Indrumar E I 2022

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRI
al REPUBLICII MOLDOVA
Centrul de Excelență în Energetică și Electronică
Catedra Electronică
EXAMINAT
la şedinţa catedrei Electronică
şef catedră: Emil Șeremet
Proces verbal Nr________
”____”_______________2022
Electronica Industrială
Îndrumar pentru lucrări de laborator
Chişinău, 2022
1
Autor:
Șeremet Emil, inginer, profesor discipline de specialitate, grad didactic I.
Indicațiile metodice sunt elaborate conform Concepției generale a dezvoltării
învățământului din Republica Moldova în baza Curiculei pentru nivelul IV ISCED
învățământul profesional tehnic postsecundar de învățământul. Aprobat prin ordinul
Ministrului Educației, Culturii și Cercetării Nr 1087 din 29.12.2016.
Fiecare lucrare conține întrebări de control care cuprind minimul de cunoștințe
necesare pentru admiterea la efectuarea lucrărilor de laborator respective.
Lucrările sunt destinate pentru studenții anului III semestrul I la specialitatea
Electronică.
Manualul este aprobat la catedra Electronică

al
I.P. Centrul de Excelență în Energetică și Electronică
Laboratorul
Mașini Electrice și Electrotehnică
2
Cuprins
Lucrarea de laborator Nr 1......................................................................................................................................5
Tema: Conectarea comutatoarelor mecanice cu circuitele electrice........................................................................5
Lucrarea de laborator Nr 2......................................................................................................................................7
Tema: Studierea echipamentelor de ieşire discrete - acţionări................................................................................7
Lucrarea de laborator Nr 3....................................................................................................................................10
Tema: Studierea comparatoarelor și integratoarelor analogice.............................................................................10
Tema: Conectarea convertoartorului digital - analog............................................................................................18
Tema: Conectarea convertoarelor analog- digital.................................................................................................21
Tema: Realizarea conexiunilor dispozitivelor de acţionare cu echipamentele de ieşire........................................24
Tema: Asamblarea echipamentului de dirijare cu viteza şi sensul de rotaţie a motorului.....................................27
Tema: Conectarea circuitelor de comandă cu motoarele specializate...................................................................30
3
NORME DE SECURITATE A MUNCII ÎN LABORATOR
Pentru desfășurarea în bune condiții a lucrărilor de laborator, elevii vor respecta următoarele norme de
protecție a muncii:
1. La executarea montajelor se va avea în vedere dispunerea aparatelor de măsurat astfel, încât sa poată fi
uşor manevrate.
2. Legăturile electrice trebuie să asigure un contact bun.
3. Se va realiza legarea la pământ a aparatelor şi a instalaţiilor, care necesită acest lucru înainte de
începerea lucrării de laborator.
4. Punerea în funcţiune a montajului sau a schemei electrice se va face NUMAI după verificarea acesteia
de către profesor.
5. ESTE INTERZISĂ MODIFICAREA MONTAJULUI AFLAT SUB TENSIUNE!
6. ESTE INTERZISĂ ATINGEREA PĂRŢILOR METALICE AFLATE SUB TENSIUNE!
7. La terminarea lucrării se va întrerupe tensiunea, si NUMAI după aceea se vor desface legăturile
montajului.
8. La orice defecţiune apărută în instalaţia electrică se va scoate IMEDIAT instalaţia de sub tensiune şi se
va anunţa profesorul!
1. Nu se admite sa se lucreze cu minele umede.
2. Prezenta tensiunii se va constata numai prin instrumente corespunzătoare stabilite prin normative
(voltmetru, creion de tensiune, lămpi de control).
3. Toate prizele de electroalimentare si cordoanele prelungitoare alimentate cu tensiuni mai mari de
60 V trebuie echipate cu prize de conectare Schuko.
4. Cordoanele de elector alimentare trebuie sa aibă instalația in buna stare.
5. La înlocuirea siguranțelor arse se vor folosi numai siguranțe calibrate.
6. Înainte de executarea oricărei lucrări se va verifica prezenta tensiunii de alimentare cu ajutorul
instrumentului de măsura in punctele de alimentare cu energie electrica si se vor descărca condensatoarele de
filtraj.
7. Este interzis sa fie lăsate conductoarele suspendate si instalații improvizate.
8. Este interzis sa se scoată derivații dintr-un echipament cu scopul de a alimenta alte aparate.
9. Este interzis sa se depoziteze in sălile cu echipamente de telecomunicații materiale inflamabile.
10. Fiecare încăpere cu aparatura de telecomunicații se va dota obligatoriu cu stingătoare cu CO 2.
4
Lucrarea de laborator Nr 1.
Tema: Conectarea comutatoarelor mecanice cu circuitele electrice.

Obiective: Studierea comutatoarelor mecanice cu circuitele electrice.
Echipamentul necesar:
1. Instalaţie de laborator.............................................................................
2. Sursa de tensiune 220 V........................................................................
3. Întrerupător ...........................................................................................
4. Sonerie electrică....................................................................................
5. Lampa electrică.....................................................................................
6. Cabluri electrice....................................................................................
7. Ampermetru…………………………………………………………..
8. Voltmetru..............................................................................................
Succesiunea efectuării lucrării
Figura 1.1 – Schema electrică a panoului de montare.

