Matematică

Unitatea de învăŃare 5

Evenimente. Probabilitate

Cuprinsul unităŃii de învăŃare 5

Obiectivele unităŃii de învăŃare 5 ….. V-1

7. Evenimente. Probabilitate ….. V-2

7.1. Evenimente. OperaŃii cu evenimente ….. V-2
7.2. DefiniŃia clasică a probabilităŃii ….. V-4
7.3. Câmp de evenimente. Câmp borelian de evenimente ….. V-6
7.4. DefiniŃia axiomatică a probabilităŃii ….. V-8

Teste de autoevaluare ….. V-12

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ….. V-13

Lucrarea de verificare 5 ….. V-14

Sinteza ideilor, noŃiunilor şi conceptelor dezbătute în cadrul unităŃii de învăŃare 5 ….. V-15

Bibliografia unităŃii de învăŃare 5 ….. V-15

Obiectivele unităŃii de învăŃare 5

Prin unitatea de învăŃare 5 se transmit cunoştinŃe despre:

- Evenimente aleatoare şi operaŃii cu astfel de evenimente;
- Probabilitate şi proprietăŃi ale probabilităŃii.

V-1
 7. Evenimente. Probabilitate

7.1. Evenimente. OperaŃii cu evenimente

DefiniŃia 7.1.1
1) Prin experienŃă aleatoare se înŃelege o acŃiune al cărei rezultat face parte dintr-o mulŃime de
variante posibile şi nu poate fi prevăzut cu certitudine. În teoria probabilităŃilor sunt studiate
experienŃele aleatoare.
2) O experienŃă aleatoare se poate relua fără ca rezultatul să fie acelaşi. Orice efectuare a unei
experienŃe se numeşte probă.

DefiniŃia 7.1.2
1) Un rezultat obŃinut prin efectuarea unei experienŃe se numeşte eveniment elementar şi este
modelat printr-o mulŃime formată dintr-un singur element, E = {ω} .
2) MulŃimea tuturor evenimentelor elementare se numeşte evenimentul sigur şi se notează cu Ω .
Evenimentul sigur se realizează în orice probă.
3) Evenimentul imposibil nu se poate realiza în nici o probă a experienŃei şi se notează cu ∅ .
4) Dacă P (Ω ) este mulŃimea părŃilor lui Ω , elementele din P (Ω ) se numesc evenimente şi sunt
reprezentări ale unor situaŃii care pot rezulta dintr-o experienŃă aleatoare.

DefiniŃia 7.1.3
Fie A, B ∈ P (Ω ) . Dacă în orice probă în care se realizează evenimentul A , se realizează şi
evenimentul B , se spune că “ A implică B ” şi se scrie A ⊂ B . În acest caz, se mai spune şi că
evenimentul A este favorabil realizării evenimentului B . Dacă A ⊂ B şi B ⊂ A , se scrie A = B .

ObservaŃia 7.1.1
Evenimentul E este elementar dacă, din F ⊂ E , F ∈ P (Ω ) , se obŃine F = ∅ sau F = E .

DefiniŃia 7.1.4
Se consideră evenimentele A, B ∈ P (Ω ) .
1) Evenimentul care constă în realizarea evenimentului A sau a evenimentului B se notează cu
A ∪ B şi se citeşte “ A sau B ”.
2) Evenimentul care constă în realizarea simultană a evenimentelor A şi B se notează cu A ∩ B şi
se citeşte “ A şi B ”.

DefiniŃia 7.1.5
Fie A, B ∈ P (Ω ) . Dacă A ∩ B = ∅ , se spune că evenimentele A şi B sunt incompatibile. În caz
contrar, se spune că A şi B sunt compatibile.

V-2
DefiniŃia 7.1.6
Se consideră evenimentul A ∈ P (Ω ) . Evenimentul contrar lui A se notează cu A şi este
evenimentul care se realizează atunci şi numai atunci când nu se realizează evenimentul A .
Aceasta înseamnă că A ∩ A = ∅ şi A ∪ A = Ω .

DefiniŃia 7.1.7
Fie A, B ∈ P (Ω ) . Evenimentul care se realizează atunci când se realizează A şi nu se realizează B
se notează cu A \ B sau cu A − B . Are loc A − B = A ∩ B .

