ELEMENTE DE CALCULUL PROBABILITĂŢILOR

În activitatea economico-socială dar şi în activitatea ştiinţifică sunt întâlnite o serie de

fenomene a căror producere şi desfăşurare poate fi
prevăzută cu precizie deoarece ansamblul factorilor care le
provoacă poate fi studiat cu precizie. Teoria probabilităţilor sau
„Doamna şansă"- caracterizare
Există însă fenomene a căror producere şi derulare datorată savantului H. Poincare, a
este greu de anticipat deoarece ele sunt condiţionate de apărut din studiul matematic al
foarte mulţi factori, unii din ei necontrolabili. jocurilor de noroc. Bazele ştiinţifice
Exemple: „starea vremii", „înălţimea plantelor dintr-un ale acestei teorii au fost puse de P.
Fermat (1601-1665), Pascal (1623-
lan", „apariţia feţei cu numărul 6 la aruncarea unui zar", 1662) şi Huygens (1629-1695).
„calitatea pieselor dintr-un lot", „extragerea a 6 numere Teoria probabilităţilor a fost
câştigătoare din 49" etc. dezvoltată apoi de: J. Bernoulli
(1654-1705), Laplace (1749-1827),
Astfel de fenomene care depind de diverşi factori Gauss (1777-1855), Poisson (1781-
întâmplători se numesc fenomene aleatoare (în limba latină: 1840), Buniakovski (1804-1889),
„alea" = zar). Cebâşev (1821-1894), Markov (1856-
Stiinţa care îşi propune să modeleze şi să studieze 1922), Liapunov, Borel, Kolmogorov,
Octav Onicescu (1892- 1983), Gh.
mărimile şi fenomenele aleatoare este calculul Mihoc (1906-1981) şi k alţii.
probabilităţilor.

4. 1. EXPERIMENTE Şl EVENIMENTE ALEATOARE

 DEFINITII

 Un experiment aleator sau experienţă aleatoare este o activitate ale cărei rezultate nu
pot
fi anticipate cu certitudine. Se notează cu litera E.
a) Fiecare repetare a unui experiment aleator se numeşte probă.
b) Mulţimea tuturor rezultatelor posibile ale unui experiment aleator se numeşte mulţimea
cazurilor posibile sau domeniul de posibilităţi. Se va nota cu E.
c) Se numeşte eveniment aleator sau eveniment orice situaţie determinată de unul sau
mai
multe rezultate posibile ale experimentului.
Evenimentele se vor nota cu litere mari ale alfabetului, eventual urmate de indici: A, B,
C, ... ...........A1, A2,... .
Se observă că evenimentele sunt submultimi ale domeniului de posibilităţi.
Exemplu
Să considerăm activitatea aruncării unui zar cu feţele numerotate
de la 1 la 6.
Avem următoarele elemente probabilistice legate de acest fenomen:
d) experimentul aleator E: activitatea aruncării zarului;
e) proba: o aruncare a zarului;
f) domeniul de posibilităţi sau mulţimea totală: E = {l, 2, 3, 4, 5, 6};
g) evenimentele aleatoare: unul sau mai multe rezultate ieşite la aruncarea zarului, cum ar fi:
A1 : apariţia feţei cu numărul 1;
A2 : apariţia unui număr par;
A 3 : apariţia feţei cu numărul 3 sau 4;
A4 : apariţia uneia dintre feţele numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5 sau 6;
A 5 : apariţia feţei numerotate cu 7;
A 6 : apariţia feţei numerotate cu 1, 3 sau 5.

