UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5

TEORIA PROBABILITĂȚILOR
Formule probabilistice în care intervin operaţii cu evenimente

Cuprins:

5.1 Obiectivele unităţii de învăţare 5

5.2 Formule de calcul practic pentru probabilităţi
5.3 Ilustrarea teoriei pe cazul numeric concret al aplicaţiilor
Teste de autoevaluare.
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare.
Bibliografia unităţii de învăţare 5.
Lucrarea de verificare nr. 5

5.1 Obiective

Teoria probabilităţilor debutează cu unitatea de învăţare 5, prin care introducem noţiunile de

experienţă şi eveniment, prezentăm operaţiile cu evenimente, formulele de calcul practic pentru
probabilităţi şi schemele probabilistice clasice, toate aceste elemente fiind esenţiale în elaborarea
modelelor economice temeinice şi fundamentale din domenii precum: modelarea matematică a unor
procese sau fenomene economice dintre cele mai diverse, gestiunea financiară, asigurări de bunuri
şi persoane, ingineria financiară.
După studiul acestei unităţi de învăţare, studentul va avea cunoştinţe despre:
-noţiunile elementare din teoria probabilităţilor, care oferă teoriilor economice un aparat
matematic consistent;
-tipul de probleme teoretice şi practice, care fac obiectul cursului de „Formule probabilistice
în care intervin operaţii cu evenimente” şi al lucrărilor de verificare ale studenţilor din învăţământul
economic din anul I, ID, de la Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune din Academia
de Studii Economice Bucureşti.

5.2 Formule probabilistice, în care apar operații cu evenimente

(formule de calcul practic pentru probabilități)

Prin experienţă se înţelege realizarea unui complex de condiţii, ce

conduc la obţinerea unui rezultat, iar prin eveniment în teoria
probabilităţilor se înţelege rezultatul unei experienţe.
110 Virginia Atanasiu

În prealabil, introducem operațiile cu evenimente, care sunt

următoarele 4, și anume:

1) operația sau, notată cu semnul reuniunii, adică ∪:

A ∪ B≝(înseamnă realizarea cel puțin a unuia dintre evenimentele A, B);

↑ se citește
A sau B, respectiv:
A reunit cu B

2) operația și, notată cu semnul intersecției, adică ∩:

A ∩ B≝(înseamnă realizarea simultană a evenimentelor A, B);

↑ se citește
A și B, respectiv:
A intersectat cu B
minus
↓
3) diferența între evenimente, notată cu semnul diferenței, adică –:

A – B ≝ (înseamnă că se realizează A și nu se realizează B);

↑ se citește
A minus B

4) evenimentul opus (sau contrar) unui eveniment dat A, notat cu:

≝ (este evenimentul care se realizează, când că nu se realizează A).

↑ se citește
A barat, sau:
non A

Formule probabilistice în care intervin operaţii cu evenimente

Matematici Aplicate În Economie. 111

(I) Probabilitatea reuniunii de evenimente, adică probabilitatea primei

operații cu evenimente:

P(A ⋃ B) = P(A) + P(B) - P(A ⋂ B), cu cazul particular:

A, B sunt incompatibile (adică A, B sunt a.î. nu se pot realiza simultan)

⇒ P(A ⋃ B) = P(A) + P(B).

(II) Probabilitatea intersecției de evenimente, adică probabilitatea celei

de a doua operații cu evenimente:

A, B sunt independente (adică A, B sunt evenimente legate de

experiențe, ce nu își influențează rezultatele) ⇒ P(A ⋂ B) = P(A)P(B).

(III) Probabilitatea diferenței de evenimente, adică probabilitatea celei

de a treia operații cu evenimente:

P(A – B) = P(A) - P(A ⋂ B).

(IV) Probabilitatea evenimentului opus sau contrar unui eveniment dat

A, adică probabilitatea celei de a patra și ultime operații cu
evenimente:

P( ) = 1 – P(A).