PropoziŃia 7.1.1
1) A ∪ A = A şi A ∩ A = A , ∀A ∈ P (Ω ) .
2) A ∪ Ω = Ω şi A ∩ Ω = A , ∀A ∈ P (Ω ) .
3) A ∪ ∅ = A şi A ∩ ∅ = ∅ , ∀A ∈ P (Ω ) .
4) A ∪ B = B ∪ A şi A ∩ B = B ∩ A , ∀A, B ∈ P (Ω ) .
5) A ∪ (B ∪ C ) = ( A ∪ B ) ∪ C = A ∪ B ∪ C , ∀A, B, C ∈ P (Ω ) .
6) A ∩ (B ∩ C ) = ( A ∩ B ) ∩ C = A ∩ B ∩ C , ∀A, B, C ∈ P (Ω ) .
7) A ∩ (B ∪ C ) = ( A ∩ B ) ∪ ( A ∩ C ) , ∀A, B, C ∈ P (Ω ) .
8) A ∪ (B ∩ C ) = ( A ∪ B ) ∩ ( A ∪ C ) , ∀A, B, C ∈ P (Ω ) .

PropoziŃia 7.1.2 (Formulele lui De Morgan)

Dacă Ai ∈ P (Ω ) , i = 1, n , n ∈ N* , au loc relaŃiile:
n n
1) U Ai = I Ai ;
i =1 i =1
n n
2) I Ai = U Ai .
i =1 i =1

Exemplul 7.1.1
Se consideră experienŃa de aruncare a unui zar.
Fie Ai = {}
i evenimentul care constă în apariŃia feŃei cu i puncte, i = 1,6 .
Evenimentele elementare sunt A1 , A2 , A3 , A4 , A5 , A6 .
6
Evenimentul sigur este Ω = {1,2,3,4,5,6} . Are loc Ω = U Ai .
i =1
MulŃimea părŃilor lui Ω , notată cu P (Ω ) , este mulŃimea tuturor submulŃimilor lui Ω , inclusiv ∅
şi Ω . Deci P (Ω ) = {∅, {1},..., {2}, {1,2},..., {5,6},..., {1,2,3,4,5},..., {2,3,4,5,6}, Ω} . łinând cont de
egalitatea C60 + C61... + C66 = 26 , se deduce că numărul evenimentelor din P (Ω ) este egal cu 64.
Evenimentul care constă în apariŃia unui număr impar este B ∈ P (Ω ) , B = {1,3,5} sau, altfel scris,
B = A1 ∪ A3 ∪ A5 . Se spune că B este eveniment compus.
Avem A1 ⊂ B , deci evenimentul elementar A1 este favorabil realizării evenimentului B . De
asemenea, evenimentele elementare A3 şi A5 sunt favorabile realizării lui B .
Evenimentul care constă în apariŃia unui număr par este C ∈ P (Ω ) , C = A2 ∪ A4 ∪ A6 .

V-3
 6
Evenimentul care constă în apariŃia unui număr strict mai mare decât 2 este D ∈ P (Ω ) , D = U Ai .
i =3
Are loc C ∩ D = {4,6}. Evenimentele C şi D sunt compatibile. Ele se realizează simultan atunci
când zarul arată faŃa cu 4 puncte sau faŃa cu 6 puncte.
5
Evenimentul contrar lui A6 este A6 = {1,2,3,4,5}. Are loc A6 = U Ai .
i =1
Evenimente incompatibile cu A6 : A6 , A2 , A5 , A3 ∪ A4 , A1 ∪ A3 ∪ A5 etc.

Problema 7.1.1
Fie o experienŃă aleatoare pentru care evenimentele elementare sunt {ωi }, i = 1, n , n ∈ N , n ≥ 2 . Să
se afle numărul evenimentelor din P (Ω ) .

Rezolvare
Ω = {ω1 ,..., ωn } ⇒
P (Ω ) = {∅, {ω1},..., {ωn }, {ω1, ω2 },..., {ωn −1, ωn },..., {ω1,...ωn −1},..., {ω2 ,...ωn }, Ω} .
Numărul de elemente din P (Ω ) este: Cn0 + Cn1 + ... + Cnn −1 + Cnn = 2n .

Problema 7.1.2
În scopul comercializării unui produs, o fabrică de mezeluri contactează două magazine, M1 şi
M 2 , de la care poate primi răspuns favorabil sau nefavorabil. Se notează cu Ai evenimentul că
magazinul M i , i = 1,2 , acceptă oferta. Să se exprime, în funcŃie de A1 şi A2 , evenimentele:
B1 - cel puŃin un magazin acceptă oferta;
B2 - ambele magazine acceptă oferta;
B3 - ambele magazine refuză oferta;
B4 - doar primul magazin acceptă oferta;
B5 - un singur magazin acceptă oferta.

Rezolvare
B1 = A1 ∪ A2 ;
B2 = A1 ∩ A2 ;
B3 = A1 ∩ A2 ;
B4 = A1 ∩ A2 ;
B5 = ( A1 ∩ A2 ) ∪ ( A1 ∩ A2 ) .