1
 Fiecare probă a unei experienţe atrage după sine realizarea sau nerealizarea unui
eveniment. De exemplu, dacă la o probă a experimentului E de mai sus apare faţa cu
numărul 6 atunci s-au realizat evenimentele A 2 şi A4 şi nu s-au realizat A1, A3, A5, A6.
Aşadar, fiecărui eveniment îi corespunde o mulţime de cazuri favorabile. Evenimentul
şi mulţimea cazurilor favorabile acestuia se determină reciproc. De aceea un eveniment se
identifică cu mulţimea cazurilor favorabile. în consecinţă putem scrie: A1 ={1}, A2 = {2, 4, 6},
A3 ={3, 4}, A4 = {1, 2, 3, 4, 5, 6}, A5 = {7}, A6 = {1, 3, 5}.
Spunem că un eveniment s-a realizat dacă rezultatul experimentului este un element în
mulţimea care-1 defineşte.
Mulţimea tuturor evenimentelor legate de un experiment se identifică cu familia P(E) a
tuturor părţilor domeniului de posibilităţi E.

 DEFINITII

h) Cuplul (E, P (E)) se numeşte câmp de evenimente asociat unui experiment.

i) Evenimentul care nu se realizează în nici o probă a experienţei se numeşte evenimentul
imposibii şi se notează cu .
Exemplu:
Evenimentul A5 este eveniment imposibil.
j) Evenimentul care se realizează cu certitudine în orice probă se numeşte eveniment sigur.
Acesta corespunde mulţimii totale E asociată unui experiment.
Exemplu:
Evenimentul A4 corespunde evenimentului sigur.
 Evenimentul care are un singur caz favorabil se numeşte eveniment elementar.
Astfel, orice caz posibil al unui experiment este un eveniment elementar.
Exemplu: {l,}, {2}, {5} sunt evenimente elementare în experimentul aruncării zarului.
 Un eveniment cu mai multe cazuri favorabile se numeşte eveniment compus.
Exemplu: Evenimentele A2, A3, A4 sunt evenimente compuse.

4. 2. OPERATII CU EVENIMENTE

Operaţiile logice „sau", „şi", „non", „implică" întâlnite

în calculul propoziţiilor corelate cu operaţiile din teoria mulţimilor
„reuniune", „intersecţie", „complementară", „incluziune" vor da posibilitatea definirii de
operaţii cu evenimente.
Fie (E, P (E))un câmp de evenimente şi A, B 
P (E).Se definesc următoarele operaţii cu evenimente.
Octav ONICESCU (1892-1983)
1. REUNIUNEA
Reuniunea evenimentelor A şi B este evenimentul „A matematician român
sau B", notat A  B , a cărui realizare A fost membru al Academiei
constă în realizarea a cel puţin unuia dintre evenimentele
A, B. Române din anul 1965.
Este fondatorul învăţământului
OBSERVAŢII
• A   = A , A  E = E,  A  P (E); şi şcolii româneşti de teoria
• Evenimentul sigur este reuniunea tuturor probabi. lităţilor şi statistică
evenimentelor elementare asociate experimentului.
2. INTERSECŢIA matematică
Intersecţia evenimentelor A şi B este evenimentul „A şi B", notat A  B , a cărui
realizare constă în realizarea simultană a celor două evenimente.

2
 OBSERVAŢIE
A   =  , A  E = A ,  A  P(E)
3. NEGATIA
Negaţia evenimentului A este evenimentul „non A", notat A, a cărui realizare constă în
nerealizarea evenimentului A. Evenimentul „non A" se numeşte evenimentul contrar
evenimentului A.
Mulţimea cazurilor favorabile evenimentului A este formată din toate cazurile
nefavorabile evenimentului A.
OBSERVAŢII
A) A = CEA = E \ A (OPERAŢIA „NON" CORESPUNDE COMPLEMENTAREI);
b) AB = A \ B;
c) Ă = A;
d) AĂ = .
4. IMPLICAŢIA
Spunem că A implică B dacă realizarea evenimentului A atrage realizarea
evenimentului B. A implica BoAcB (mulţimea cazurilor favorabile lui A este inclusă în
aceea a lui B).
OBSERVAŢII
a) Evenimentul imposibil implică orice alt
eveniment al experienţei:  A,  A P (E).
b) Orice eveniment implică evenimentul sigur:
AE,  A P (E). Cazurile favorabile lui A sunt
Evenimentele A şi B se numesc echivalente şi se scrie favorabile şi lui B
A = B dacă ele se implică reciproc.
Exemplu: A2 = A6; A4 = E.