(V) Probabilitatea condiționată:

(probabilitatea lui A condiţionată de B) = (probabilitatea lui A,

ştiind că B s-a realizat) = (probabilitatea lui A, dat fiind că B s-a
realizat) = (probabilitatea lui A, în ipoteza că B s-a realizat) =
= (probabilitatea lui A, constatând că B s-a realizat) = P(A|B) şi este
egală conform definiţiei acestei noțiuni cu:
112 Virginia Atanasiu

P(A|B) ≝ .

(VI) P(A) ∈ [0,1] întotdeauna.

↓(mulţimea vidă)
P(A) = 0 ⇔ A = ∅ = (evenimentul imposibil) = (este prin definiţie
evenimentul care nu se realizează în nicio probă a unei experienţe,
adică niciodată). Evenimentul apariției feței 7 la un zar este evenimentul
imposibil.

P(A) = 1 ⇔ A = Ω = (evenimentul sigur) = (este prin definiţie

evenimentul care se realizează în orice probă a unei experienţe, adică
de fiecare dată (mereu, întotdeauna); Ω se identifică cu mulţimea
tuturor rezultatelor posibile ale unei experienţe). Evenimentul apariției
uneia din fețele 1,2,3,4,5,6 la un zar este evenimentul sigur.

P(A) (0;1), unde A eveniment diferit de și Ω. Deci:

P( ) = 0; P(Ω) = 1.

Incursiune în partea teoretică pentru:

Evenimentele independente („i”), și respectiv dependente („d”)

1) P(A ∩ B) = P(A)P(B) ⇒ A, B = (sunt „independente”);

2) P(A ∩ B) ≠ P(A)P(B) ⇒ A, B = („nu sunt independente”) =

= („dependente”).

Incursiune în partea teoretică pentru:

Evenimentele contrare
Matematici Aplicate În Economie. 113

1) Dacă evenimentele A, B sunt incompatibile și P(A) + P(B) =

= 1⇒ A, B = (pot fi evenimente „contrare”);

2) Dacă evenimentele A, B sunt incompatibile și P(A) + P(B) <

< 1⇒ A, B = (nu pot fi evenimente „contrare”).

Definiţia clasică a probabilităţii

Definiţia clasică a probabilităţii afirmă că:

P(A) = , unde:

m = (numărul cazurilor favorabile realizării lui A) = (numărul

tuturor rezultatelor posibile ale experienţei, care-l implică sau care-l
compun pe A);

n = (numărul tuturor cazurilor posibile) = (numărul tuturor

rezultatelor posibile ale experienţei);

A = (eveniment asociat unei experienţe cu un număr finit de

rezultate posibile ale experienţei).

5.3 Ilustrarea teoriei pe cazul numeric concret al aplicaţiilor

Aplicaţia1: Se dau două evenimente A, B compatibile, adică

evenimente ce se pot realiza împreună (simultan, în același timp). Se
cunosc probabilitățile P(A) = 0,4, P(B) = 0,6 și P(A ∪ B) = 0,7. Să se
calculeze P(A ∩ B). Sunt A și B evenimente independente? De asemenea,
? = P(A - B), ? = (probabilitatea lui A, știind că B s-a realizat).

Rezolvare:

Conform ipotezei: A, B compatibile, P(A) = 0,4, P(B) = 0,6 și

P(A ∪ B) = 0,7.
114 Virginia Atanasiu

? = P(A ∩ B).

0,7 = P(A ∪ B) = P(A) + P(B) - P(A ∩ B) = 0,4 + 0,6 - P(A ∩ B) =

= 1 - P(A ∩ B) = 0,7 ⇒ 1 – 0,7 = P(A ∩ B) ⇒ 0,3 = P(A ∩ B) ⇒ P(A ∩

∩ B) = 0,3.

