Cursul6 TEORIA PROBABILITĂȚILOR (cap.

2)
1.Formule probabilistice, în care apar operații cu evenimente
(formule de calcul practic pentru probabilități)
Incursiune în partea teoretică:

În prealabil, introducem operațiile cu evenimente, care sunt

următoarele 4, și anume:

1) operația sau, notată cu semnul reuniunii, adică ∪:

A ∪ B≝(înseamnă realizarea cel puțin a unuia dintre evenimentele A, B);

↑ se citește
A sau B, respectiv:
A reunit cu B

2) operația și, notată cu semnul intersecției, adică ∩:

A ∩ B≝(înseamnă realizarea simultană a evenimentelor A, B);

↑ se citește
A și B, respectiv:
A intersectat cu B
minus
↓
3) diferența între evenimente, notată cu semnul diferenței, adică –:

A – B ≝ (înseamnă că se realizează A și nu se realizează B);

↑ se citește
A minus B

1
 4) evenimentul opus (sau contrar) unui eveniment dat A, notat cu:

� ≝ (este evenimentul care se realizează, când nu se realizează A).

𝐀𝐀
↑ se citește
A barat, sau:
non A

Formule probabilistice în care intervin operaţii cu evenimente

(I) Probabilitatea reuniunii de evenimente, adică probabilitatea

primei operații cu evenimente:

P(A ⋃ B) = P(A) + P(B) - P(A ⋂ B), cu cazul particular:

A, B sunt incompatibile (adică A, B sunt a.î. nu se pot realiza simultan)

⇒ P(A ⋃ B) = P(A) + P(B).

(II) Probabilitatea intersecției de evenimente, adică probabilitatea

celei de a doua operații cu evenimente:

A, B sunt independente (adică A, B sunt evenimente legate de

experiențe, ce nu își influențează rezultatele) ⇒ P(A ⋂ B) = P(A)P(B).

(III) Probabilitatea diferenței de evenimente, adică probabilitatea

celei de a treia operații cu evenimente:

P(A – B) = P(A) - P(A ⋂ B).

2
(IV) Probabilitatea evenimentului opus sau contrar unui eveniment dat
A, adică probabilitatea celei de a patra și ultime operații cu
evenimente:

�) = 1 – P(A). [P(A) + P(𝐀𝐀

P(𝐀𝐀 �) = 1]

(V) Probabilitatea condiționată:

(probabilitatea lui A condiţionată de B) = (probabilitatea lui A,

ştiind că B s-a realizat) = (probabilitatea lui A, dat fiind că B s-a
realizat) = (probabilitatea lui A, în ipoteza că B s-a realizat) =
= (probabilitatea lui A, constatând că B s-a realizat) = P(A|B) şi este
egală conform definiţiei acestei noțiuni cu:

𝐏𝐏(𝐀𝐀∩𝐁𝐁)
P(A|B) ≝ .
𝐏𝐏(𝐁𝐁)

(VI) P(A) ∈ [0,1] întotdeauna.

↓(mulţimea vidă)
P(A) = 0 ⇔ A = ∅ = (evenimentul imposibil) = (este prin definiţie
evenimentul care nu se realizează în nicio probă a unei experienţe,
adică niciodată). Evenimentul apariției feței 7 la un zar este evenimentul
imposibil.

P(A) = 1 ⇔ A = Ω = (evenimentul sigur) = (este prin definiţie

evenimentul care se realizează în orice probă a unei experienţe, adică
de fiecare dată (mereu, întotdeauna); Ω se identifică cu mulţimea
tuturor rezultatelor posibile ale unei experienţe). Evenimentul apariției
uneia din fețele 1,2,3,4,5,6 la un zar este evenimentul sigur.

3
 Incursiune în partea teoretică pentru:

Evenimentele independente („i”), și respectiv dependente („d”)

1) P(A ∩ B) = P(A)P(B) ⇒ A, B = (sunt „independente”);

2) P(A ∩ B) ≠ P(A)P(B) ⇒ A, B = („nu sunt independente”) =

= („dependente”).

Incursiune în partea teoretică pentru:

Evenimentele contrare

1) Dacă evenimentele A, B sunt incompatibile și P(A) + P(B) =

= 1⇒ A, B = (pot fi evenimente „contrare”);

2) Dacă evenimentele A, B sunt incompatibile și P(A) + P(B) <

< 1⇒ A, B = (nu pot fi evenimente „contrare”).

Definiţia clasică a probabilităţii

Definiţia clasică a probabilităţii afirmă că:

𝐦𝐦
P(A) = , unde:
𝐧𝐧

m = (numărul cazurilor favorabile realizării lui A) = (numărul

tuturor rezultatelor posibile ale experienţei, care-l implică sau care-l
compun pe A);

4
 n = (numărul tuturor cazurilor posibile) = (numărul tuturor
rezultatelor posibile ale experienţei);

A = (eveniment asociat unei experienţe cu un număr finit de

rezultate posibile ale experienţei).