EVENIMENTE INCOMPATIBILE, EVENIMENTE COMPATIBILE

Evenimentele A şi B se numesc incompatibile dacă nu se pot realiza simultan în nici

o probă.
Corelând cu operaţiile cu evenimente se poate spune că:
• A şi B sunt incompatibile dacă A  B = ;
• A şi B sunt incompatibile dacă „A implică B" şi „B implică A";
• A şi B sunt incompatibile dacă A  B ş i B  A .
Exemple
a) Evenimentul sigur şi evenimentul imposibil sunt incompatibile.
b) Evenimentele A1 şi A2 din experienţa aruncării zarului sunt incompatibile.
Evenimentele A, B sunt compatibile dacă au cel puţin un caz favorabil comun (A  B ).
Exemplu
Evenimentele A2 şi As, respectiv Aj şi A2 sunt evenimente compatibile.
PROBLEMA REZOLVATA
O urnă conţine bile albe şi roşii. Se extrag succesiv două bile. Cu ajutorul evenimentelor
A: „prima bilă este albă",
B: „a doua bilă este albă" să se scrie evenimentele:
a) A1 : ambele bile sunt albe;
b) A2: cel puţin o bilă este albă;
c) A3 : prima bilă nu este albă;
d) A4: ambele bile sunt roşii;
e) A5 : prima bilă este roşie, a doua este albă;
f) A6: numai o bilă este roşie.

Soluţie
3
a) A1 este echivalent cu: „prima bilă este albă" şi „a doua bilă este albă". Rezultă că A1=AB.
b) A2 este echivalent cu: „prima bilă este albă" sau „a doua bilă este albă". Rezultă A2 = A  B.
c) A3 este evenimentul contrar evenimentului A. Aşadar A3 = A.
d) A4 este echivalent cu: „prima bilă este roşie" şi „a doua bilă este roşie", adică A4»= AB.
e) A5 =Ă∩B.
f) A6 este echivalent cu: „prima bilă este albă şi a doua este roşie" sau „prima bilă este roşie şi a
doua este albă".
Aşadar, A6 = (A  B)  (A  B).