?
A, B = (independente). Realizăm următoarea:

Incursiune în partea teoretică pentru:

Evenimentele independente („i”), și respectiv dependente („d”)

1) P(A ∩ B) = P(A)P(B) ⇒ A, B = (sunt „independente”);

2) P(A ∩ B) ≠ P(A)P(B) ⇒ A, B = („nu sunt independente”) =

= („dependente”).

?
La noi: A, B = (independente).

Comparăm P(A ∩ B) cu produsul probabilităţilor evenimentelor

A şi B, deci cu P(A) x P(B):

P(A ∩ B) = 0,3;

P(A) x P(B) = 0,4 x 0,6 = 0,24.

Prin urmare:

[P(A ∩ B) = 0,3 ≠ P(A) x P(B) = 0,24],

Matematici Aplicate În Economie. 115

de unde rezultă că evenimentele A, B „nu sunt independente”, adică

sunt dependente.

? = P(A - B) = P(A) - P(A ⋂ B) = 0,4 - 0,3 = 0,1.

Observație: ? = P(B - A) = P(B) - P(B ⋂ A) = 0,6 - P(A ⋂ B) =

= 0,6 – 0,3 = 0,3.

? = (probabilitatea lui A, știind că B s-a realizat) = P(A|B) ≝

≝ = = = = 0,5.

Observație: ? = (probabilitatea lui B, știind că A s-a realizat) =

= P(B|A) ≝ = = = = 0,75.

Aplicaţia2: Se dau două evenimente A, B incompatibile. Se cunosc

probabilitățile P( ) = 0,7, P(B) = 0,6. Să se calculeze P(A ∪ B). Pot fi A și
B evenimente contrare?

Rezolvare:

Conform ipotezei: A, B incompatibile, P( ) = 0,7, P(B) = 0,6. ? =

= P(A ∪ B).

A, B incompatibile ⇒ P(A ∪ B) = P(A) + P(B) = P(A) + 0,6; ? = P(A).

0,7 = P( ) = 1 - P(A) = 0,7 ⇒ 1 – 0,7 = P(A) ⇒ 0,3 = P(A) ⇒ P(A) =

= 0,3, a.î.:

P(A ∪ B) = ... = P(A) + 0,6 = 0,3 + 0,6 = 0,9.

?
A, B = (contrare). Realizăm următoarea:
116 Virginia Atanasiu

Incursiune în partea teoretică pentru:

Evenimentele contrare

1) Dacă evenimentele A, B sunt incompatibile și P(A) + P(B) =

= 1⇒ A, B = (pot fi evenimente „contrare”);

2) Dacă evenimentele A, B sunt incompatibile și P(A) + P(B) <

< 1⇒ A, B = (nu pot fi evenimente „contrare”).

?
La noi: A, B = (pot fi evenimente „contrare”). Conform ipotezei,
evenimentele A, B sunt incompatibile.

Comparăm suma P(A) + P(B) cu 1:

P(A) + P(B) = 0,3 + 0,6 = 0,9 < 1.

[A, B = (incompatibile) și P(A) + P(B) < 1] ⇒ A, B = (nu pot fi

evenimente „contrare”).

Aplicaţia3: Într-o urnă U sunt: 3 bile albe şi 7 bile negre.

Dacă se extrage la întâmplare o bilă din urnă, să se afle

probabilitatea ca aceasta să fie albă.

Rezolvare:

A = (evenimentul ca bila extrasă din urnă să fie albă).

? = P(A) = (se calculează cu definiţia clasică a probabilităţii) = ,

unde:
Matematici Aplicate În Economie. 117

m = (numărul cazurilor favorabile realizării lui A) = (numărul

bilelor albe din U) = 3.

n = (numărul tuturor cazurilor posibile) = (numărul tuturor

bilelor din U) = 3 + 7 = 10.

Deci:

m = 3 şi n = 10.

Prin urmare:

P(A) = ... = = = 0,3.

Observație (referitoare la partea teoretică):

P(A ∪ B ∪ C) = P(A) + P(B) + P(C), dacă A, B, C sunt

incompatibile.

