ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” din BACĂU
Facultatea de Inginerie
DEPARTAMENTUL: INGINERIA MEDIULUI ŞI
INGINERIE MECANICĂ
CALEA MĂRĂȘEȘTI, NR. 157, MACĂU, 600115, TEL./FAX
+40 234 580170
http://inginerie.ub.ro, imim@ub.ro

PROIECT M.F.E.

EXPLOATAREA, ÎNTRETINEREA
ŞI REPARAREA
ASCENSOARELOR ELECTRICE

Indrumator: Studenti:
Dr.ing. Irimia Oana Ciuche Constantin
Filip-Kacenco Adrian
Macovei Vasilica-Elena

Bacau
2017-2018
 Cuprins
Capitolul 1............................................................................................................................................3
Notiuni Introductive.............................................................................................................................3
1.1. Scurt istoric...............................................................................................................................3
1.2. Descrierea Instalaţiei de ascensor............................................................................................4
1.3. Clasificarea ascensoarelor electrice.........................................................................................5
Capitolul 2............................................................................................................................................6
Echipamentul mecanic al ascensoarelor...........................................................................................6
2.1. Elemente componente...............................................................................................................6
2.1.1. Cabina................................................................................................................................6
2.1.2. Contragreutatea.................................................................................................................6
2.1.3. Cabluri și lanțuri de echilibrare........................................................................................7
2.1.4.Troliul..................................................................................................................................7
2.1.5. Glisierele............................................................................................................................8
2.1.6. Limitatorul de viteză...........................................................................................................8
2.1.7.Soclurile și tampoanele de amortizare................................................................................9
Capitolul 3..........................................................................................................................................10
Defecțiuni ale ascensoarelor electrice............................................................................................10
3.1. Generalități..............................................................................................................................10
3.2. Tipuri de defecțiuni.................................................................................................................10
Capitolul 4..........................................................................................................................................11
Repararea ascensoarelor.................................................................................................................11
4.1. Generalități..............................................................................................................................11
4.2. Sistemul de reparații................................................................................................................11
4.3. Norme Tehnice........................................................................................................................13
Capitolul 5..........................................................................................................................................14
Cadru legislativ...............................................................................................................................14
5.1. Instructiuni ISCIR...................................................................................................................14
5.2. Standarde.................................................................................................................................14
5.3. Normative................................................................................................................................14
Bibliografie.....................................................................................................................................15

2
 CAPITOLUL 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Scurt istoric

Primul ascensor comercial din lume a fost instalat de compania de ascensoare Otis într-un
magazinul universal din New York, în martie 1857. Primul ascensor electric a fost creat de firma
Siemens în Mannheim în anul 1880.
Anul 1861 a venit cu noi îmbunătățiri aduse ascensorului, anume corzi de susținere mai
rezistente. Această transformare a mărit considerabil popularitatea ascensoarelor.
În 1863 William Miller a inventat primul ascensor cu coloană de suport elicoidală pentru
ridicare și care împiedica căderea cabinei.
În 1867 frații Otis au primit Medalia de Aur pentru „cea mai mare invenție pentru
companiile mici”.
Anul 1878 a venit cu o revoluție în istoria ascensoarelor, folosirea curentului electric.
Această idee le-a venit inginerilor de la Siemens, din Germania. Cu toate acestea, ascensoarele
electrice au început sa se răspândească abia 9 ani mai târziu, mai ales pe continentul american și în
Marea Britanie.
La intrarea în secolul XX, compania Otis a inventat așa-numitul buton „Push”, care a ușurat
folosirea ascensoarelor, prin faptul că nu mai era necesar personal care să acționeze ascensorul [4].

Fig.1. Imaginea unui lift din secolul al 15-lea [5].

3
1.2. Descrierea Instalaţiei de ascensor

Ascensor electric : instalaţie al cărui mecanism de ridicare este acţionat electric. Aceasta
instalaţie este staţionară cu funcţionare periodică, care transportă pe verticală între staţii fixe
persoane şi/sau materiale într-o cabină ghidată pe glisiere rigide, verticale sau înclinate, instalate
într-un puţ care este prevăzut cu uşi de acces în dreptul staţiilor [2].

Fig.2. Instalatie de ascensor electric – sectiune verticala [3].