7.2. DefiniŃia clasică a probabilităŃii

DefiniŃia 7.2.1
Se consideră o experienŃă aleatoare pentru care evenimentele elementare sunt în număr finit şi au
acelaşi grad de realizare. Fie Ω = {ω1 ,..., ωn } , evenimentul sigur asociat experienŃei.

V-4
 m
Probabilitatea, în sens clasic, a unui eveniment A ∈ P (Ω ) , este numărul P( A) =
, unde m este
n
numărul evenimentelor elementare favorabile realizării lui A şi n este numărul total al
evenimentelor elementare.

Exemplul 7.2.1
Se consideră experienŃa descrisă în exemplul 7.1.1.
Evenimentul sigur este Ω = {1,2,3,4,5,6} . Numărul total al evenimentelor elementare este n = 6 .
1
i , este P( Ai ) = , i = 1,6 .
Probabilitatea oricărui eveniment elementar, Ai = {}
6
Evenimentele elementare, favorabile realizării evenimentului B = {1,3,5} , sunt A1 , A3 şi A5 . Atunci
3 1
probabilitatea lui B este P(B ) = = .
6 2
3 1 4 2
În mod similar, se obŃin probabilităŃile evenimentelor C şi D : P(C ) = = şi P(D ) = = .
6 2 6 3

Problema 7.2.1
Se consideră o urnă cu 10 bile omogene şi identice, numerotate de la 1 la 10. Se extrage, la
întâmplare, o bilă. Se notează cu Ai evenimentul care constă în extragerea bilei cu numărul i ,
i = 1,10 . Să se afle P(B ) , dacă B este evenimentul extragerii unei bile cu număr par.

Rezolvare
Evenimentele elementare sunt Ai = {} i , i = 1,10 . Numărul total al acestora este n = 10 .
Evenimentele elementare favorabile evenimentului B sunt A2 , A4 , A6 , A8 şi A10 .
5
Probabilitatea lui B este: P(B ) = = 0,5 .
10

Problema 7.2.2
Într-un grup de zece studenŃi, opt sunt suporteri ai echipei Real Madrid. Să se afle probabilitatea ca,
alegând un student la întâmplare, acesta să fie suporter al echipei Real Madrid.

Rezolvare
Fie A evenimentul că studentul este suporter al echipei Real Madrid. Atunci P( A) = 0,8 .

Problema 7.2.3
Într-o urnă sunt 31 de bile care conŃin cartonaşe cu cele 31 de litere ale alfabetului. Se extrag, pe
rând, nouă bile, fără returnarea acestora în urnă. Bilele obŃinute sunt aranjate în ordinea extragerii.
Care este probabilitatea obŃinerii cuvântului “marketing”, după scoaterea cartonaşelor din bile?
Rezolvare
Fie A evenimentul obŃinerii cuvântului “marketing”. Probabilitatea evenimentului A se determină
1 22!
astfel: P( A) = 9 = = 1,366925432 ⋅ 10 −13 .
A31 31!

V-5
ObservaŃia 7.2.1
Fie Ω = {ω1,..., ωn } , evenimentul sigur corespunzător unei experienŃe aleatoare. Probabilitatea,
definită în sens clasic, poate fi considerată ca fiind o funcŃie, P : P (Ω ) → R , care are proprietăŃile:
1) P( A) ≥ 0 , ∀A ∈ P (Ω ) ;
2) P(Ω ) = 1 ;
3) P( A ∪ B ) = P( A) + P(B ) , dacă A, B ∈ P (Ω ) cu A ∩ B = ∅ .

DemonstraŃie
1) Dacă m este numărul evenimentelor elementare favorabile realizării evenimentului A ∈ P (Ω ) ,
m
atunci P( A) = . Deoarece m ≥ 0 şi n > 0 , rezultă P( A) ≥ 0 .
n

n
2) Are loc relaŃia Ω = U Ai , unde Ai = {ωi }, i = 1, n , sunt evenimentele elementare. Toate
i =1
n
evenimentele elementare sunt favorabile realizării lui Ω . Se obŃine P(Ω ) = =1.
n

3) Fie m A numărul evenimentelor elementare favorabile realizării evenimentului A ∈ P (Ω ) şi fie

mB numărul evenimentelor elementare favorabile realizării evenimentului B ∈ P (Ω ) .
Deoarece A ∩ B = ∅ , nu există niciun eveniment elementar care să fie favorabil şi realizării lui A ,
şi realizării lui B . Prin urmare, numărul evenimentelor elementare favorabile realizării lui A ∪ B
m + mB m A mB
este m A + mB . Atunci P( A ∪ B ) = A = + = P ( A ) + P (B ) .
n n n

7.3. Câmp de evenimente. Câmp borelian de evenimente

Fie Ω evenimentul sigur şi fie P (Ω ) mulŃimea părŃilor lui Ω .