Aplicaţia4: Se dau două evenimente A, B incompatibile. Se cunosc

probailitățile P(A) = 0,8, P( ) = 0,8. Să se calculeze P(A ∪ B). Pot fi A și
B evenimente contrare?

Rezolvare:

Conform ipotezei: A, B incompatibile, P(A) = 0,8, P( ) = 0,8. ? =

= P(A ∪ B).

A, B incompatibile ⇒ P(A ∪ B) = P(A) + P(B) = 0,8 + P(B); ? = P(B).

0,8 = P( ) = 1 - P(B) = 0,8 ⇒ 1 – 0,8 = P(B) ⇒ 0,2 = P(B) ⇒ P(B) =

= 0,2, a.î.:
118 Virginia Atanasiu

P(A ∪ B) = ... = 0,8 + P(B) = 0,8 + 0,2 = 1.

?
A, B = (contrare). Realizăm următoarea:

Incursiune în partea teoretică pentru:

Evenimentele contrare

1) Dacă evenimentele A, B sunt incompatibile și P(A) + P(B) =

= 1⇒ A, B = (pot fi evenimente „contrare”);

2) Dacă evenimentele A, B sunt incompatibile și P(A) + P(B) <

< 1⇒ A, B = (nu pot fi evenimente „contrare”).

?
La noi: A, B = (pot fi evenimente „contrare”). Conform ipotezei,
evenimentele A, B sunt incompatibile.

Comparăm suma P(A) + P(B) cu 1:

P(A) + P(B) = 0,8 + 0,2 = 1 = 1.

[A, B = (incompatibile) și P(A) + P(B) = 1] ⇒ A, B = (pot fi

evenimente „contrare”).

Aplicaţia5: Se dau două evenimente A, B compatibile. Se cunosc

probailitățile P(A) = 0,8, P(B) = 0,5 și P(A ∪ B) = 0,9. Să se calculeze
P(A ∩ B). Sunt A și B evenimente independente?

Rezolvare:

Conform ipotezei: A, B compatibile, P(A) = 0,8, P(B) = 0,5 și

P(A ∪ B) = 0,9.
Matematici Aplicate În Economie. 119

? = P(A ∩ B).

0,9 = P(A ∪ B) = P(A) + P(B) - P(A ∩ B) = 0,8 + 0,5 - P(A ∩ B) =

= 1,3 - P(A ∩ B) = 0,9 ⇒ 1,3 – 0,9 = P(A ∩ B) ⇒ 0,4 = P(A ∩ B) ⇒

⇒ P(A ∩ B) = 0,4.

?
A, B = (independente). Realizăm următoarea:

Incursiune în partea teoretică pentru:

Evenimentele independente („i”), și respectiv dependente („d”)

1) P(A ∩ B) = P(A)P(B) ⇒ A, B = (sunt „independente”);

2) P(A ∩ B) ≠ P(A)P(B) ⇒ A, B = („nu sunt independente”) =

(„dependente”).

?
La noi: A, B = (independente).

Comparăm P(A ∩ B) cu produsul probabilităţilor evenimentelor

A şi B, deci cu P(A) x P(B):

P(A ∩ B) = 0,4;

P(A) x P(B) = 0,8 x 0,5 = 0,4.

Prin urmare:

[P(A ∩ B) = 0,4 = P(A) x P(B) = 0,4],

de unde rezultă că evenimentele A, B sunt „independente”.

120 Virginia Atanasiu

Aplicaţia6: Fie A şi B două evenimente incompatibile, cu P(A) = şi P(B) =

= . ? = P(A ∪ B).

Rezolvare:

A şi B două evenimente incompatibile ⇒ P(A ∪ B) = P(A) + P(B) = +

+ = = = 1, ceea ce trebuia determinat.

Aplicaţia7: Fie A şi B două evenimente independente, cu P(A) = 0,2 şi P(B)=

=0,3. ? = P(A ∪ B).