1. Dacă prin activitatea butonului 1 a întrerupătorului K soneria S sună, iar prin activarea contactului 2 a
întrerupătorului K lampa H iluminează, completează schița de mai sus cu conexiunile în doza de
ramificație.
2. Execută conexiunile în doza de ramificație în conformitate cu schema de conexiune realizată la punctul
unu.
3. Enumeră etapele procesului tehnologic de executare de executare în doza de ramificare
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________
4. Desenează schema electrică monofilară a instalației.
5
5. Conectează soneria S în serie cu lampa electrică H. Activarea lor se face pe intermediul contactului 1 a
întrerupătorului K.
Ce se observă?
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________
6. Conectează soneria S în paralel cu lampa. Activarea loe se face prin intermediul contactului 2 al
întrerupătorului K.
Ce se observă?
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________
Concluzie:
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________
Întrebări de control
1. Ce tip de întrerupător folosim in circuit ?
2. La conectarea în serie curentul pe fiecare dispozitiv, tensiunea este, de ce?
3. La conectarea paralel cum este curentul pe fiecare ramură, tensiunea ?
6
Tema: Studierea echipamentelor de ieşire discrete - acţionări.

Obiective: Studierea releelor de timp. Analiza schemelor pentru dirijarea motorului electric în funcţie de timp.
Echipamentul necesar:
1. Instalaţie de laborator.............................................................................
2. Sursa de tensiune trifazată 220/380 V ................................................
3. Întrerupător automat..............................................................................
4. Motor electric.........................................................................................
5. Releu de timp BЛ-56УXЛ4...................................................................
6. Condensator MБГO, C-1,25µF, 400V...................................................
7. Voltmetru...............................................................................................
8. Contactor magnetic................................................................................
9. Întrerupător S.........................................................................................
10. Secundometru........................................................................................
1. Studiați aparatele de dirijare şi protecţie utilizare în lucrare şi găsiți locul lor de amplasare pe instalaţia
de laborator. După prospectele tehnice notaţi parametrii acestor aparate în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1 - Parametrii aparatelor de comandă şi protecţie.
Denumirea Tensiunea de Curentul de Limitele de reglare

aparatelor Tipul lucru - U1,V sarcină - IS, A a curentului, A
Întrerupător automat
Contactor
magnetic
2. Notaţi în tabelul 2.2 parametrii releului de timp utilizat în lucrare.
Tabelul 2.2 - Parametrii releului timp.
Denumirea Tipul Tensiunea Nr. de Ciclul de Indicele
de lucru - Ul, V obiecte reglare de clasă
Releul
de timp
3. Programaţi releul de timp după programa prezentată în figura 2.1 (cu date indicate de către profesor).
Figura 2.1 - Programul de lucru al releului de timp.

4. Montaţi schema de comandă a motorului electric în funcţie de timp şi daţi-o profesorului pentru verificare.
Schema este prezentată în figura 5.2.
5. Conectaţi întrerupătorul automat QF. Cu voltmetrul verificaţi tensiunile de fază U A, UB, UC şi tensiunile de
linie UAB, UBC, UCA la sursa de tensiune trifazată.
7
6. Fixaţi pe cronometru timpul şi conectaţi întrerupătorul S (momentul de începere a ciclului de lucru a
releului de timp). Măsuraţi cu secundomerul timpul de anclanșare ta (pornirea motorului) şi timpul de declăşare td
(oprirea motorului). Datele obţinute se includ în tabelul 2.3.
Figura 2.2 - Schema pentru dirijarea motorului electric in functie de timp.

Tabelul 2.3 - Măsurarea timpului de anclanşare şi declanşare.
Date măsurate Date calculate

Nr. ta td Δta = tap - ta med Δtd = tdp - td med C⋅t max
d/o Δt=100 Concluzii
s s s s s
1
2
3
ta med td med
8
C - indicele de clasă a releului; tmax – timpul maxim de instalare pe releu (tmax=10min)
Repetaţi măsurările de trei ori, calculaţi timpul de anclanșare mediu - ta med şi timpul de declanşare mediu - td
med. Determinaţi erorile absolute la anclanșare şi declanşare Δta şi Δtd.
7. Calculaţi eroarea absolută a releului de timp Δt.
Concluzii: Comparaţi erorile absolute, obţinute prin calcul cu erorile absolute prescrise, ale releului de timp
şi faceţi concluziile, ce se impun, privind precizia funcţionării releului.
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
9
Tema: Studierea comparatoarelor și integratoarelor analogice.