DefiniŃia 7.3.1
O familie nevidă de părŃi ale lui Ω , K ⊂ P (Ω ) , se numeşte corp de părŃi sau corp de mulŃimi dacă
sunt îndeplinite condiŃiile:
1) Pentru orice A ∈ K , are loc A ∈ K ;
2) Pentru orice A,B ∈ K , are loc A ∪ B ∈ K .

PropoziŃia 7.3.1
Corpul K ⊂ P (Ω ) are următoarele proprietăŃi:
1) Ω ∈ K şi ∅ ∈ K ;
n
2) Pentru orice Ai ∈ K , i = 1, n , are loc U Ai ∈ K ;
i =1
n
3) Pentru orice Ai ∈ K , i = 1, n , are loc I Ai ∈ K .
i =1

V-6
DefiniŃia 7.3.2
Fie K ⊂ P (Ω ) un corp de mulŃimi. Atunci (Ω, K ) se numeşte câmp de evenimente.

DefiniŃia 7.3.3
∞
Fie şirul de mulŃimi ( An )n ≥1 ⊂ P (Ω ) . Prin U An se înŃelege o mulŃime, B , care are următoarele
n =1
două proprietăŃi:
1) An ⊂ B , ∀n ∈ N* ;
2) Dacă An ⊂ B′ , ∀n ∈ N* , atunci B ⊂ B′ .
∞
În acest caz, se scrie B = U An .
n =1

DefiniŃia 7.3.4
∞
Fie şirul de mulŃimi ( An )n ≥1 ⊂ P (Ω ) . Prin I An se înŃelege o mulŃime, B , care are următoarele
n =1
două proprietăŃi:
1) B ⊂ An , ∀n ∈ N* ;
2) Dacă B′ ⊂ An , ∀n ∈ N* , atunci B′ ⊂ B .
∞
În acest caz, se scrie B = I An .
n =1

DefiniŃia 7.3.5
O familie nevidă de părŃi ale lui Ω , K ⊂ P (Ω ) , se numeşte corp borelian de părŃi sau corp borelian
de mulŃimi dacă sunt îndeplinite condiŃiile:
1) Pentru orice A ∈ K , are loc A ∈ K ;
∞
2) Pentru orice şir de mulŃimi, ( An )n ≥1 ⊂ K , are loc U An ∈ K .
n =1

PropoziŃia 7.3.2
Corpul borelian K ⊂ P (Ω ) are următoarele proprietăŃi:
1) Ω ∈ K şi ∅ ∈ K ;
∞
2) Pentru orice şir de mulŃimi, ( An )n ≥1 ⊂ K , are loc I An ∈ K .
n =1

ObservaŃia 7.3.1
Orice corp borelian de mulŃimi este corp de mulŃimi.

DefiniŃia 7.3.6
Fie K ⊂ P (Ω ) un corp borelian de mulŃimi. Atunci (Ω, K ) se numeşte câmp borelian de
evenimente.

V-7
 7.4. DefiniŃia axiomatică a probabilităŃii

DefiniŃia 7.4.1
Fie (Ω, K ) un câmp de evenimente. O funcŃie P : K → R se numeşte probabilitate finit aditivă dacă
verifică axiomele:
1) P( A) ≥ 0 , ∀A ∈ K ;
2) P(Ω ) = 1 ;
3) P( A ∪ B ) = P( A) + P(B ) , ∀A, B ∈ K cu A ∩ B = ∅ .

DefiniŃia 7.4.2
Un câmp de evenimente, (Ω, K ) , înzestrat cu o probabilitate finit aditivă, P : K → R , se numeşte
câmp de probabilitate şi se notează cu (Ω, K, P ) .

ObservaŃia 7.4.1
Probabilitatea clasică verifică axiomele probabilităŃii finit aditive (a se vedea observaŃia 7.2.1).
Probabilitatea clasică este un caz particular al probabilităŃii finit aditive.

PropoziŃia 7.4.1
Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate. Se consideră evenimentele A1,..., An ∈ K , n ∈ N , n ≥ 2 ,
astfel încât
Ai ∩ A j = ∅ , pentru orice i, j = 1, n , i ≠ j .
Este adevărată relaŃia
P( A1 ∪ ... ∪ An ) = P( A1 ) + ... + P( An ) .