Rezolvare:

A şi B evenimente independente ⇒ P(A ∩ B) = P(A) x P(B) = 0,2 x 0,3 =

= 0,06, a.î.:

P(A ∪ B) = P(A) + P(B) - P(A B) = 0,2 + 0,3 – 0,06 = 0,50 – 0,06 = 0,44,
ceea ce trebuia determinat.

Aplicaţia8: Fie A şi B două evenimente, a.î.: P(A) = şi P(A ∪ B) = .

? = P(B), ştiind că A şi B sunt independente.

Rezolvare:
↓not.
? = P(B) = p.

A şi B evenimente independente (conform ipotezei) ⇒ P(A ∩ B) = P(A) x

x P(B) = p.
Conform ipotezei: P(A) = şi P(A ∪ B) = . ? = P(B) = p, iar conform celor
de mai înainte, am obținut că: P(A ∩ B) = p.

= P(A ∪ B) = P(A) + P(B) - P(A B) = + p - p = + = + =

Matematici Aplicate În Economie. 121

↓:4
= ⇒ = - ⇒ = ⇒ = ⇒ 3p x12 = 4 ⇒ p = = = ⇒p= =
= P(B), deci ceea ce trebuia determinat.

Aplicaţia9: Fie A şi B două evenimente, a.î.: P(A) = şi P(A ∪ B) = .

? = P(B), ştiind că P(B|A) = .

Rezolvare:

↓not.
? = P(B) = p. Conform ipotezei: P(A) = , P(A ∪ B) = şi P(B|A) = .

= P(A ∪ B) = P(A) + P(B) - P(A B) = + p - P(A ∩ B); ? = P(A ∩ B):

= P(B|A) = = = P(A ∩ B) x = 4P(A ∩ B) = ⇒ P(A ∩ B) =

= = , a.î.:

=... = + p - P(A ∩ B) = + p - =p+ =p+ = ⇒p= - ⇒

↓:3
⇒p= ⇒p= = ⇒ p = = P(B), ceea ce trebuia determinat.

Aplicaţia10: Fie A şi B două evenimente, a.î.: P(A) = şi P(A ∪ B) = .

? = P(B), ştiind că A şi B sunt incompatibile.

Rezolvare:

↓not.
? = P(B) = p. Conform ipotezei: P(A) = , P(A ∪ B) = , iar A şi B sunt
incompatibile.

=P(A ∪ B) = P(A) + P(B) = + p = ⇒ p = - ⇒ p = ⇒p= ⇒

↑A, B = (incompatibile)
122 Virginia Atanasiu

⇒p= = P(B), ceea ce trebuia determinat.

Aplicaţia11: Fie A şi B două evenimente, a.î.: P(A) = şi P(A ∪ B) = .

? = P(B), ştiind că P(A|B) = .

Rezolvare:

↓ not.
? = P(B) = p. Conform ipotezei: P(A) = şi P(A ∪ B) = , P(A|B) = .

= P(A ∪ B) = P(A) + P(B) - P(A ∩ B) = + p - P(A ∩ B); ? = P(A ∩ B):

= P(A|B) = = = ⇒ 3P(A ∩ B) = 2p ⇒ P(A ∩ B) = , a.î.:

↓:3
= ... = + p - = + = + = ⇒ = - ⇒ = ⇒p= = ⇒p=
⇒ p = = P(B), adică ceea ce trebuia determinat.

Aplicaţia12: Fie A şi B două evenimente cu: P(A) = 0,4 şi P(A ∪ B) = 0,7.

? = P(B), în fiecare din cazurile: (I) A, B sunt incompatibile; (II) A, B sunt
independente.

Rezolvare:
↓not.
? = P(B) = p. Conform ipotezei: P(A) = 0,4 şi P(A ∪ B) = 0,7.

(I) A, B sunt incompatibile: ? = P(B) = p. Conform ipotezei: P(A) = 0,4 şi P(A ∪

B) = 0,7.