1-Cabina; 2-Glisiere; 3-Cabluri de tracţiune; 4-Troliu; 5-Motor electric;

6-Contragreutate; 7-Glisiere contragreutate; 8-Puţul ascensorului; 9-Uşă de acces;
10-Întrerupator de sfârşit de cursa; 11-Tablou electric; 12-Amortizor; 13-Sistem de
tensionare a cablurilor; 14-Electromagnet de frână; 15-Camera troliului; 16-Postament
troliu; 18-Sistem comanda uşi; 19-Cablu de compensare; 20-Sistem frânare urgenţă.

4
 În figura 2 este reprezentată schematic o instalatie de ascensor electric. Sarcina este
protejată și transportată în cabina 1, care circulă prin alunecare și glisare pe glisierele 2.
Cabina este purtată de cablurile de tracțiune 3, acționate prin troliul 4 de către motorul
electric 5.
Greutatea cabinei și jumătate din sarcină utilă sunt echilibrate de contragreutatea 6, care este
ghidată în deplasarea ei de glisierele 7. Cabina circulă în puțul 8.
Drumul util maxim al cabinei se numește cursă. Trecerea din cabină în palierele stației de
oprire se face prin ușile de acces 9.
Oprirea cabinei în stație este realizată electric prin întreruperea alimentării cu energie
electrică a motorului și mechanic cu ajutorul frânei 14.
Pentru a asigura protecția încărcăturii împotriva eventualelor accidente, ascensoarele sunt
prevăzute cu dispositive de siguranță a căror prezență sau funcționare este permanent controlată
electric. O funcționare defectuoasă sau nefuncționarea sistemelor de siguranță trebuie să conducă
la oprirea instalației și scoaterea ei din funcțiune. Comanda data ascensorului se realizează numai
în cazul în care se confirmă electric că toate ușile sunt închise [1].

1.3. Clasificarea ascensoarelor electrice

 După destinaţie:
 Pentru persoane
 Pentru bolnavi
 Pentru materiale:
 Mici, cu sarcini de 50 și 100 de kg
 Curente, cu sarcini de peste 100 de kg
 Construcție:
 Închise
 Semi închise
 Deschise (interzise de instrucțiuni)
 Amplasare față de clădiri
 Interioare
 Exterioare
 După amplasarea camerei troliului
 Deasupra puțului
 Sub puț

5
  Lateral în partea de sus
 Laterală partea de jos
 După numărul de persoane
 Pentru 4, 6, 10, sau 20 de persoane.
 După viteza nominală
 Așezare cu viteză
 Mica ( sub 0,4 m/s)
 Mijlocie ( intre 0,4 si 1 m/s)
 Mare ( de la 1 pana la 2,5 m/s)
 Foarte mare ( peste 2.5 m/s)
 După regimul de funcționare

 Cu regim de funcționare ușor ( sub 30 de porniri/h)

 Cu regim de funcționare mijlociu ( până la 60 de porniri/h)
 Cu regim de funcționare greu ( până la 120 de porniri/h)
 Cu regim de funcționare foarte greu ( peste 120 de porniri/h) [1]

Capitolul 2
Echipamentul mecanic al ascensoarelor

2.1. Elemente componente

2.1.1. Cabina
Este elementul ascensorului care transportă sarcina prin mișcarea ei în puț în plan vertical,
susținută de cabluri și ghidată de glisiere. Cabina trebuie să aibă dimensiunile impuse de
standardele și prescripțiile oficiale corespunzător sarcinii nominale a acesteia. Cabinele trebuie să
fie rigide și rezistente, dimensionate în raport de utilitate, spre a nu se deforma la sarcină normală,
la suprasarcini le de verificare și la solicitările accidentale.

6
 Cabina se compune din cutie, jung, suspensie, ghidaje, paracăzătoare și echipament
suplimentar [1].

Fig.3. Cabină pentru persoane [1].

2.1.2. Contragreutatea
Este organul care echilibrează greutatea cabinei și o jumatate din sarcină. Ea este montată în
puț și circulă pe glisiere rigide sau flexibile purtate de cablurile de tracțiune.
Contragreutatea servește și pentru limitarea mecanică a cursei în sus a cabinei; la ridicarea
cabinet peste limita admisă, în cazul nefuncționării limitatorului sfârșit de cursă, contragreutatea se
așează pe socluri sau pe amortizoare, cablurile de tracțiune se slăbesc și ascensorul se oprește.
Folosirea contragreutății este obligatorie la ascensoarele cu roata de fricțiune.