Obiective: Studierea şi testarea comparatoarelor și integratoarelor analogice. Lucrarea cuprinde aspecte
referitoare la utilizarea, clasificarea, principiile de funcţionare, proiectarea şi realizarea comparatoarelor și
integratoarelor analogice.
Echipament necesar:
1. Stand de laborator M7-M10
2. Îndrumar metodic
3. Multimetru digital UNIT-890C
4. Surse de tensiune
CONSIDERAȚII TEORETICE
7.4.1 Comparatorul analogic
Atunci când facem amplificatorul operațional să funcționeze ca un comparator, acesta va fi un element cu o
funcție de transfer neliniară.
În figura 3.1 este prezentată schema de bază a unui comparator analogic. La
circuitul va compara semnalul care intră prin A, v i(t) și cel din B pe care îl
vom considera ca fiind tensiunea de referință V R. Atunci când intrarea v i depășește V R, ieșirea V 0 a
comparatorului ia o valoare complet diferită de cea pe care o ia atunci când V i este mai mică decât V R.
Figura.3.1 – Comparator analogic.
Curba ideală intrare-ieșire a comparatorului realizat cu ajutorul operaționalului amplificator poate fi

observată în figura următoare:
Figura.3.2 – Semnalul de ieșire a comparatorului analogic.
10
Detector de trecere la zero
Dacă V R ar fi egal cu zero, ieșirea ar răspunde într-un mod discontinuude fiecare dată când
intrarea trece prin zero. Acest sistem se numește detector de trecere prin zero.
Undele pătrate din unde sinusoidale

Dacă intrarea unui amplificator operațional comparator este o undă sinusoidală, valoarea ieșirea
este o undă pătrată. Dacă se utilizează un detector de trecere prin zero, rezultatul este un semnal simetric
unda pătrată simetrică.
Alte aplicații mai avansate sunt ca generator de semnal de timp de la un sinusoidal, ca un
fazometru, un analizor al distribuției amplitudinii și al modulației impulsurilor de timp.
Integratorul analogic
Desenul din figura 3.3 prezintă un integrator analogic. Unitatea este practic un amplificator operațional cu
două intrări și o ieșire. Intrarea B, sau intrarea neinversoare, este conectată în mod normal la zero volți,
iar o rezistență R este conectată între intrarea A și intrarea inversoare a amplificatorului operațional. Un
condensator C este conectat între ieșirea și intrarea inversoare a amplificatorului operațional pentru
reacție.
Figura. 3.3 – Integrator analogic

Cu intrarea neinversoare conectată la zero volți, intrarea inversoare va fi, de asemenea, la zero
volți datorită câștigului ridicat al amplificatorului operational (principiul al terenului virtual al
amplificatoarelor operaționale). Astfel, curentul din rezistorul R va fi o valoare constantă care este fixată
de tensiunea de la intrarea rezistorului R.
Acest curent I va trece prin condensatorul C, iar tensiunea din condensator va crește liniar pe
măsură ce trece timpul. Aceasta înseamnă că tensiunea de ieșire este crescută liniar în sens negativ, iar
viteza acestei creșteri depinde de mărimea lui R și C.
11
Figura. 3.4 – Semnalul de ieșire a generatorului/
Creșterea lui R sau C reduce viteza de creștere a tensiunii de ieșire. Această viteză depinde de
produsul RC, a cărui valoare este definită ca fiind temporală constantă temporală a circuitului. Tensiunea
de ieșire crește până când atinge tensiunea de alimentare și nu mai crește în continuare. Atunci se spune
că amplificatorul este saturat. În mod similar, dacă la intrare se introduce o tensiune negativă, tensiunea
din ieșire va crește în sens pozitiv. Prin urmare, este posibil să se obțină un generator de unde
triunghiulare cu o variație continuă între o tensiune negativă și o altă tensiune pozitivă tensiune la intrarea
circuitului. Pentru ca ieșirea să fie perfect triunghiulară este necesar să se asigure că variația de intrare nu
este atât de lentă încât să ofere integratorului suficient timp pentru a deveni saturat, lăsând o undă
triunghiulară în care vârfurile rămân plate, din cauza tensiunii de saturație constante.
7.4.4. Generarea undelor triunghiulare

În figura 3.5 este prezentat circuitul pentru generarea de unde triunghiulare folosind un un
multiplexor analogic, un integrator și un comparator.
Fig. 3.5 – Generator de semna.
Atunci când ieșirea comparatorului este la nivel înalt, multiplexorul sau analogical va prelua
tensiunea +V care va apărea la intrarea inversată a integratorului, determinând condensatorul să ajungă la
12
o tensiune negativă. În urma unei rampe de încărcare, această tensiune negativă la intrarea inversoare a
comparatorului face ca acesta să treacă la un nivel negativ. Ca urmare, se produce o reacție analogică
multiplexorul analogic alege intrarea -V și integratorul va fi încărcat până la un nivel pozitiv nivel, fiind
astfel formate succesiv pante de sarcină crescătoare și descrescătoare care vor forma o undă triunghiulară
la ieșirea integratorului. La ieșirea comparatorului, vom avea o undă pătrată produsă de comutarea între
nivelurile înalt și scăzut ale comparatorului.
1. Conectați circuitul prezentat în figura 3.6 și porniți sursa de alimentare a modulului general.
Figura 3.6 – Schema de conexiune a comparatorului analogic.

2. Variați tensiunea de intrare cu ajutorul potențiometrului care este conectat la
intrarea neinversoare a comparatorului.
3. Cu ajutorul multimetrului puteți vedea că ambele, atât valorile pozitive, cât și cele negative ale
tensiunii, sunt date la tensiunea de intrare și verificați valorile limită ale tensiunii de ieșire.
4. Acum completați tabelul următor.
5. Variind tensiunea de intrare și măsurând tensiunea la ieșire, verificați când se
produce schimbarea de stare în comparator și încercați să desenați diagrama intrare-
ieșire curba de intrare-ieșire.
C3.1 Care este tensiunea de referință?
A. Tensiunea de intrare.
B. 0 volți.
C. Tensiunea de saturație pozitivă.
D. Tensiunea de saturație negativă.
C3.2 Care este tensiunea de saturație pozitivă?
C3.3 Care este tensiunea de saturație negativă?
13
6. Conectați circuitul așa cum se arată în figura 3.7:
Setați comutatorul F7 în poziția 1.
Figura 3.7 – Schema de conexiune a integratorului analogic.
7. Setați osciloscopul în modul DC și 5V/div. și potențiometrul la -5V.