DemonstraŃie
Se va utiliza metoda inducŃiei matematice.
Pentru n = 2 , enunŃul se reduce la axioma 3 din definiŃia 7.4.1.
Se presupune că, pentru m ∈ N , m ≥ 2 , relaŃia
P( A1 ∪ ... ∪ Am ) = P( A1 ) + ... + P( Am ) (1)
este adevărată dacă
Ai ∩ A j = ∅ , ∀i, j ∈ 1, m , i ≠ j .
Fie Am +1 ∈ K , astfel încât
Am +1 ∩ Ai = ∅ , ∀i = 1, m .
Atunci
Am +1 ∩ ( A1 ∪ ... ∪ Am ) = ∅ . (2)
łinând cont de axioma 3 şi de relaŃia (2), se obŃine
P( A1 ∪ ... ∪ Am ∪ Am +1 ) = P(( A1 ∪ ... ∪ Am ) ∪ Am +1 ) = P( A1 ∪ ... ∪ Am ) + P( Am +1 ) . (3)
Din relaŃiile (1) şi (3), rezultă
P( A1 ∪ ... ∪ Am ∪ Am +1 ) = [P( A1 ) + ... + P( Am )] + P( Am +1 ) = P( A1 ) + ... + P( Am ) + P( Am +1 ) .

PropoziŃia 7.4.2
Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate. Sunt adevărate enunŃurile de mai jos.

V-8
1) P (A ) = 1 − P( A) , ∀A ∈ K .
2) P(∅ ) = 0 .
3) P( A − B ) = P( A) − P( A ∩ B ) .
4) Dacă A, B ∈ K , cu B ⊂ A , atunci P( A − B ) = P( A) − P(B ) şi P(B ) ≤ P( A) .
5) 0 ≤ P( A) ≤ 1 , ∀A ∈ K .

DemonstraŃie
1) łinând cont de faptul că A ∩ A = ∅ şi folosind axioma 3 din definiŃia 7.4.1, se obŃine relaŃia
P (A ∪ A ) = P( A) + P( A ) . Cum A ∪ A = Ω , rezultă P(Ω ) = P( A) + P (A ) . Folosind axioma 2 din
definiŃia 7.4.1, se deduce că 1 = P( A) + P( A ) . Prin urmare, P (A ) = 1 − P( A) .

2) Avem Ω ∪ ∅ = Ω , Ω ∩ ∅ = ∅ . Folosind axioma 3, se obŃine P(Ω ) = P(Ω ∪ ∅ ) = P(Ω ) + P(∅ ) .

Atunci 1 = 1 + P(∅ ) şi P(∅ ) = 0 .

3) Avem A = A ∩ Ω = A ∩ (B ∪ B ) = ( A ∩ B ) ∪ ( A ∩ B ) şi ( A ∩ B ) ∩ ( A ∩ B ) = ∅ . Folosind
axioma 3, se obŃine P( A) = P( A ∩ B ) + P( A ∩ B ) . Atunci P( A) = P( A ∩ B ) + P( A − B ) .
Prin urmare, P( A − B ) = P( A) − P( A ∩ B ) .

4) Din B ⊂ A , rezultă A ∩ B = B . Folosind punctul precedent, se obŃine P( A − B ) = P( A) − P(B ) .

Din axioma 1, are loc P( A − B ) ≥ 0 . Atunci P( A) − P(B ) ≥ 0 . Deci P(B ) ≤ P( A) .

5) Deoarece A ⊂ Ω , din punctul precedent rezultă P( A) ≤ P(Ω ) . Atunci, Ńinând cont de axioma 2,
avem P( A) ≤ 1 . Folosind şi axioma 1, se poate scrie că 0 ≤ P( A) ≤ 1 .

DefiniŃia 7.4.3
Fie (Ω, K ) un câmp borelian de evenimente. O funcŃie P : K → R se numeşte probabilitate complet
aditivă dacă verifică axiomele:
1) P( A) ≥ 0 , ∀A ∈ K ;
2) P(Ω ) = 1 ;
∞
∞ 
3) Pentru orice şir ( An )n ≥1 ⊂ K , cu Ai ∩ A j = ∅ pentru i ≠ j , are loc P U An  =
 n =1  ∑(
n =1
P An ) .

DefiniŃia 7.4.4
Un câmp borelian de evenimente, (Ω, K ) , înzestrat cu o probabilitate complet aditivă, P : K → R ,
se numeşte câmp borelian de probabilitate şi se notează cu (Ω, K, P ) .

ObservaŃia 7.4.2
O probabilitate complet aditivă este finit aditivă.

Problema 7.4.1
Se aruncă două zaruri identice şi omogene pe o suprafaŃă netedă.