0,7 = P(A ∪ B) = P(A) + P(B) = 0,4 + p = 0,7 ⇒ p = 0,7 – 0,4 ⇒ p = 0,3 = P(B),
adică ceea ce trebuia determinat.

(II) A, B sunt independente: ? = P(B) = p. Conform ipotezei: P(A) = 0,4 şi

P(A ∪ B) = 0,7.
Matematici Aplicate În Economie. 123

A, B sunt independente: ⇒ P(A ∩ B) = P(A) x P(B) = 0,4p;

0,7 = P(A ∪ B) = P(A) + P(B) - P(A ∩ B) = 0,4 + p – 0,4p = 0,4 + p(1 – 0,4) =
= 0,4 + 0,6p = 0,7 ⇒ 0,6p = 0,7 – 0,4 ⇒ 0,6p = 0,3 ⇒ p = = 0,5 = = P(B), adică
ceea ce trebuia determinat.

Aplicaţia13: Fie A şi B două evenimente incompatibile. Dacă:

(P(A))2 – 2P(A) + = 0 şi P(B) = .

? = P(A ∪ B).

Rezolvare:

Conform ipotezei: A şi B sunt două evenimente incompatibile, P(A) verifică

relația (P(A))2 – 2P(A) + = 0 şi P(B) = .

? = P(A ∪ B).

A şi B două evenimente incompatibile ⇒ P(A ∪ B) = P(A) + P(B) = P(A) +

+ .
↓not.
? = P(A) = p ∈ (0;1):

(P(A))2 – 2P(A) + = 0 ⇔ p2 -2p + = 0 ⇔ 4p2 – 8p + 3 = 0 ⇒ p1,2 =

= = = ⇒ p1 = = = ∉ (0;1) ⇒ p = p1 nu convine (Se ştie

că: probabilitatea unui eveniment este un număr din intervalul (0;1)); p2 = =
= = ∈ (0;1) ⇒ p = p2 convine, deci: p = p2 = , a.î.:

P(A ∪ B) = ... = p + = + = = = 0,7.

Aplicaţia14: Fie A şi B două evenimente independente. Dacă:

124 Virginia Atanasiu

2(P(A))2 + P(A) - 1= 0 şi P(B) = .

? = P(A - B).

Rezolvare:

Conform ipotezei: A şi B sunt două evenimente independente, P(A) verifică

relația 2(P(A))2 + P(A) - 1= 0 şi P(B) = .

A şi B două evenimente independente ⇒ P(A ∩ B) = P(A) x P(B) = P(A) x

x .

? = P(A - B) = P(A) - P(A ∩ B). ? = P(A), ? = P(A ∩ B).

↓not.
? = P(A) = p ∈ (0;1):

2(P(A))2 + P(A) - 1= 0 ⇔ 2p2 + p - 1 = 0 ⇒ p1,2 = = = ⇒

p1 = = = ∈ (0;1) ⇒ p = p1 convine, deci: p = p1 = , iar: p2 = =
=- = -1 ∉ (0;1) ⇒ p = p2 nu convine (Se ştie că: probabilitatea unui eveniment
este un număr din intervalul (0;1)).

↓P(A) = p
P(A - B) = P(A) - P(A ∩ B) = p - p = p= p= x = = 0,3.
↑P(A ∩ B) = P(A) x = p = p

Aplicaţia15: Fie A şi B două evenimente independente. Dacă:

3(P(A))2 + 5P(A) – 2 = 0 şi P(B) = .

? = P(B - A).

Rezolvare:
Matematici Aplicate În Economie. 125

Conform ipotezei: A şi B sunt două evenimente independente, P(A) verifică

relația 3(P(A))2 + 5P(A) – 2 = 0 şi P(B) = .

A şi B două evenimente independente ⇒ P(A ∩ B) = P(A) x P(B) = P(A) x

x .