8. Cu întrerupătorul logic A la 0, notați valoarea indicatorului pozitiv
tensiunii de saturație pozitivă a integratorului.
14
9. Cu întrerupătorul logic A la 1, notați valoarea semnalului negative tensiunii de saturație negativă a
integratorului.
10. Acum conectați selectorul la ieșirea tastabilității cu comutatorul de frecvență setat la 1Hz și
reduceți tensiunea potențiometrului de la -5V la -0,4V. Vizualizați rampele de încărcare ale
condensatorului integrator în osciloscop și aveți grijă cum se este afectată de creșterea frecvenței
de la 1Hz la 2Hz cu cealaltă ieșire de astabilității.
11. Desenați semnalele care se văd pe ecranul osciloscopului din figura 3.8.
Figura 3.8
12. Cu ultimul montaj efectuat în secțiunea anterioară, setați comutatorul de avarie F7 în poziția 2 și
vizualizați din nou ieșirea.
15
13. Conectați circuitul prezentat în figura 3.9.
Figura 3.9 – Schema de conexiune a comparatorului.
14. Conectați osciloscopul la ieșirile comparatorului și ale integrator pentru a vedea fiecare dintre
canale.
15. Porniți sursa de alimentare și stabiliți tensiunile de intrare A și B prin intermediul tensiunilor de
alimentare care există în extremele potențiometrului.
16. Variați scara de timp până când găsiți două semnale de frecvență egală în ambele canale.
Verificați forma undelor care apar pe osciloscop.
17. Desenați formele de undă care apar în osciloscop pentru canalele 1 și 2 ale aceluiași din figura
3.10.
Figura. 3.10
Concluzii:
16
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
__
1. Care este tensiunea de referință?
A. Tensiunea de intrare.
B. 0 volți.
C. Tensiunea de saturație pozitivă.
D. Tensiunea de saturație negativă.
2. Care este tensiunea de saturație pozitivă?
3. Care este tensiunea de saturație negativă?
4. Ce formă are unda care părăsește comparatorul?
A.Triunghiular.
B.Pătrat.
C.Sinusoidal.
D.Semnal continuu.
5. Ce formă are unda care părăsește integratorul?
A.Triunghiular.
B.Pătrat.
C.Sinusoidal.
D.Semnal continuu.
6.
17
Tema: Conectarea convertoartorului digital - analog.

Obiective: Studierea şi testarea convertorului digital - analog. Lucrarea prezintă aspecte referitoare la
utilizarea, caracteristicile, principiile de funcționare şi realizarea convertoarelor digital - analog.
Echipament necesar:
CONSIDERAŢII TEORETICE
Sistemele care acceptă informații digitale ca semnal de intrare și transformă sau o convertesc în
tensiune sau curent analogic se numesc convertoare digital-analogice (sau D/A). Informația digitală poate
fi prezentată într-o infinitate de coduri diferite, cele mai comune sunt binarul natural și BCD.
Ieșirea V 0 a unui convertor D/A de N biți este dată de următoarea formula ecuație:
în care coeficienții a n reprezintă informația binară în care a n=1 dacă al n -lea bit este 1. Tensiunea V R este
o tensiune de referință stabilă utilizată în circuit. Cea mai semnificativ este cel care corespunde lui a N −1 ,
iar valoarea sa ponderată este V R/2, în timp ce bitul cel mai puțin semnificativ bit este a 0, iar valoarea sa
ponderată este V R/2N.
Să presupunem că avem un convertor de 5 biți și că introducem valoarea digitală 00011 și că
tensiunea de referință a circuitului este de 32 V, atunci, la ieșire, va fi 3 V.
În figura 4.1. este prezentat un circuit în care există doar două tipuri de rezistențe, R și 2R, sunt
utilizate. Treapta utilizată în acest circuit este un sistem de divizor de curent și, prin urmare, se utilizează
un sistem de relația dintre rezistențe este mai critică decât valoarea lor absolută. Aceasta poate fi
demonstrat că, din orice nod, rezistența este 2R, indiferent dacă o privim dinspre stânga sau din dreapta.
Astfel, curentul va fi distribuit în mod egal la stânga sau la dreapta și acest lucru se va întâmpla în fiecare
nod.
Figura. 4.1 – schema electrică a convertorului.