7
Fig.4. Contragreutate cu blocurile amplasate cu jug [1].

2.1.3. Cabluri și lanțuri de echilibrare

În timpul cursei, cabina subîntinde între ea și roata de fricțiune lungimi de cabluri care se
schimbă în timpul cursei, valoarea greutății în ramura respectivă a cablurilor, fiind variabilă.
Pentru a o păstra constantă se folosesc cabluri sau lanțuri de echilibrare montate sub cabină
și contragreutate. Această măsură este necesară la ascensoarele cu curse mari, la care greutatea
cablurilor este importantă. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cablurile sau lanțurile de
echilibrare sunt:
 Să aibă pe ansamblu aceeași greutate pe unitatea de lungime ca și ansamblul
cablurilor de tracțiune;
 Să nu se încurce în puț;
 Diversele cabluri să nu se frece între ele;
 Să nu facă zgomot;
 Să prezinte suficientă rezistență mecanică;
 Prin uzură să nu se provoace ruperi nete.
Pentru echilibrare se pot folosi cabluri de tracțiune vechi sau folosite.

2.1.4.Troliul
Este elementul care deplasează, cu ajutorul cablurilor, cabina și contragreutatea. El trebuie
să execute transportul în condiții de siguranță, să oprească precis la stații, fără șocuri sau zgomot, să
rămână frânat, să nu sufere nicio deformare la încărcarea cabinei.
Troliul conține:
 Dispozitivul de tracțiune;
 Motorul electric;
 Reductorul;
 Cupla;
 Frâna;
 Servomotorul sau electromagnetul de frână.

8
Fig.5. Troliu cu tambur [1].
a) Vedere din faţă; b) Vedere de sus; c) Vedere lateral;
2.1.5. Glisierele
Sunt subansamble care servesc la ghidarea cabinei sau contra greutății și la susținerea
cabinei, în cazul funcționării fara căzătoarelor. Ele dirijează cabina și contragreutatea în același plan
vertical pe toată înălțimea puțului.
Constructiv, glisierele pot fi rigide sau flexibile. Pentru cabină se folosesc numai glisiere
rigide. Cele flexibile ( cabluri oțel) se folosesc numai în cazuri de excepție, pentru contragreutate.
Ca montaj, glisierele rigide pot fi:
 Suspendate;
 Așezate;
 Flotante.
Cele suspendate se prind cu capătul superior de plafonul puțului. Cele așezate sunt
fixate cu capetele inferioare pe fundul puțului. Cele flotante nu sunt nici așezate nici suspendate, ci
numai fixate de pereții puțului prin console.

9
Fig.6. Profile de glisere [1]

2.1.6. Limitatorul de viteză

Este dispozitivul care asigură securitatea pasagerilor (oprește mecanic și electric cabina la
coborâre), când viteza depășește limitele admise. El face să prindă paracăzătoare pe glisiere și
întrerupe circuitul electric înainte ca viteza să depășească următoarele valori:
 50% la ascensoarele cu viteză nominală până la 0,7 m/s;
 40% pentru ascensoarele cu viteze nominale între 0,7 - 1,4 m/s;
 33% pentru ascensoarele cu viteze nominale între 1,4 - 4 m/s;
 25% pentru ascensoarele cu viteze nominale mai mari de 4 m/s;

Funcționare limitatorul propriu zis montat în camera mașinii, deasupra puțului, este
antrenat de cabină, cu ajutorul unui cablu de oțel.
Când cabina în cursa în jos depășește viteza nominală cu mai mult de 15% limitatorul
oprește cablul de oțel prin oprirea roții de antrenare sau prin strângerea cu ajutorul fălcilor
limitatorului, astfel cabina continuânduși drumul, cablul lucrând asupra paracăzătoarelor înclinând
pârghia sau desfășurând cablul.

10
Fig.7. Ansamblul instalației limitator de viteză [1]

Clasificarea limitatoarelor de viteză

 Limitator de viteză cu ax (pendul);
 Limitator de viteză centrifugal;
 Limitator de viteză plan;

2.1.7.Soclurile și tampoanele de amortizare

În spațiul din fundul puțului se montează soclurile sau tampoanele de amortizare, pe care
cabina sau contragreutatea la terminarea cursei spațiului liber se așează amortizat. Ele creează
spațiul de siguranță și amortizează șocurile de oprire anormală.
Soclurile se construiesc din beton și se acoperă cu cauciuc gros, masiv și tare; cele de sub
cabină sunt de cel puțin 750 mm.
Tampoanele pot fi elastice cu arc sau hidraulice, ele se folosesc obligatoriu la toate
ascensoarele cu viteze mai mari de 0,7m/s. Decelerațiile sau accelerațiile maxim admise sunt de 10
m/s2 la ascensoarele pentru bolnavi și 25 m/s2 la ascensoarele pentru persoane sau materiale.
Clasificarea tampoanelor:
 tampoanele elastici cu ulei;
 tampoanele elastice cu arcuri;
 tampoanele hidraulice.