? = P(B - A) = P(B) - P(B ∩ A). ? = P(B) = , ? = P(A ∩ B) = P(A) x

x . ? = P(A) = p ∈ (0;1):
↑not.
3(P(A))2 + 5P(A) – 2 = 0 ⇔ 3p2 + 5p - 2 = 0 ⇒ p1,2 = = =
= ⇒ p1 = = = ∈ (0;1) ⇒ p = p1 convine, deci: p = p1 = , iar: p2 =
= =- = -2 ∉ (0;1) ⇒ p = p2 nu convine (Se ştie că: probabilitatea unui
eveniment este un număr din intervalul (0;1)).

↓P(B) = ; P(A ∩ B) = P(A) x = p

P(B - A) = P(B) - P(B ∩ A) = - P(A ∩ B) = - p = - x = - = = =
↑p =
= ⇒ P(B - A) = , adică ceea ce trebuia determinat.

Aplicaţia16: Fie A şi B două evenimente incompatibile. Dacă:

(P(A))2 - 2P(A) + = 0 şi P(B) = . ? = P(A ∪ B).

Rezolvare:

Conform ipotezei: A şi B două evenimente incompatibile, P(A) verifică

relația (P(A))2 - 2P(A) + = 0, P(B) = .

? = P(A ∪ B).

A şi B două evenimente incompatibile ⇒ P(A ∪ B) = P(A) + P(B) = P(A) +

126 Virginia Atanasiu

+ .
↓not.
? = P(A) = p ∈ (0;1):

(P(A))2 – 2P(A) + = 0 ⇔ 9p2 - 18p + 8 = 0 ⇒ p1,2 = = =

⇒ p1 = = = ∉ (0;1) ⇒ p = p1 nu convine.
(Se ştie că: probabilitatea unui eveniment este un număr din intervalul (0;1)).
p2 = = = ∈ (0;1) ⇒ p = p2 convine, deci: p = p2 = .
↑
:6

P(A ∪ B) = ... = P(A) + =p+ = + = = , adică ceea ce trebuia

determinat.

Aplicaţia17: Fie A şi B două evenimente. Ştiind că:

P(A) = 0,4; P(A ∪ B) = 0,7 şi P(B) = 0,5.

? = P(A|B) (probabilitatea lui A, știind că B s-a realizat).

Rezolvare:

P(A|B) = = ; ? = P(A ∩ B). Conform ipotezei: P(A) = 0,4;

P(A ∪ B) = 0,7 şi P(B) = 0,5.

0,7 = P(A ∪ B) = P(A) + P(B) - P(A ∩ B) = 0,4 + 0,5 - P(A B) = 0,9 –

- P(A ∩ B) = 0,7 ⇒ 0,9 – 0,7 = P(A ∩ B) ⇒ 0,2 = P(A ∩ B), a.î.:

P(A|B) = = = 0,4 sau P(A|B) = = = 0,4, adică ceea ce trebuia

determinat.

De reţinut:

A şi B două evenimente incompatibile ⇒ P(A ∪ B) = P(A) + P(B);

Matematici Aplicate În Economie. 127

A şi B evenimente independente ⇒ P(A ∩ B) = P(A) x P(B);

P(A B) = P(A) + P(B) - P(A B), unde A, B evenimente oarecare (adică

fără nicio restricție asupra lor);

P(A|B) ≝ ; P(B|A) = ; B ∩ A = A ∩ B.

P(A - B) = P(A) - P(A B); P(B - A) = P(B) - P(B A);

probabilitatea unui eveniment este un număr din intervalul (0;1):

P(A) ∈ (0;1);

P( ) = 0; P(Ω) = 1;

Testul de autoevaluare nr. 1:

Aplicaţia1: Fie A şi B două evenimente, cu P( ) = şi P(A B) = . Să se

determine P(A|B) (adică probabilitatea lui A, știind că B s-a realizat).

Testul de autoevaluare nr. 2:

Aplicaţia1: Fie A şi B două evenimente, cu P( ) = şi P(A B) = . Să se

determine P(B|A) (adică probabilitatea lui B, știind că A s-a realizat).