Convertor digital - analo de multiplicare
Un convertor D/A care utilizează un semnal analogic variabil în loc de un semnal fix. tensiune de
referință fixă se numește convertor D/A multiplicator. Din ecuație rezultă că vedea că tensiunea analogică
VR multiplică ponderea informației digitale iar această valoare este întotdeauna mai mică decât unitatea.
Această clasificare se numește programabilă atenuator, deoarece ieșirea V0 este o fracțiune din intrarea
VR, iar poziția de atenuatorului este guvernată de un comutator.
18
1. Conectați circuitul așa cum este prezentat în figura următoare 4.2
Figura 4.2 – Conexiunea convertorului digital analog.
2. Porniți alimentarea generală a circuitului.
3. Setați contorul binar la zero cu ajutorul intrării R de reset a contorului, iar apoi începeți să
introduceți impulsuri de ceas și să măsurați ieșirea convertorului digital analog, folosind un
multimetru pentru fiecare dintre impulsurile care măresc ieșirea contorului.
4. Acum, efectuați măsurători diferite pentru diferitele poziții ale potențiometrului care este sub
convertor, pentru a modifica câștigul acestuia, oferind diferite intervale de tensiune pentru
convertorul D/A.
5. Completați tabelul următor pentru diferitele poziții ale potențiometrului.
19
Concluzii:
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
___________________________________
1. Cum influențează potențiometrul convertorul D/A?
A. Nu are niciun efect.
B. Mărește gama de tensiuni de ieșire.
C. Reduce gama de tensiuni de ieșire.
D. Contorul numără în sens opus.
2. Ce se întâmplă dacă se utilizează contorul BCD în locul contorului binar?

A. Nu sunt utilizate toate intrările convertorului A/D.
B. Nu se întâmplă nimic.
C. Sensibilitatea convertorului este redusă.
D. Sensibilitatea convertorului este crescută.
3. Ce tensiune există la ieșire când intrarea este 1000?
4. Ce tensiune există la ieșire când intrarea este 1010?
20
Lucrarea de laborator Nr 5
Tema: Conectarea convertoarelor analog- digital.

Obiective: Studierea şi testarea convertoarelor analog - digital. Lucrarea prezintă aspecte referitoare la
utilizarea, caracteristicile, principiile de funcționare şi realizarea convertoarelor analog - digital.
Echipament necesar:
Tehnica aproximațiilor succesive este o altă metodă de stabilirea unui convertor A/D. În loc de un
contor ca în figură, un programator este utilizat. Programatorul pune bitul cel mai semnificativ la 1, toți
ceilalți biți la zero, iar comparatorul verifică ieșirea D/A cu semnalul analogic. În cazul în care D/A este
mai mare, 1 este eliminat de pe bitul cel mai semnificativ și este trecut la imediat inferior. Dacă intrarea
analogică este mai mare, 1 rămâne în locul său. Ulterior, se încearcă un 1 în fiecare loc al decodorului
D/A, continuând același lucru proces până când se obține un echivalent binar al semnalului analogic.
Mersul lucrării:
1. Asamblați conexiunile circuitului din figura 5.1.
Figura 5.1 – Convertor digital - analogic
2. Porniți alimentarea generală a plăcii.

3. Setați frecvența stabilită la 1 Hz.
4. Setați o tensiune de 2,4 volți, cu ajutorul potențiometrului, la comutatorul ne inversoare a
comparatorului (tensiunea care va fi transformată din analogică în digitală).
5. Setați contorul la zero și observați ieșirea digitală care începe să apară la ieșirea contorului binar,
(Ieșirea poate fi observată cu ajutorul LED-urilor de la Logic Monitor).
6. Se repetă această procedură pentru diferite valori ale tensiunii de intrare și se notează ieșirea
digitală, completând tabelul următor.
Tabelul 5.1
21
Tabelul 5.4.1
Concluzii: Să se descrie destinația și să se aducă parametrii nominali al aparatelor de comutație și al

aparatelor de protecție utilizate în schema din figura 5.1
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
___________________________________
1. Cum influențează potențiometrul convertorul A/D?
A. Nu are niciun efect.
B. Domeniul de tensiune de ieșire este mărit.
C. Domeniul de tensiune de ieșire este diminuat.
D. Contorul numără în sens opus.
2. Ce se întâmplă dacă se utilizează contorul BCD în locul contorului binar?

A. Nu sunt utilizate toate intrările convertorului D/A.
B. Nu se întâmplă nimic.
C. Sensibilitatea convertorului este redusă.
D. Sensibilitatea convertorului este crescută.
3. Ce ieșire digitală are convertorul atunci când există 1,85V la intrare?
4. Ce ieșire digitală are convertorul atunci când există 2,12V la intrare?

22
23
Tema: Realizarea conexiunilor dispozitivelor de acţionare cu echipamentele de ieşire.

Obiective: Conectarea motorului trifazat în stea şi triunghi. Funcţionarea motorului de la o reţea monofazată.
Schimbarea sensului de rotaţie a motorului trifazat.
Echipament necesar:
1. Sursă de tensiune trifazată 220/380V, 50Hz ..............................................
2. Motorul trifazat asincron ..............................................................................
3. Wattmetru.....................................................................................................
4. Ampermetru electromagnetic.......................................................................
5. Tahometru....................................................................................................
6. Voltmetru......................................................................................................
În figura 6.1 este prezentată schema de pornire directă a unui motor asincron trifazat nereversibil (se roteşte
doar într-un singur sens). Se remarcă prezenţa automatului QF şi a contactorului magnetic KM1 pe coloana de
forţă.
Figura 6.1 - Schema de pornire directă a unui motor asincron trifazat.