Aplicaţii propuse şi rezolvate la formule probabilistice

Aplicaţia1: Se dau două evenimente A, B compatibile, adică

evenimente ce se pot realiza împreună (simultan, în același timp). Se
cunosc probabilitățile P(A) = 0,4, P(B) = 0,6 și P(A ∪ B) = 0,7. Să se
calculeze P(A ∩ B). Sunt A și B evenimente independente? De
asemenea, ? = P(A - B), ? = (probabilitatea lui A, știind că B s-a
realizat).

Rezolvare:

Conform ipotezei: A, B compatibile, P(A) = 0,4, P(B) = 0,6 și

P(A ∪ B) = 0,7.

? = P(A ∩ B).

0,7 = P(A ∪ B) = P(A) + P(B) - P(A ∩ B) = 0,4 + 0,6 - P(A ∩ B) =

= 1 - P(A ∩ B) = 0,7 ⇒ 1 – 0,7 = P(A ∩ B) ⇒ 0,3 = P(A ∩ B) ⇒ P(A ∩

∩ B) = 0,3.

?
A, B = (independente). Realizăm următoarea:

Incursiune în partea teoretică pentru:

5
 Evenimentele independente („i”), și respectiv dependente („d”)

1) P(A ∩ B) = P(A)P(B) ⇒ A, B = (sunt „independente”);

2) P(A ∩ B) ≠ P(A)P(B) ⇒ A, B = („nu sunt independente”) =

= („dependente”).

?
La noi: A, B = (independente).

Comparăm P(A ∩ B) cu produsul probabilităţilor evenimentelor

A şi B, deci cu P(A) x P(B):

P(A ∩ B) = 0,3;

P(A) x P(B) = 0,4 x 0,6 = 0,24.

Prin urmare:

[P(A ∩ B) = 0,3 ≠ P(A) x P(B) = 0,24],

de unde rezultă că evenimentele A, B „nu sunt independente”, adică

sunt dependente.

? = P(A - B) = P(A) - P(A ⋂ B) = 0,4 - 0,3 = 0,1.

Observație: ? = P(B - A) = P(B) - P(B ⋂ A) = 0,6 - P(A ⋂ B) =

= 0,6 – 0,3 = 0,3.

6
 ? = (probabilitatea lui A, știind că B s-a realizat) = P(A|B) ≝
𝐏𝐏(𝐀𝐀∩𝐁𝐁) 𝟎𝟎,𝟑𝟑 𝟑𝟑 𝟏𝟏
≝ = = = = 0,5.
𝐏𝐏(𝐁𝐁) 𝟎𝟎,𝟔𝟔 𝟔𝟔 𝟐𝟐

Observație: ? = (probabilitatea lui B, știind că A s-a realizat) =

𝐏𝐏(𝐁𝐁∩𝐀𝐀) 𝐏𝐏(𝐀𝐀∩𝐁𝐁) 𝟎𝟎,𝟑𝟑 𝟑𝟑
= P(B|A) ≝ = = = = 0,75.
𝐏𝐏(𝐀𝐀) 𝟎𝟎,𝟒𝟒 𝟎𝟎,𝟒𝟒 𝟒𝟒

Aplicaţia2: Se dau două evenimente A, B incompatibile. Se cunosc

�) = 0,7, P(B) = 0,6. Să se calculeze P(A ∪ B). Pot fi A
probabilitățile P(𝐀𝐀
și B evenimente contrare?

Rezolvare:

� ) = 0,7, P(B) = 0,6. ? =

Conform ipotezei: A, B incompatibile, P(𝐀𝐀
= P(A ∪ B).

A, B incompatibile ⇒ P(A ∪ B) = P(A) + P(B) = P(A) + 0,6; ? = P(A).

�) = 1 - P(A) = 0,7 ⇒ 1 – 0,7 = P(A) ⇒ 0,3 = P(A) ⇒ P(A) =

0,7 = P(𝐀𝐀

= 0,3, a.î.:

P(A ∪ B) = ... = P(A) + 0,6 = 0,3 + 0,6 = 0,9.

?
A, B = (contrare). Realizăm următoarea:

Incursiune în partea teoretică pentru:

Evenimentele contrare

1) Dacă evenimentele A, B sunt incompatibile și P(A) + P(B) =

7
= 1⇒ A, B = (pot fi evenimente „contrare”);

2) Dacă evenimentele A, B sunt incompatibile și P(A) + P(B) <

< 1⇒ A, B = (nu pot fi evenimente „contrare”).

?
La noi: A, B = (pot fi evenimente „contrare”). Conform ipotezei,
evenimentele A, B sunt incompatibile.