11
 Fig.8. Tampon cu arc [1]. Fig.9. Tampon cu amortizor hidraulic [1].

Capitolul 3
Defecțiuni ale ascensoarelor electrice

3.1. Generalități

Pentru buna funcționare și în condiții de siguranță a ascensoarelor se efectuează revizii

tehnice lunare, iar la un interval cuprins între 6 și 12 luni se execută o lucrare de revizie generală.
În exploatarea instalațiilor de ascensoare apar oprirea accidentale (defecțiuni) care au
diferite cauze dintre care enumerăm cele mai importante:
fiabilitate redusă a anumitor piese și subansamble ale instalației de ascensoare;
exploatare necorespunzătoare a instalației de către beneficiarii instalații de eiascensoare;
efectuarea necorespunzătoare a lucrărilor de revizie tehnice curente și de revizie generală.
Aceste defecțiuni conduc la oprirea din funcțiune a ascensoarelor, ele urmând a fi
depanate de către o echipă special pregătită în asemenea tip de intervenții [6].

3.2. Tipuri de defecțiuni

 indicatoarele pentru anumite stații nu funcționează;

Cauze:
a. bec ars sau contact imperfect la releul de poziție;
b. releul sau traductorul de poziție al stației respective defect sau de reglat.

12
  nu funcționează nici lămpile de sens și nici cele de poziție;
Cauze:
a. transformator de semnalizare defect;
b. siguranța arsă sau contact imperfect pe o fază de la tabloul de distribuție sau pe
unul din circuitele care ajunge la transformatorul de semnalizare;
c. lipsa tensiune pe una din faze;
d. toate becurile arse la indicatorul de poziție ( cazuri foarte rare).
 lampa de ocupat este mereu aprinsă;
Cauze:
a. se verifică podeaua mobilă dacă nu este blocată și dacă aparent funcționează
normal fără a deplasa cabina;
b. se verifică dacă ascensorul răspunde la comanda exterioară;
c. bobina sau legături la bobina releului de lumină defecte.
 ușa de la parter nu funcționează normal din punct de vedere mecanic;
Cauze:
a. defect mecanic la ușa de la parter, respectiv stația de acces direct;
b. se asigură condițiile necesare funcționării instalației fără oprire la această stație.
 ascensorul nu răspunde la comanda de chemare;
Cauze:
a. defect în broasca palierului la care se află cabina;
b. contactor defect;
c. frâna nu s-a deschis:
 defect mecanic la electromagnetul de frână;
 motorul nu primește tensiune pe una sau pe cele 3 faze
d. defect mecanic troliu;
e. cabină blocată mecanic [6].

Capitolul 4
Repararea ascensoarelor

4.1. Generalități

Instalațiile de ascensoare necesită periodic reparații, datorită uzurilor în exploatare,

reparații necesare pentru asigurarea unei funcționări în condiții de siguranță deplină.

13
 Piesele componente suferă un proces de uzură care duce la reducerea progresivă a
parametrilor funcționali. Uzura este de două tipuri:
 fizică
 morală
Uzura fizică se manifestă sub două forme:
Uzura fizică statică – ea apare indiferent dacă instalația funcționează sau nu,
provenind din acțiunea agenților mediului exterior, prin apariția coroziunii suprafețelor exterioare
metalice, acțiunea agenților chimici prezenți în mediul în care funcționează instalația, precum și
prin modificările structurale suferite de material în timp (îmbătrânirea).
Se poate reduce influența negativă a agenților externi, prin acoperirea cu un strat de vopsea
protectoare sau prin acoperirea galvanică care asigura astfel o protecție exterioară foarte bună.
În ceea ce privește fenomenul de modificare structurală în timp a materialului, acesta nu
poate fi preîntâmpinat și constituie un element ce determină înlocuirea subansamblelor după un
anumit interval de timp în mod obligatoriu.
uzura fizică dinamică – se manifestă ca o consecință a utilizării instalației în timp și provine
din:
 modificare a progresivă a cotelor pieselor aflate în mișcare care duce la apariția jocurilor
în articulații, lagăre, fusuri;
 deformarea pieselor în timpul funcționării lor datorită solicitărilor mecanice statice și
dinamice și care accelerează procesul de apariție a jocurilor;
 mmodificarea calității pieselor, datorită acționărilor termice și chimice.
Uzura fizică determina momentul până când instalația poate funcționa în condiții de
securitate deplină.
Uzura morală apare indiferent dacă instalația este sau nu în funcțiune datorită apariției de
noi instalații perfecționate, cu siguranță în exploatare superioară, realizate la gabarite reduse, o
durată de funcționare ridicată, consum de energie redus, confort sporit și consum de materiale
redus [6].