Totodată, pentru prevenirea regimului de suprasarcină a fost prevăzut şi releul termic RT. Schema de
acţionare include butoanele de comandă SB2 - pornit şi SB1 - oprit. După închiderea separatorului QF1, prin
apăsarea butonului SB2 se alimentează cu energie electrică bobina contactorului KM1 aceasta închide contactele
de forţă KM1.1 şi alimentează astfel motorul cu energie electrică .
Concomitent, după depresurizarea butonului SB2, alimentarea bobinei KM1 se menţine prin contactul de
blocare KM1.2. Oprirea motorului se realizează prin presurizarea butonului SB1, care întrerupe alimentarea
bobinei KM1, fapt urmat imediat de deschiderea contatelor de forţă KM1.1 ale contactorului KM1. În cazul
apariţiei suprasarcinii de durată, releul termic RT deschide contactul normal închis RT.
În figura 10.2 este prezentată schema de pornire reversibilă a unui motor asincron trifazat. Pornirea
motorului în ambele sensuri se realizează utilizând 2 contactoare de linie, unul pentru mers direct (KM1), si al
doilea pentru mers invers (KM2). Pentru inversarea sensului de rotație al unui motor asincron trifazat, este necesar
să se inverseze legăturile a două faze ale motorului în rețea.
Dacă funcționează contactorul KM1 se realizează următoarele legături între fazele rețelei și ale motorului
A-C1, B-C2, C-C3. Dacă funcționează contactorul KM2, se realizează legăturile A-C3, B-C2, C-C1.
Pentru această schemă apar aici două contactoare KM1 și KM2 - fiecare comandat de un buton de pornire:
SB1 - pentru pornirea directă și SB2 - pentru pornirea inversă. În circuitul bobinei contactorului KM1 s-a introdus
un contact normal închis KM2.2 al contactorului KM2, iar în circuitul bobinei contactorului KM2 s-a introdus un
contact normal închis KM1.2 al contactorului KM1. Aceste contacte evita scurtcircuitarea fazelor A si C.
Dacă s-ar închide concomitent contactele KM1 și KM2 din circuitul de forța, s-ar realiza legătura directă
între fazele A și C. Dacă funcționează contactorul KM1, contactul său normal închis KM1.2 din circuitul bobinei
24
contactorului KM2 se deschide și chiar dacă s-ar apăsa concomitent SB1 și SB2, bobina contactorului KM2 nu ar
putea fi alimentată. La fel, dacă ar funcționa contactorul KM2 nu s-ar putea închide circuitul bobinei contactorului
KM1, pentru că contactul normal inchis KM2.2 este deschis.
Figura 6.2 - Schema de pornire reversibilă a unui motor asincron trifazat.

Pentru inversarea sensului de rotație, din sens direct în sens invers este necesar să se apese butonul de
oprire - SB3, contactorul KM1 iese din funcțiune, contactul său normal închis se reînchide și abia atunci se poate
comanda butonul de pornire SB2 pentru inversarea sensului de rotație. Oprirea motorului, indiferent de sensul de
rotire se face prin apăsarea butonului SB3.
1. Faceţi cunoştinţă cu instalaţia de laborator, aparatele de măsurat, motorul trifazat. Notaţi în tabelul 6.1
parametrii tehnici al aparatelor de măsurat utilizate.
Tabelul 6.1 - Parametrii tehnici al aparatelor de măsurat.
Denumirea Mecanismul Limitele de Indicele de Valoarea
aparatului Tipul de măsurat măsurare clasă unei diviziuni
Ampermetru
Voltmetru
Wattmetru
Tahometru
2. Montaţi schema de pornire directă a unui motor asincron trifazat conectat în stea, (figura 10.1). Măsuraţi
tensiunea pe fază Uf, curentul pe fază If, puterea pe fază Pf, turaţia motorului n2. Datele obţinute se includ în tabelul
6.2.
3. Montaţi schema de pornire reversibilă a motorului asincron trifazat conectat în stea (figura 10.2). Măsuraţi
tensiunea pe fază-Uf, curentul pe fază-If, puterea pe fază-Pf, turaţia motorului-n2. Datele obţinute se includ în
tabelul 6.2.
Pentru fiecare schemă de conectare determinaţi turaţia sincronă n1, puterea consumată de motor P1, factorul de
putere cosφ şi alunecarea S.
25
Tabelul 6.2 – Datele măsurate ale schemei de pornire a motorului trifazat.
Scheme UF IF PF n2 n1 P1=3PF PF n1 −n2
de conectare ⋅100
cosφ= U F⋅I F S= n 1
V mA W min-1 min-1 W -- %
Directă
Reversibilă
Notă: Bornele înfășurărilor s-au notat cu: C1, C2, C3 - începutul înfășurărilor statorice; C4, C5, C6 - sfârșitul
înfășurărilor statornice.
Concluzii: Să se descrie destinația și să se aducă parametrii nominali al aparatelor de comutație și al
aparatelor de protecție utilizate în schemele din figurile 10.1 și 10.2.
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
______________________________________________
26
Tema: Asamblarea echipamentului de dirijare cu viteza şi sensul de rotaţie a motorului.