V-9
a) Să se scrie evenimentele elementare, evenimentul sigur şi să se afle numărul evenimentelor
elementare şi numărul total de evenimente.
b) Să se calculeze probabilităŃile următoarelor evenimente:
B1 - ambele zaruri arată şase puncte;
B2 - ambele zaruri arată acelaşi număr de puncte;
B3 - zarurile arată numere diferite între ele;
B4 - suma punctelor este strict mai mică decât 4.

Rezolvare
a) Evenimentele elementare sunt ωij = (i, j ) , i = 1,6 , j = 1,6 , unde i este numărul de puncte de la
zarul 1 şi j este numărul de puncte de la zarul 2. Sunt, în total, 36 de evenimente elementare.
{ }
Evenimentul sigur este Ω = ωij i = 1,6, j = 1,6 . Corpul de evenimente K = P (Ω ) conŃine 236
elemente ( 236 = 68719476736) .

1 6 1
b) Avem: B1 = {ω66 } şi P(B1 ) = ; B2 = {ω11 , ω22 , ω33 , ω44 , ω55 , ω66 } şi P(B2 ) = = .
36 36 6
30 5
În mod similar, se obŃine P(B3 ) = = .
36 6
Se observă că B3 = B2 ; Are loc P(B3 ) = 1 − P(B2 ) (a se vedea propoziŃia 7.4.2, punctul 1).
3 1
Cum B4 = {ω11 , ω12 , ω21}, rezultă P(B4 ) = = .
36 12

Problema 7.4.2
Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate şi fie A, B ∈ K , evenimente incompatibile. Dacă
(P( A))2 − 2 P( A) + 3 = 0 şi P(B ) = 1 , să se determine P( A ∪ B ) .
4 5

Rezolvare
3 1 3
EcuaŃia x 2 − 2 x + = 0 are soluŃiile x1 = , x2 = .
4 2 2
1
łinând cont de condiŃia 0 ≤ P( A) ≤ 1 (a se vedea propoziŃia 7.4.2, punctul 5), avem P( A) =.
2
Deoarece evenimentele A şi B sunt incompatibile, se foloseşte axioma 3 din definiŃia 7.4.1 şi se
1 1 7
obŃine P( A ∪ B ) = P( A) + P(B ) = + = = 0,7 .
2 5 10

PropoziŃia 7.4.3 (Inegalitatea lui Boole)

Fie (Ω, K, P ) , un câmp de probabilitate. Dacă Ai ∈ K , i = 1, n , n ∈ N , n ≥ 2 , atunci
P( A1 ∪ ... ∪ An ) ≤ P( A1 ) + ... + P( An ) .

DemonstraŃie
Fie evenimentele B1 = A1 , B2 = A2 − A1 , B3 = A3 − ( A1 ∪ A2 ) ,…, Bn = An − ( A1 ∪ ... ∪ An −1 ) .
Avem
B1 ∪ B2 = A1 ∪ ( A2 ∩ A1 ) = ( A1 ∪ A2 ) ∩ ( A1 ∪ A1 ) = ( A1 ∪ A2 ) ∩ Ω = A1 ∪ A2 .

V-10
Continuând raŃionamentul, se arată că
B1 ∪ ... ∪ Bn = A1 ∪ ... ∪ An .
Atunci
P( A1 ∪ ... ∪ An ) = P(B1 ∪ ... ∪ Bn ) . (1)
Se observă că Bi ∩ B j = ∅ , pentru orice i, j = 1, n , i ≠ j . Atunci, din propoziŃia 7.4.1, rezultă
P(B1 ∪ ... ∪ Bn ) = P(B1 ) + ... + P(Bn ) . (2)
Deoarece Bi ⊂ Ai , ∀i = 1, n , folosind propoziŃia 7.4.2, punctul 4, avem P(Bi ) ≤ P( Ai ) , ∀i = 1, n .
Atunci
P(B1 ) + ... + P(Bn ) ≤ P( A1 ) + ... + P( An ) . (3)
Din relaŃiile (1), (2) şi (3), rezultă
P( A1 ∪ ... ∪ An ) = P(B1 ∪ ... ∪ Bn ) = P(B1 ) + ... + P(Bn ) ≤ P( A1 ) + ... + P( An ) .

PropoziŃia 7.4.4
Fie (Ω, K, P ) un câmp de probabilitate. Dacă Ai ∈ K , i = 1, n , n ∈ N , n ≥ 2 , atunci
P( A1 ∩ ... ∩ An ) ≥ [P( A1 ) + ... + P( An )] − (n − 1) .