4.2. Sistemul de reparații

Pentru preîntâmpinarea uzurii peste limita admisă a pieselor și a subansamblelor de

ascensoare este necesar a se executa diverse tipuri de reparații la aceste instalații.

14
 Planificarea reparațiilor conform ciclurilor de reparații Facebook de menținere a instalațiilor
de ascensoare la parametrii funcționali superiori de imposibilitatea funcționării în condiții de
siguranță a acestora.
Tipurile de reparații care se execută la ascensoare sunt următoarele:
 revizia tehnică curentă Rtc;
 revizia generală RG;
 revizia mijlocie RM;
 revizia capitală RK.

Revizia tehnică curentă (Rtc) – cuprinde ansamblul operațiilor de lubrifiere, verificare

și reglare ce se execută în scopul asigurării unei funcționări în condiții de siguranță a ascensoarelor.
Revizia generală (RG) – este reparația care se execută planificat la instalație în scopul
înlăturării uzurii materiale sau a unor deteriorări locale, prin repararea, reconditionarea sau
înlocuirea unor piese.
În cadrul acestui tip de reparații se execută următoarele operații:
 demontarea părții superioare a troliului, curățirea pieselor componente și
verificarea stării de uzură a angrenajului melc-roata melcata, a cuzinetilor,
bucșelor precum și verificarea rulmentului și dacă este cazul înlocuirea pieselor
uzate;
 verificarea poziționării corecte a troliului în cele două planuri și recentrarea lui
dacă este cazul;
 verificarea roților de conducere, devierea bucselor, lagărelor, șuruburilor de
fixare, verificarea poziționării acestora cu firul cu plumb sau bolobocul și
înlocuirea pieselor uzate;
 verificarea motorului electric și a pieselor componente ale acestuia;
 verificare lubrifierii, înlocuirea sau completarea dacă este cazul a uleiului în baia
de ulei a troliului, la palierele motorului, în lagărele roților de conducere sau
deviere;
 verificarea poziționării glisierelor de cabină și contragreutate;
 verificarea jugului de cabină și a jugului de contragreutate;
 verificarea uzurii cablurilor egalizarii întinderilor sau înlocuirea acestora dacă
este cazul;

15
  verificarea ușilor de acces, a dispozitivelor de siguranță, broaște, pârghii,
întinzătoare precum și dispozitivele de acționare pentru ușile automate;
 verificarea cabinei, curățirea acesteia, înlocuirea pieselor necorespunzătoare,
verificarea podului mobil și înlocuirea dacă este cazul a covorului, a pereților
dacă aceștia sunt sparți.
Reparația mijlocie (RM) este lucrarea periodică de o amploare mai mare prin care în
afara operațiunilor specifice de reparații tehnică curentă (Rtc) și reparație generală (RG), se
înlocuiesc anumite subansambluri uzate cu durata de viață depășită care nu mai pot fi recondiționate
sau reparate.
Reparația capitală (RK) – este lucrarea cu un volum mare de operații, executată planificat,
conform normativului, în scopul readucerii instalației la parametrii funcționali inițiali și a
preîntâmpinări ieșirii instalației din funcțiune înainte de termen.
În cadrul reparații capitale pe lângă lucrările categoriilor de reparații expuse anterior se mai
pot executa și următoarele:
 modificarea instalației de ascensor în scopul aducerii acestuia în conformitate cu
prescripțiile ISCIR;
 înlocuirea echipamentului mecanic (jug, glisiera, cabină, uși de acces, etc);
 înlocuirea echipamentului electric;
 înlocuirea troliului – în cazul în care prezintă o uzură avansată, durata lui de
serviciu este depășită iar recondiționarea lui ar implica cheltuieli mai mari decât
înlocuirea [6].