EXERCIŢII ŞI PROBLEME

4
 ========================EXERSARE=========================
E1
Se consideră experienţa aruncării a doua
numere.
a)Câte evenimente elementare are
aceasta experienta?
b)Cate evenimente are campul de
evenimente asociat experientei?
c)Scrieti evenimentele A: “aparitia sumei
5”, B:”aparitia unei sume intre 4 si 7
inclusiv”
E2
Se considera doua urne in care se afla 5
bile numerotate de la 1 la 5, respective 3
bile. Se extrage cate o bila din fiecare
urna, obţinându-se o pereche de bile
numerotate. Să se descrie câmpul de
evenimente (E,P (E)). Câte evenimente
sunt în P(E)?
E3
O cutie conţine 2 bile roşii şi 3 bile albe.
Se extrag consecutiv două bile. Să se
scrie mulţimea tuturor evenimentelor
asociate experimentului.
E4
Se consideră experimentul alegerii la
întâmplare a unui număr din mulţimea
E = {2, 3, 5, 30}. Să se scrie:
a) evenimentele elementare asociate
experimentului;
b) câmpul de evenimente asociat
experimentului;
c) două evenimente contrare;
d) două evenimente incompatibile şi
două compatibile;
e) două evenimente A, B astfel încât A
să implice B.
E5
Un elev trebuie să rezolve un test alcătuit
din 4 întrebări. Fie A; evenimentul ca la
întrebarea i răspunsul să fie corect, i {l,
2,3, 4}. Să se scrie cu ajutorul
evenimentelor A,următoarele
evenimente:
a) „Toate răspunsurile sunt corecte."
b) „Numai 3 răspunsuri sunt corecte."
c) „Gel mult un răspuns este greşit. "
d) Cel puţin un răspuns este corect.
e) „La o singură întrebare nu a răspuns
corect."
E6
Se consideră mulţimea M = {1, 2, 3, 4, 6,
9,12, 18, 36} din care se alege un
element la întâmplare. Fie evenimentele:
A : „Numărul ales este multiplu de 6."
B: „Numărul ales este divizor al lui 36."
C :,Numărul ales este pătrat perfect"
Să se determine evenimentele:
ABC; ABC; ABC; (AC)B;
ABC; ABC; A\C; C \ A; B \ C.
E7
Din 3 urne care conţin bile albe şi negre se
extrage câte o bilă. Fie A1 evenimentul ca
la extragerea i să apară o bilă albă, i = 1, 2,
3. Să se exprime cu ajutorul evenimentelor
A1, i = 1, 2, 3, evenimentele:
a) „Toate bilele extrase sunt albe."
b) „Cel puţin o bilă din cele 3 este albă."
c) „Două bile sunt albe."
d) „Două bile sunt negre."
e) „Cel mult o bilă este albă."
f) „Cel puţin două bile sunt negre."
g) „Toate bilele au aceeaşi culoare."
E8
O societate comercială se aprovizionează
cu marfă de la 3 furnizori. Fie A,
evenimentul că furnizorul i onorează
cererea,i=1,3. Să se specifice
00semnificaţia următoarelor evenimente:
 A = A,  A2  A3;
 B= (A1 A2  A3 )(A1A2A3)
(A1A2A3);
 C = A1A2A3;
 D=C; E = BC;
 F = A; G = A1  A2  A3.
E9
Se consideră o urnă cu 3 bile albe şi 2
bile negre şi ecuaţia a,x2 + a2x + a3 = 0,
unde a, = 1 dacă la extragerea i se obţine o
bilă albă şi aj = -l dacă se obţine o bilă
neagră, i = 1, 2, 3; Să se expliciteze
evenimentele:
a) „Ecuaţia are soluţii reale, diferite."
b) „Ecuaţia are soluţii reale, egale."
c) 4 . 3 . P R O Bnu
„Ecuaţia A Bare
I L Isoluţii
T A T Ereale."
A UNUI
EVENIMENT
5
 Situaţie-problemă

Să considerăm experimentul
aleator care constă în aruncarea
simultană a două zaruri, unul alb şi altul
albastru.
Se pune întrebarea:
„Care este şansa ca la o
aruncare, numărul de puncte de pe zarul alb să fie un număr Gheorghe MIHOC (1906-1981)
par şi al celor de pe zarul roşu să fie impar?" matematician român
Pentru a răspunde, construim următorul model matematic. A fost membru al Academiei Române
din anul 1963.
Notăm evenimentul sigur ataşat experimentului cu: A activat în domeniul statisticii ma-
E = {(i,j) | i, j {1, 2, 3, 4, 5, 6}, i= numărul de puncte de pe tematicii, teoria probabilităţilor etc.
zarul alb, j = numărul de puncte de pe zarul albastru) şi A =
{(2,1), (2, 3), (2, 5), (4,1), (4, 3), (4, 5), (6,1), (6, 3), (6, 5)}.
Avem card (E) = 6 x 6 = 36, card (A) = 3 x 3 = 9.
La aruncarea celor două zaruri poate apărea orice pereche de numere (i, j), i, j =1,6,
aşadar 36 de posibilităţi. Dintre toate acestea vor realiza evenimentul A numai acelea de
tipul (par, impar), par - pe zarul alb, impar - pe zarul albastru. Aşadar, pentru realizarea
evenimentului A sunt favorabile numai 9 situaţii.
În concluzie, şansa de apariţie a unui număr par pe zarul alb şi a unui numar Impar
9 1
pe zarul albastru este “9 din 36”' adica =
36 4
Această şansă de realizare a unui eveniment constituie probabilitatea realizării
evenimentului.
Fie (E, P (E) un câmp de evenimente aleatoare, E = {e1, e2,..., en}.
Avem relaţia: E = {e1}{e2}u...{en}, adică evenimentul sigur se scrie ca reuniune a
evenimentelor elementare care-l compun.

