n − k + 1) (ultimul factor este n − k + 1 deoarece la alegerea
celui de al k-lea element, au fost deja alese primele k − 1 elemente, şi deci au rămas n − (k − 1) = n − k + 1
elemente din care urmează să se aleagă cel de-al k-lea element)

Exemplul 4.7 Dacă dintr-o cutie cu 10 bile numerotate de la 1 la 10 se extrag în ordine 3 bile, atunci
numărul total de extrageri distincte este egal cu A310 = 10 · 9 · 8 = 720 moduri.

Exemplul 4.8 Numărul de cuvinte diferite ce se pot forma cu literele alfabetului este 315 = 28, 629, 151 (pe
fiecare din cele 5 poziţii poate apare oricare din cele 31 de litere ale alfabetului, deci 31 · 31 · 31 · 31 · 31 = 315
posibilităţi).
Numărul de cuvinte diferite ce se pot forma cu literele alfabetului fără a permite repetiţia unei litere este
aranjamente de 31 (numărul de litere din alfabet) luate câte 5, adică
31!
A531 = = 31 · 30 · 29 · 28 · 27 = 20, 389, 320
5!

4. Combinări: o combinare a n obiecte luate câte k reprezintă o anumită alegere a k obiecte din cele n (fără a
lua însă în cosniderare ordinea alegerii obiectelor). Spre exemplu, există 3 combinări a trei litere a, b, c luate
câte două: {a, b} , {a, c} , {b, c} (de observat că alegerile {a, b} şi {b, a} sunt identice, ordinea alegerii nefiind
importantă).

Propoziţia 4.9 a) Numărul total de alegeri neordonate (fără a considera ordinea) a k obiecte din n obiecte
diferite, fără a permite repetiţiile, este
Akn n! n (n − 1) · . . . · (n − k + 1)
Cnk = = = . (13)
k! k! (n − k)! 1 · 2 · ... · k

11
 b) Numărul total de alegeri neordonate (fără a considera ordinea) a k obiecte din n obiecte diferite, per-
miţând repetiţiile, este
(n + k − 1)!
C̃nk = Cn+k−1
k
= (14)
k! · (n − 1)!

Demonstraţie. a) Pentru o submulţime cu k elemente din cele n elemente fixată, putem forma k! mulţimi
ordonate distincte având aceste k elemente. Procedând astfel, unei alegeri neordonate de k obiecte din n
obiecte îi corespund exact Pk = k! alegeri ordonate de k obiecte din n obiecte. Cum numărul de alegeri
neordonate este Cnk , iar numărul de alegeri ordonate este Akn , conform principiului de bază rezultă că avem
ecuaţia
Cnk · Pk = Akn ,
de unde rezultă formula anterioară.
b) Considerăm pentru simplitate cazul alegerii neordonate a k = 6 obiecte din n = 5 obiecte diferite, notate
a, b, c, d, e, permiţând repetiţiile.
Deoarece ordinea alegerii literelor nu contează, putem considera că a fost mai întâi aleasă litera a de un număr
de ori, apoi litera b de un număr de ori, şamd. Reprezentăm o astfel de alegere formal prin simbolurile “_”
şi “/”, folosind simbolul “_” pentru litere şi simbolul “/” pentru a separa grupuri de litere identice; spre
exemplu, alegerea (a, a, a, b, c, c) corespunde secvenţei _ _ _/_/_ _// (de 3 ori litera a, de 2 ori litera b, o
dată litera c şi de 0 ori litera c).
Secvenţa astfel construită are lungimea 6 + 5 − 1 = 10 (de 6 ori simbolul “_” şi de 6 − 1 = 5 ori simbolul
separator “/”), numărul total de astfel de secvenţe fiind egal cu numărul de posibilităţi de aranjare a celor 5
5
simboluri “/” în cele 6 + 5 − 1 poziţii, fiind egal cu C6+5−1 . Se obţine astfel formula C̃56 = C5+6−1
6
, sau în
cazul general (observând că în cazul studiat avem n = 5 şi k = 6) obţinem formula C̃nk = Cn+k−1k
.

Exemplul 4.10 Dacă dintr-o cutie cu 10 bile numerotate de la 1 la 10 se extrag 3 bile (fără a considera
ordinea extragerii bilelor, doar rezultatul extragerii, adică extragerile 123, 132, 213, 231, 312 şi 321 sunt
A3
3
considerate identice), atunci numărul total de extrageri distincte este egal cu C10 = P10
3
= 720
6 = 120 moduri.