DemonstraŃie
Folosind, succesiv, punctul 1 din propoziŃia 7.4.2, punctul 2 din propoziŃia 7.1.2 şi propoziŃia 7.4.3,
se poate scrie că
( )
P( A1 ∩ ... ∩ An ) = 1 − P A1 ∩ ... ∩ An = 1 − P( A1 ∪ ... ∪ An ) ≥ 1 − [P (A1 ) + ... + P (An )] . (1)
Utilizând, din nou, punctul 1 din propoziŃia 7.4.2, se obŃine
1 − [P (A1 ) + ... + P (An )] = 1 − {[1 − P( A1 )] + ... + [1 − P( An )]} = [P( A1 ) + ... + P( An )] − (n − 1) . (2)
Din relaŃiile (1) şi (2) se obŃine
P( A1 ∩ ... ∩ An ) ≥ [P( A1 ) + ... + P( An )] − (n − 1) .

Problema 7.4.3
Contractul dintre un furnizor şi un magazin prevede că un tip de produs este acceptat dacă
îndeplineşte simultan trei condiŃii de punere pe piaŃă. Din istoricul furnizorului, se ştie că
probabilităŃile ca produsul să îndeplinească cele trei criterii sunt: p1 = 0,9 , p2 = 0,95 , p3 = 0,85 .
Care este probabilitatea minimă ca un exemplar ales la întâmplare să fie acceptat pentru
comercializare?

Rezolvare
Fie Ai evenimentul că exemplarul îndeplineşte condiŃia i , unde i = 1,3 . Atunci P( Ai ) = pi , i = 1,3 .
Folosind propoziŃia 7.4.4, se obŃine
P( A1 ∩ A2 ∩ A3 ) ≥ [P( A1 ) + P( A2 ) + P( A3 )] − (3 − 1) = 0,9 + 0,95 + 0,85 − 2 = 0,7 .

V-11
 Teste de autoevaluare

Testul de autoevaluare 9

Problema 1
La un magazin sunt aşteptate, între anumite ore, şase transporturi de la furnizorii Fi , i = 1,6 . Fie Ai
evenimentul care constă în faptul că transportul de la furnizorul Fi , i = 1,6 , respectă orarul de
livrare. Să se precizeze semnificaŃia următoarelor evenimente:
6
B = I Ai ;
i =1

  6 
6  

C = U Ai ∩  I A j  ;
i =1  jj =≠1i 
  
6
D = U Ai ;
i =1
6
E = I Ai ;
i =1
F =D.

Problema 2
În urna U1 sunt trei bile numerotate de la 1 la 3 iar în urna U 2 sunt patru bile numerotate de la 1 la
4. Se extrage câte o bilă din fiecare urnă şi se înregistrează numerele obŃinute.
a) Să se scrie evenimentele elementare şi evenimentul sigur. Care este numărul evenimentelor
elementare?
b) Să se determine câmpul de evenimente, (Ω, K ) , corespunzător situaŃiei prezentate. Câte elemente
sunt în corpul de evenimente K ?
c) Să se scrie C - evenimentul că din urna U1 se extrage bila cu numărul 2.
d) Să se scrie D - evenimentul că din urna U 2 se extrage bila cu numărul 2.
e) Să se scrie E - evenimentul care constă în faptul că suma numerelor extrase este egală cu 5.
f) Să se determine probabilităŃile: P(C ) , P(D ) , P(E ) .

Testul de autoevaluare 10

Problema 1
Se consideră numerele naturale formate din cifrele 0, 1, 2, 3, 4, 5, astfel încât fiecare număr să
conŃină toate cifrele şi doar o dată fiecare cifră. Dacă se alege la întâmplare un astfel de număr, care
este probabilitatea ca el să aparŃină mulŃimii {504321, 540321, 543021, 543201, 543210}?

V-12
Problema 2
Într-un tramvai cu trei vagoane urcă, la întâmplare, 20 de călători. Fie A evenimentul că în vagonul
din mijloc intră 12 călători. Să se calculeze P( A) .

Problema 3
Pentru o serie de studenŃi, prezenŃa la trei cursuri, notate cu 1, 2, 3, este: 90% , 85% , 70% . Se
alege, la întâmplare, un student din seria respectivă. Care este probabilitatea minimă ca acesta să fi
fost prezent la toate cele trei cursuri?

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare

Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare 9

Problema 1
B este evenimentul că toate transporturile respectă orarul;
C este evenimentul că un singur transport respectă orarul;
D este evenimentul că cel puŃin un transport respectă orarul;
E este evenimentul că niciun transport nu respectă orarul;
Are loc relaŃia F = E .