Obiective: Studierea metodelor de reglare a turațiilor motorului de curent continuu cu excitaţie derivaţie.
Echipament necesar:
1. Instalaţie de laborator.....................................................................................................
2. Servomotor reversibil PД-09..........................................................................................
3. Voltmetru........................................................................................................................
4. Ampermetru ...................................................................................................................
5. Wattmetru.......................................................................................................................
6. Condensator MБГO-2, 2µF, 400V..................................................................................
7. Secundometru................................................................................................................
Servomotorului reversibil cu reductor de tip PД-09 prezintă un motor asincron bifazat cu reductor
implimentat în carcasa acestuia și alimentat cu tensiune alternativă 127V. Caracteristic pentru aceste
servomotoare este faptul că ele au un cuplu mecanic puternic și pot fi utilizate în automatizări ca mecanisme de
execuție.
Imaginea servomotorului reversibil cu reductor de tip PД-09 este dată în figura 7.1, iar una din schemele de
conectare ale acestuea la tensiunea alternativă 220V este arătată în figura 7.2.
Figura 7.1 - Imaginea servomotorului reversibil cu reductor de tip PД-09
Figura 7.2 - Schema de conectare a servomotorului PД-09 la tensiunea alternativă 220V
27
1. Notaţi parametrii tehnici a servomotorului PД—09
Tensiunea de lucru - Un, V=
Turaţia nominală - nn, min-1=
Factorul de reducţie – kred =
2. Notaţi în tabelul 5.1 parametrii metrologici al aparatelor de măsurat utilizate.
Tabelul 7.1 - Parametrii metrologici al aparatelor de măsurat
Denumirea Mecanismul Limitele de Indicele de Valoarea
aparatului Tipul de măsurat măsurare clasă unei diviziuni
Ampermetru
Voltmetru
Wattmetru
3. Montaţi schema de încercare a servomotorului, prezentată în figura 5.1 şi daţi-o profesorului

pentru verificare.
Figura 7.3 - Schema de pornire a servomotorului РД-09

4. Conectaţi întrerupătorul SQ şi măsuraţi parametrii servomotorului la rotirea directă şi apoi la
rotirea reversibilă. Datele obşinute se întroduc în tabelul 7.3.
Tabelul 7.2 - Parametrii servomotorului
Date masurate Date calculate

Sensul
U I P n12 kred n2= n12∙ kred S1=U∙I P1 n1 −n2
de rotaţie ⋅100
cosφ = S 1 S= n 1
V mA W min-1 min-1 VA -- %
Direct
Revers
n12 - prezintă turaţiile arborelui reductorului timp de 1 min.
28
Concluzii: În baza datelor din tabelul 7.3 faceţi concluziile, ce se impun, privind funcţionarea
servomotorului în diferite sensuri de rotaţie
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
29
Lucrarea de laborator Nr 8
Tema: Conectarea circuitelor de comandă cu motoarele specializate.
Obiective: Studierea principiului de funcţionare a motorului pas cu pas şi măsurarea parametrilor lui de lucru.
Echipament necesar:
- Instalaţie de laborator...................................................................................
- Sursă de tensiune continue reglabilă - Б5-46..............................................
- Motor pas cu pas..........................................................................................
- Ampermetru ................................................................................................
- Wattmetru....................................................................................................
Motorul electric pas cu pas - are proprietatea fundamentală de a converti un impuls într-o deplasare
unghiulară determinată, numită unghi de pas. MPP este un element de execuţie cu funcţia de convertor
electromecanic digital-analogic, utilizat în sistemele de comandă şi reglare numerică.
Clasificarea MPP se face după modul de mişcare al rotorului în motoare pas cu pas rotative sau liniare.
Statorul este de formă cilindrică sau plană echipat cu poli aparenţi, pe care sânt dispuse înfăşurări concentrate
alimentate cu impulsuri de tensiune dreptunghiulare. În funcţie de construcţia circuitului magnetic şi de numărul
înfăşurărilor de comandă se disting:
a) MPP de tip reactive.- Au rotorul fără înfăşurări, cu un număr de poli (sau dinţi) puţin diferit de cel al
statorului, se deplasează cu unghiuri bine determinate de construcţia maşinii şi de modul de alimentare a fazelor
statornice, ocupând o poziţie pentru care reluctanţa magnetică a circuitului de închidere a fluxului să fie minimă.
b) MPP de tip active. - Au rotorul echipat cu poli magnetici (magneţi permanenţi sau electromagneţi cu
înfãşurări alimentate prin inele) acesta se situează în raport cu repartiţia discretă a câmpului magnetic din întrefier în
poziţii determinate de componentele tangenţiale ale forţelor de atracţie magnetică a polilor de nume contrar.
Succesiunea de alimentare a fazelor MPP de tip activ poate fi de asemenea cu secvenţă simplă, mixtă cu
deosebirea că la terminarea unui ciclu, fazele se alimentează cu polaritate inversă, corespunzător cu schimbarea
polarizăţii polilor ritorici.
Dacă MPP este utilizat în sisteme de poziţionare pretenţioase, incrementul unghiular  trebuie să fie cât mai
mic pentru a micşora eroarea absolută de poziţionare. Ca urmare, rotorul şi tălpile polare statornice sunt prevăzute
cu dinţi, ca în figura 9.1.
Avantajele utilizării MPP sunt:
- asigură univocitatea conversiei număr de impulsuri-deplasare şi pot fi utilizate în circuit deschis
- gamă largă de frecvenţă de comandă;
- precizie de poziţionare şi rezoluţie mare;
- permit porniri,opriri, reversări, fără pierderi de paşi;
- memorează poziţia;
- sunt compatibile cu comanda numerică.
Dezavantajele utilizării MPP:
- unghi de pas, deci increment de rotaţie, de valoare fixă pentru un motor dat;
- randament energetic scăzut;
- viteză de rotaţie relativ scăzută;
- putere dezvoltată la arbore de valoare redusă
- necesită o schemă de comandă adaptabilă la tipul constructiv
- necesită o schemă de comandă complexă pentru asigurarea unei funcţionări la viteze mari.
Dacă pe fazele MPP se aplică succesiv o succesiune de n impulsuri de tensiune sau curent, atunci deplasările:
unghiulară n sau liniară xn vor avea valorile:
n = n α (8.1)
xn = n x (8.2)
în care: , x - sunt unităţile de deplasare incrementală unghiulară, respectiv liniară.
30
Dacă numărăm cele n impulsuri aplicate înfăşurărilor motorului în intervalul de timp T se poate stabili viteza
unghiulară, respectiv liniară de deplasare:
 = n  / T = f  (8.3)
v = n x / T = f x (8.4)
De aici rezultă primele două categorii de aplicaţii ale MPP: - poziţionarea; - reglarea vitezei.
În figura 9.1 este prezentat un MPP de tip reactiv cu rotor pasiv. MPP are în rotor o pereche de poli p r = 1, iar
în stator trei perechi de poli p s = 3 sau trei faze statornice m=p s=3. Fiecare pol statoric are o înfăşurarea concentrată
de comandă, toate aceste înfăşurări se leagă în serie două câte două (ale polilor statorici opuşi) formând “fazele”
statorice. Alimentarea fazelor statorice se face într-o secvenţă prestabilită, funcţie de sensul de rotaţie dorit şi cu
frecvenţa stabilită de schema de comandă, funcţie de viteza de rotaţie dorită, în două moduri:
Figura 8.1 - MPP de tip reactiv cu rotor pasiv