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare.

Testul de autoevaluare nr. 1:

Rezolvare:

P(A|B) ≝ = ; ? = P(B): = P( ) = 1 – P(B) = ⇒ 1 - = P(B) ⇒

⇒ = P(B) ⇒ = P(B) ⇒ P(B) = , a.î.: P(A|B) = ... = = = x = .

De reţinut: P(A|B) ≝ şi P( ) = 1 – P(B).

128 Virginia Atanasiu

Testul de autoevaluare nr. 2:

Rezolvare:

P(B|A) ≝ = = ; ? = P(A): = P( ) = 1 – P(A) = ⇒ 1 - =

= P(A) ⇒ = P(A) ⇒ = P(A) ⇒ P(A) = , a.î.: P(B|A) = ... = = = x ==

De reţinut:

P(B|A) ≝ = şi P( ) = 1 – P(A).
Rezolvare:

P(B|A) ≝ = = ; ? = P(A): = P( ) = 1 – P(A) = ⇒ 1 - =

= P(A) ⇒ = P(A) ⇒ = P(A) ⇒ P(A) = , a.î.: P(B|A) = ... = = = x ==

De reţinut: P(B|A) ≝ = şi P( ) = 1 – P(A).

Bibliografia unităţii de învăţare 5:

1. Atanasiu V., „Matematici aplicate în economie. Teorie, cazuri şi soluţii”, Editura Printech,
Bucureşti, 2005,
2. Atanasiu V., „Matematici aplicate în economie. Culegere de probleme: cazuri şi soluţii”,
Editura Printech, Bucureşti, 2005.
3. Dedu S., Şerban F., „Matematici aplicate în economie. Culegere de probleme”, Tipogrup
Press, Bucureşti, 2007.
4. Purcaru I., „Matematici generale şi elemente de optimizare”, Editura Economică, Bucureşti,
1997.
Matematici Aplicate În Economie. 129

Lucrarea de verificare nr. 5:

(sinteză a cunoştinţelor dobândite de student în urma studiului său individual, bazat

pe noţiunile teoretice introduse şi aplicaţiile pezentate de noi, în cadrul unităţii de
învăţare 5)

Aplicaţia1: Fie A şi B două evenimente, cu: P(B) = 0,35 şi P(A B) = 0,65.

? = P(A), în fiecare din cazurile: (I) A, B sunt incompatibile;
(II) A, B sunt independente.
Rezolvare: P(A) = 0,3, în cazul (I). P(A) = , în cazul (II).

Aplicaţia2: Fie A şi B două evenimente, a.î.: P(A) = şi P(A ∪ B) = .

? = P(B), ştiind că P(B|A) = .
Rezolvare: P(B) = .

Aplicaţia3: Fie A şi B două evenimente independente. Dacă:

2(P(A))2 + P(A) - 1= 0 şi P(B) = , atunci ? = P(A - B).

Rezolvare: P(A) = ; P(A B) = ; P(A - B) = = 0,3.

Aplicaţia4: Se dau două evenimente aleatoare A, B. Se ştie că: P(A) = 0,5 şi

probabilităţile diferenţelor: P(A – B) = 0,3 şi P(B – A) = 0,4. ? = P(B).
Rezolvare: P(A ∩ B) = 0,2; P(B) = 0,6.

Precizări importante:
1. Media teză (MT) = (Nota Sub. 1. + Nota Sub. 2. + Nota Sub. 3 . + Nota Sub. 4):4;
MT ∈ [1,10]
2. Punctajul aferent fiecărei etape din rezolvarea subiectelor lucrării scrise se acordă numai
dacă rezolvarea este corectă, completă şi justificată.
3. Citiţi cu grijă textul problemelor, atenţie la calcule şi mult SUCCES!. 😊😊
4. Citiţi şi reţineţi precizările de mai sus pentru o autoevaluare corectă!