16
 4.3. Norme Tehnice
Norme tehnice
Pentru repararea ascensoarelor electrice

Timpul de stationare in
Durata de Ciclul de reparatii
Denumirea Nr. de reparatii
Grupa servici
grupei schimburi RTC RG RM RK RTC RG RM RK
[ani]
[zile] [luni] [ani] [ani] [ore] [zile] [zile] [zile]
Ascensoare pentru materiale cu
1 21 --- 15 18 6 12 3,50 8 18 30
sarcina până la 100 kg
Ascensoare pentru persoane în clădiri
2 21 --- 30 24 6 12 6,50 12 25 36
de locuit până la 6 stații
Ascensoare pentru persoane în clădiri
3 21 --- 15 18 6 12 5,50 13 27 42
de locuit între 7-12 stații
Ascensoare pentru materiale - peste
4 21 3 10 12 4 8 6,50 18 33 46
500 de kg
Ascensoare pentru persoane în clădiri
5 21 --- 10 12 4 8 6,50 16 33 46
peste 12 stații
(extras din Normativul de reparare al ascensoarelor) [6]

18
Capitolul 5
Cadru legislativ

5.1. Instructiuni ISCIR

1) R-2 – instrucțiuni tehnice pentru construirea, montarea și exploatarea ascensoarelor;

2) R-11 – instrucțiuni tehnice pentru construirea, montarea și exploatarea ascensoarelor de
materiale pentru șantierele de construcții;
3) R-13 - instrucțiuni tehnice pentru construirea, montarea și exploatarea ascensoarelor de
materiale de tip „ÎN TROTUAR”;
4) R-5 - program analitic și chestionar de examen pentru liftieri;
5) R-8 – programa analitică și chestionar de examen pentru responsabilii cu supravegherea
ascensoarelor [6].

5.2. Standarde

1) 2453-80 – ascensoare pentru clădiri. Ascensoare pentru persoane. Sarcini nominale și

dimensiuni principale;
2) 2454-80 - ascensoare pentru clădiri. Ascensoare pentru persoane șși materiale. Sarcini
nominale și dimensiuni principale;
3) 2455-80 - ascensoare pentru clădiri. Ascensoare pentru spitale. Sarcini nominale și
dimensiuni principale;
4) 4957-77 – ascensoare electrice. Terminologie și clasificare;
5) 1352-74 – cabluri de oțel. Condiții tehnice generale de calitate.
6) 4075-75 – lanțuri cu eclisE și bolțuri cu zale scurte [6].

5.3. Normative

1) Normativ ICCPDC.I7 – normativ pentru proiectarea, executarea și recepționarea

lucrărilor de instalații electrice cu tensiuni până la 1000 V la construcții civile și
industriale;
2) Normativ P.S.I. – normativ pentru proiectarea și executarea construcțiilor din punct de
vedere al prevenirii incendiilor.
 Bibliografie

[1] *** Ing. Cristodor Cucireanu, Ing. Dumitru Mateescu, Ascensoare electrice, Editura Tehnica
Bucuresti, 1985. (pag.7-13 ; pag.22-86)
[6]*** Ing. Cristian Jianu, Ing. Constantin State, Colectiv din cadrul Întreprinderii “Ascensorul
București”, Editura Tehnica Bucuresti, 1985.(pag.295-310)
[2] *** https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=10&ved=0ahUKEwjn7r
GZypDXAhUBZFAKHcMjAmQQFghhMAk&url=http%3A%2F%2Fparticip.gov.md%2Fpublic
%2Fdocumente%2F134%2Fro_2018_Ascensoare-10.10.2014.doc&usg=AOvVaw1iwPfisTy5tsuQf5RpofS5
(Accesat in data de 27.10.2017) ;
[3] *** http://www.iloencyclopaedia.org/component/k2/item/44-elevators-escalators-and-hoists (Accesat in
data de 27.10.2017)
[4] *** https://ro.wikipedia.org/wiki/Ascensor (Accesat in data de 27.10.2017)
[5] *** https://ro.wikipedia.org/wiki/Ascensor#/media/File:Konrad_Kyeser,_Bellifortis,_Clm_30150,_
Tafel_09,_Blatt_38v.jpg (Accesat in data de 27.10.2017)

20