Comparăm suma P(A) + P(B) cu 1:

P(A) + P(B) = 0,3 + 0,6 = 0,9 < 1.

[A, B = (incompatibile) și P(A) + P(B) < 1] ⇒ A, B = (nu pot fi

evenimente „contrare”).

Aplicaţia3: Într-o urnă U sunt: 3 bile albe şi 7 bile negre.

Dacă se extrage la întâmplare o bilă din urnă, să se afle

probabilitatea ca aceasta să fie albă.

Rezolvare:

A = (evenimentul ca bila extrasă din urnă să fie albă).

𝐦𝐦
? = P(A) = (se calculează cu definiţia clasică a probabilităţii) = ,
𝐧𝐧
unde:

8
 m = (numărul cazurilor favorabile realizării lui A) = (numărul
bilelor albe din U) = 3.

n = (numărul tuturor cazurilor posibile) = (numărul tuturor

bilelor din U) = 3 + 7 = 10.

Deci:

m = 3 şi n = 10.

Prin urmare:

𝐦𝐦 𝟑𝟑
P(A) = ... = = = 0,3.
𝐧𝐧 𝟏𝟏𝟏𝟏

Observație (referitoare la partea teoretică):

P(A ∪ B ∪ C) = P(A) + P(B) + P(C), dacă A, B, C sunt

incompatibile.

Aplicaţia4: Se dau două evenimente A, B incompatibile. Se cunosc

� ) = 0,8. Să se calculeze P(A ∪ B). Pot fi A
probailitățile P(A) = 0,8, P(𝐁𝐁
și B evenimente contrare?

Rezolvare:

� ) = 0,8. ? =
Conform ipotezei: A, B incompatibile, P(A) = 0,8, P(𝐁𝐁
= P(A ∪ B).

A, B incompatibile ⇒ P(A ∪ B) = P(A) + P(B) = 0,8 + P(B); ? = P(B).

9
 � ) = 1 - P(B) = 0,8 ⇒ 1 – 0,8 = P(B) ⇒ 0,2 = P(B) ⇒ P(B) =
0,8 = P(𝐁𝐁

= 0,2, a.î.:

P(A ∪ B) = ... = 0,8 + P(B) = 0,8 + 0,2 = 1.

?
A, B = (contrare). Realizăm următoarea:

Incursiune în partea teoretică pentru:

Evenimentele contrare

1) Dacă evenimentele A, B sunt incompatibile și P(A) + P(B) =

= 1⇒ A, B = (pot fi evenimente „contrare”);

2) Dacă evenimentele A, B sunt incompatibile și P(A) + P(B) <

< 1⇒ A, B = (nu pot fi evenimente „contrare”).

?
La noi: A, B = (pot fi evenimente „contrare”). Conform ipotezei,
evenimentele A, B sunt incompatibile.

Comparăm suma P(A) + P(B) cu 1:

P(A) + P(B) = 0,8 + 0,2 = 1 = 1.

[A, B = (incompatibile) și P(A) + P(B) = 1] ⇒ A, B = (pot fi

evenimente „contrare”).

10
 Aplicaţia5: Se dau două evenimente A, B compatibile. Se cunosc
probailitățile P(A) = 0,8, P(B) = 0,5 și P(A ∪ B) = 0,9. Să se calculeze
P(A ∩ B). Sunt A și B evenimente independente?

Rezolvare:

Conform ipotezei: A, B compatibile, P(A) = 0,8, P(B) = 0,5 și

P(A ∪ B) = 0,9.

? = P(A ∩ B).

0,9 = P(A ∪ B) = P(A) + P(B) - P(A ∩ B) = 0,8 + 0,5 - P(A ∩ B) =

= 1,3 - P(A ∩ B) = 0,9 ⇒ 1,3 – 0,9 = P(A ∩ B) ⇒ 0,4 = P(A ∩ B) ⇒

⇒ P(A ∩ B) = 0,4.

?
A, B = (independente). Realizăm următoarea:

Incursiune în partea teoretică pentru:

Evenimentele independente („i”), și respectiv dependente („d”)

1) Dacă P(A ∩ B) = P(A)P(B) ⇒ A, B = (sunt „independente”);

2) Dacă P(A ∩ B) ≠ P(A)P(B) ⇒ A, B = („nu sunt independente”)

= („dependente”).

?
La noi: A, B = (independente).

Comparăm P(A ∩ B) cu produsul probabilităţilor evenimentelor

A şi B, deci cu P(A) x P(B):
11
 P(A ∩ B) = 0,4;

P(A) x P(B) = 0,8 x 0,5 = 0,4.

Prin urmare:

[P(A ∩ B) = 0,4 = P(A) x P(B) = 0,4],

de unde rezultă că evenimentele A, B sunt „independente”.

Autor: prof. matem. Virginia Atanasiu

12