Exemplul 4.11 Numărul de moduri în care un lot de 5 becuri poate fi ales dintr-un lot de 500 de becuri este
egal cu numărul de combinări de 500 obiecte luate câte 5 (ordinea alegerii celor 5 becuri nu contează), şi deci
este
5 500! 500 · 499 · 498 · 497 · 496
C500 = = = 255, 244, 687, 600.
5!495! 1·2·3·4·5

Exemplul 4.12 Numărul de alegeri a 6 litere din mulţimea {a, b, c, d, e}, permiţând repetiţiile, este C̃56 =
5 5
C5+6−1 = C10 = 252. Exemple de alegeri sunt (a, a, a, b, c, c), (a, a, b, c, c, d), etc. De oservat că deoarece
ordinea alegerii nu contează, alegerile (a, a, a, b, c, c) şi (a, a, b, a, c, c) sunt identice (există P6 = 6! alegeri
identice având în componenţă literele a, a, a, b, c, c, obţinute prin permutarea ordinii literelor alese).

Exerciţii

Exerciţiul 4.1 Să se scrie toate permutările cifrelor 1, 2, 3, 4.

Exerciţiul 4.2 Să se scrie:

a) Toate aranjamentele literelor a, e, i, o, u luate câte două;
b) Toate combinările literelor a, e, i, o, u luate câte două (fără repetiţii ale literelor);
c) Toate combinările literelor a, e, i, o, u luate câte două, permiţând repetiţia literelor.

Exerciţiul 4.3 Câte loturi diferite de 4 obiecte se pot alege dintr-un lot de 50 de piese?

Exerciţiul 4.4 În câte moduri diferite putem planifica 7 muncitori pentru a efectua 7 sarcini (câte un muncitor
pentru fiecare sarcină)?

Exerciţiul 4.5 În câte moduri putem alege un comitet de 3 persoane dintr-un grup de 8 persoane?

Exerciţiul 4.6 În câte moduri putem alege un comitet format din 3 ingineri, 2 chimişti şi 2 matematicieni din 8
ingineri, 6 chimişti şi 5 matematicieni? (ghiciţi, apoi calculaţi)

12
Exerciţiul 4.7 O urnă conţine 2 bile verzi, 3 bile galbene şi 5 bile roşii. Care este probabilitatea de a extrage (fără
înlocuire) întâi toate bilele veryi, apoi toate bilele galbene, şi apoi toate bilele roşii?

Exerciţiul 4.8 O cuşcă conţine 100 de şoareci, din care 3 sunt masculi. Care este probabilitatea de a fi ales cei 3
soareci masculi într-un lot de 10 şoareci aleşi la întâmplare?

Exerciţiul 4.9 Câte numere de înmatriculare distincte cu 6 simboluri, formate de 3 litere urmate de 3 cifre, se
pot forma? Dar dacă literele/cifrele nu se pot repeta? Dar dacă ordinea literele/cifrele pot apare în orice ordine?

Exerciţiul 4.10 În câte moduri diferite se pot aşeza 6 oameni la o masă rotundă?

Exerciţiul 4.11 O persoană a fost martoră la un accident, şi a reţinut că maşina care a produs accidentul avea
numărul de înmatriculare BV − 00 − ..., dar nu mai ştie care sunt ultimele 3 litere. Îşi mai aminteşte însă că cele
trei litere ale numărului maşinii erau diferite. Câte maşini (numere de înregistrare) trebuie să verifice poliţia pentru
a depista maşina care a produs accidentul? Dar dacă persona nu şi+ar fi amintit că literele erau distincte?

Exerciţiul 4.12 Cei 3 suspecţi care au comis o infracţiune şi 6 persoane nevinovate sunt aliniate pentru ca martorul
să identifice făptaşii. Care este probabilitatea ca martorul să aleagă la întâmplare cei trei suspecţi? Care este
probabilitatea ca martorul să aleagă trei persoane nevinovate la întâmplare? (ghiciţi, apoi calculaţi)

Exerciţiul 4.13 Care este probabilitatea ca într-un grup de 20 de persoane cel puţin două să aibă aceeaşi zi de
naştere, dacă presupunem că probabilitatea de a avea ziua de naştere este 1/365 pentru fiecare zi a anului? (ghiciţi,
apoi calculaţi)

13