 DEFINIŢII

Evenimentele elementare {e1}, {e2}, ...,{en} se numesc egal probabile (echiprobabile) dacă
au aceeaşi şansă de realizare într-o probă.
Numărul evenimentelor elementare care compun evenimentul sigur
reprezintă cazuri posibile ale experienţei.
Numărul cazurilor favorabile producerii unui eveniment A este numărul n A al
evenimentelor elementare care îl compun.
Cu aceste elemente pregătitoare se poate defini noţiunea de probabilitate a unui
eveniment aleator în care evenimentele elementare sunt echiprobabile.

 DEFINIŢIE
Se numeşte probabilitatea evenimentului aleator A, notată
P(A),raportul dintre numărul cazurilor favorabile producerii evenimentului A şi numărul
tuturor cazurilor posibile ale experienţei:
numar de cazuri favorabile A n A
P(A) = = (1)
numar cazuri posibile n
Exemplu
Pentru experimentul aruncării a două zaruri de culori diferite (alb şi roşu), să calculăm
probabilitatea evenimentelor:
A : apariţia unui număr par pe zarul alb şi a unui număr impar pe zarul roşu;
B : apariţia unei duble;
C : apariţia sumei 7.

6
 nA 9 1
Avem P(A) = = = (vezi raţionamentul de la situatia problemă).
n 36 4
Cazurile favorabile evenimentului B sunt: (1,1), (2, 2), (3, 3), (4, 4), (5, 5), (6, 6).
n 6 1
Aşadar, P(B) = B = =
n 36 6
Cazurile favorabile evenimentului C sunt: (1, 6), (2, 5), (3, 4), (4, 3), (5, 2), (6,1).
n 6 1
Rezultă că P(C) = C = =
n 36 6
Formula (1) se aplică doar în cazurile în care evenimentele elementare
sunt egal probabile. De aceea se impune o definiţie generală a noţiunii de probabilitate.

 DEFINIŢIE
Fie (E P, (E)) un câmp de evenimente asociate unui experiment .
Se numeşte probabilitatea o funcţie P: P,( E )   c u proprietăţile:
a) 0≤P(A)≤ 1,  A P (E);
b) P(E) = 1;
c) P(AB) = P(A) + P(B), dacă A  B =  .

Numărul P(A) se numeşte probabilitatea evenimentului A.

Tripletul (E, P (E), P) se numeşte câmp de probabilitate.

PROPRIETĂTI ALE FUNCŢIEI „PROBABILITATE":

Fie (E, P (E)P) un câmp finit de probabilitate (card(E) = n).

Sunt adevărate următoarele afirmaţii:
P1. P(Ă) = 1-P(A),  A P (E)
P2 P() = O
P3. A,B P (E),AB=>P(A)≤P(B)
P4 P(A\B) = P(A)-P(B) dacă B  A
P5. P(A\B) = P(A)-P(AB),  A, B P (E)
P6 P(AB) = P(A) + P(B)-P(AB),  A , B  P ( E )

Problema rezolvata
O urnă conţine 6 bile albe şi 9 bile roşii, iar altă urnă conţine 5 bile albe şi 7 bile roşii.
Din fiecare urnă se scoate câte o bilă la întâmplare. Se consideră evenimentele:
A: „Bila extrasă din prima urnă este albă",
B: „Bila extrasă din a doua urnă este roşie."
Să se calculeze probabilităţile evenimentelor: a) A; b) B; c) AB; d) AB; e) A\B;
f) Ă; g) B.

Soluţie
nA 6 2
a) n A =6, iar n = 6 + 9=15. Rezultă că P(A) = = =
n 15 5
n 7
b) n B =7, iar n = 5 + 7 =12. Rezultă că P(B) = B =
n 12
c) Numărul cazurilor favorabile evenimentului A  B se calculează cu ajutorul
principiului produsului. Se obţine nAB = 6 • 7 = 42.