Problema 2
a) Fie i ∈ {1,2,3}, numărul bilei extrase din urna U1 , şi j ∈ {1,2,3,4} , numărul bilei extrase din urna
U 2 . După cum rezultă şi din tabelul de mai jos, rezultatele posibile ale extragerii sunt perechile
ωij = (i, j ) , unde i = 1,3 , j = 1,4 .

U2 1 2 3 4
U1
1 (1,1) (1,2) (1,3) (1,4)
2 (2,1) (2,2) (2,3) (2,4)
3 (3,1) (3,2) (3,3) (3,4)

{ }
Evenimentele elementare sunt ωij , i = 1,3 , j = 1,4 ; Numărul acestora este egal cu 12.
{
Evenimentul sigur este Ω = ωij i = 1,3, j = 1,4 . }
{ }
b) Câmpul de evenimente este (Ω, K ) , unde Ω = ωij i = 1,3, j = 1,4 şi K = P (Ω ) . Numărul
elementelor din K este 212 , adică 4096.

c) C = {ω21 , ω22 , ω23 , ω24 } .

V-13
d) D = {ω12 , ω22 , ω32 }.

e) E = {ω14 , ω23 , ω32 } .

f) Numărul total al evenimentelor elementare este egal cu 12.

Evenimentele elementare favorabile evenimentului C sunt următoarele: {ω21}, {ω22 } , {ω23 } ,

{ω24 } . Deci numărul evenimentelor elementare favorabile lui C este 4. Rezultă P(C ) = 4 = 1 .
12 3
3 1
Numărul evenimentelor elementare favorabile lui D este 3. Prin urmare, P(D ) = = .
12 4
3 1
Numărul evenimentelor elementare favorabile lui E este 3. Atunci P(E ) = = .
12 4

Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare 10

Problema 1
5 5 1
Probabilitatea cerută este: = = .
6!−5! 5!⋅5 120

Problema 2
Probabilitatea evenimentului A este:
20! 8
⋅2
12
C20 ⋅ 28 12!⋅8! 10749440
P ( A) = 20
= 20
= ≈ 0,0092487 .
3 3 1162261467

Problema 3
Dacă (Ω, K, P ) este un câmp de probabilitate şi Ai ∈ K , i = 1, n , atunci are loc relaŃia următoare (a
se vedea inegalitatea lui Boole): P( A1 ∩ ... ∩ An ) ≥ [P( A1 ) + ... + P( An )] − (n − 1) . Fie, în ordine, A1 ,
A2 şi A3 , evenimentele care constau în prezenŃa studentului la fiecare dintre cele trei cursuri. Avem
P( A1 ∩ A2 ∩ A3 ) ≥ P( A1 ) + P( A2 ) + P( A3 ) − (3 − 1) . Rezultă P( A1 ∩ A2 ∩ A3 ) ≥ 0,9 + 0,85 + 0,7 − 2 .
Deci P( A1 ∩ A2 ∩ A3 ) ≥ 0,45 .

Lucrarea de verificare 5

1. Un investitor porneşte într-o lună patru afaceri care se pot dovedi, după un an, rentabile sau
nerentabile. Fie Ai evenimentul că afacerea i , i = 1,4 , este rentabilă. Să se scrie evenimentele care
corespund situaŃiilor următoare:

V-14
a) Niciuna dintre afaceri nu este rentabilă;
b) O singură afacere este rentabilă;
c) Cel puŃin o afacere este rentabilă;
d) Cel mult o afacere este rentabilă.

2. Într-o urnă sunt 80 de bile albe şi 20 de bile negre. Dacă se extrage la întâmplare o bilă, care este
probabilitatea ca aceasta să fie albă?

3. Într-o clasă cu douăzeci de elevi, şapte elevi au avut în anul precedent media generală mai mare
decât 9. Dacă se formează la întâmplare un grup de patru elevi, care este probabilitatea ca toŃi să fi
avut în anul precedent media generală mai mare decât 9?

Sinteza ideilor, noŃiunilor şi conceptelor

dezbătute în cadrul unităŃii de învăŃare 5

Au fost prezentate operaŃii cu evenimente aleatoare şi a fost introdusă noŃiunea de probabilitate. Au

fost date definiŃia clasică a probabilităŃii şi definiŃia axiomatică a probabilităŃii. Au fost studiate
proprietăŃi ale probabilităŃii.

Bibliografia unităŃii de învăŃare 5

1. Cenuşă G. (coord.), Matematici aplicate în economie. Teorie şi aplicaŃii, CISON, Bucureşti,

2007, România.
2. Popescu O. (coord.), Matematici aplicate în economie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1993, România.
3. Fulga C., ProbabilităŃi cu aplicaŃii în managementul portofoliilor, Editura ASE, Bucureşti, 2010,
România.

V-15