7
 Analog se procedează pentru determinarea numărului de cazuri posibile şi se obţine
42 7
(6 + 9) -(5 + 7) = 180. Rezultă că P(AB) = =
180 30
2 7 7 3
d) P(AB) = P(A) + P(B)-P(AB) = + + =
5 12 30 4
2 7 3
e) P(A\B) = P(A)-P(AB) = − =
5 30 4
2 3
f) P(A)=1- P(A) = 1 - =
5 5
7 5
g) P(B) = 1 - P(B) = 1 - =
12 12

4.4. PROBABILITATI CONDITIONATE

0 a

Să analizăm următorul experiment:

Dintr-o urnă în care sunt 4 bile albe numerotate cu 1, 2, 3, 4 şi 7 bile negre numerotate
5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 se extrage o bilă.
Fie evenimentele:
A : „Bila extrasă are înscris un număr par."
B : „Bila extrasă este neagră."
Se pune întrebarea: „Care este probabilitatea obţinerii unei bile cu un număr par
înscris, ştiind că bila extrasă este neagră?"
Aşadar, se cere probabilitatea evenimentului A ştiind că s-a realizat evenimentul B.
Să determinăm numărul de cazuri favorabile lui A ştiind că s-a realizat B.
Raţionamentul este următorul: deoarece s-a realizat evenimentul B, cazurile favorabile
acestuia devin cazuri posibile pentru evenimentul A şi sunt în total 7. Dintre acestea, 3 sunt
favorabile evenimentului A (numerele pare înscrise pe bilele negre sunt 6, 8, 10). Rezultă că
3
probabilitatea evenimentului A când s-a realizat evenimentul B este . Notăm această
7
probabilitate cu PB (A).
3 7
Să calculăm P(AB) şi P(B). Se obţine P(AB) = şi P(B) =
11 11
3
3 11 P ( A B)
Rezultă că PB (A) = = = .
7 7 P (B)
11
Spunem că am obţinut astfel probabilitateavenimentului A condiţionată de
evenimentul B.

 DEFINIŢIE
Fie (E P, (E), P) un câmp de probabilitate si A, B doua evenimente astfel incat P(B)  0
Se numeşte probabilitatea evenimentului A conditionata de evenimentul B numarul
P ( A B)
PB(A) = . (1)
P (B)
Din definiţia probabilităţii condiţionate rezultă că
P(AB) = P(B)-PB (A) - P(A)-PA(B).
Ea poate fi generalizată la cazul a n evenimente:
P(A1  A2 ...  An) = P(A1)• PA1 (A2)• PA1A2 (A3)•... • PA1A2.....An-1(An).

4.5. EVENIMENTE INDEPENDENTE

Fie (E ,P( E ) P) un câmp de probabilitate şi A, B P (E).

8
 DEFINIŢIE
Evenimentele A şi B se numesc evenimente independente dacă realizarea sau
nerealizarea unuia nu influenţează cu nimic realizarea sau nerealizarea celuilalt.

Dacă evenimentele A, B sunt independente atunci P(A) nu depinde de realizarea

evenimentului B.
P ( A ∩B)
Avem P(A) = PB (A)= , P(B) ≠0 P(A  B) - P(A)* P(B).
P( B)
în concluzie, evenimentele A şi B sunt independente dacă şi numai dacă P(AB) =
P(A)-P(B).

Temă
• Exprimaţi faptul că evenimentele A1, A2,..., An sunt independente folosind
probabilitatea.

Problema rezolvata
O urnă conţine 6 bile albe şi 8 bile negre, iar altă urnă conţine 8 bile albe şi 10 bile
negre. Din fiecare urnă se extrage câte o bilă. Să se determine probabilitatea ca bila extrasă
din prima urnă să fie albă iar cealaltă să fie neagră.

Soluţie
Fie evenimentele:
A: „Bila extrasă din prima urnă este albă."
B: „Bila extrasă din a doua urnă este neagră."
Se observă că se cere probabilitatea evenimentului „A şi B". Deoarece evenimentele
A, B sunt independente rezultă că:
6 10 5
P(A B)=P(A)P(B)= ∙ = .
14 18 21