a) Dacă se utilizează secvenţa simplă de alimentare în orice moment avem alimentatã numai o “fază” (AA’;
BB’; CC’ etc.); Fie la momentul t = 0 alimentată faza AA’, rotorul va ocupa poziţia corespunzătoare reluctanţei
minime a căii de închidere a fluxului produs de înfăşurarea statornică (figura 9.2): situaţie în care coincide axa sa cu
axa fazei AA’.
Impulsuri de tact
t
AA’’’
’’BB’ t
t
CC’
AA’
t
BB’
t
CC’
t
Figura 8.2 -Alimentarea MPP cu o secveță simplă de impulsurii.

31
După întreruperea alimentării fazei AA’ se trece la alimentarea fazei BB’ rotorul va lua o nouă poziție
corespunzătoare axei polilor BB’ (figura 9.2) şi se deplasează deci cu unghiul geometric:
2π π
α p= = =600
2 ps 3 . (8.5)
Urmează apoi alimentarea fazei CC’, din nou AA’ ş.a.m.d. la fiecare nouă alimentare sau comandă rotorul se
roteşte cu pasul unghiular  p. Dacă se utilizează un motor cu rotorul multipolar (p r  1), sub acţiunea fiecărui
impuls de alimentare se realizează pasul geometric al rotorului
2π π
α p= =
2 p s p r p s p r [ rad ] (8.6)
b) Dacă se utilizează secvenţa mixtă de alimentare avem una sau două faze statorice alimentate simultan. Prin
alimentarea fazelor statorice în succesiunea AA’; AA’ şi BB’; BB’; BB’ şi CC’ etc. rotorul se va deplasa
succesiv cu unghiul p =  /3 radiani în poziţii pentru care ,, rezistenţa ’’ opusă de circuitul magnetic la închiderea
fluxului este minimă. Unghiul de pas la secvenţa mixtă de alimentare va fi:
2π π
α p= =
4 p s p r 2 ps p r [ rad ]. (8.7)
Unghiul de pas al MPP de tip reactiv poate fi de ordinul fracţiunilor de grad. În afara MPP cu întrefier radial
se construiesc MPP cu întrefier axial şi cu circuite imprimate pe un rotor disc. Acestea posedă momente axiale
interne minime de inerţie, ca şi inductanţă mică ale înfăşurărilor de comandă, ceea ce le conferă calităţi dinamice
superioare. Se construiesc şi MPP cu circuite imprimate şi rotor cilindric. Puterea nominală a MPP cu circuite
imprimate nu depăşeşte cîteva zeci de waţi.
Unghiul de pas la secvenţa mixtă este jumătate din unghiul de pas la secvenţa simplă. Unghiul de pas la
secvenţa mixtă este jumătate din unghiul de pas la secvenţa simplă. O mărire în continuare a numărului de paşi la o
rotaţie completă se poate obţine prin mărirea numărului de poli în stator şi rotor sau prin danturarea rotorului şi
statorului; numărul de dinţi în stator Zs trebuie să fie diferit de numărul de dinţi din rotor Zr:
Zs = Zr ± 2 (8.8)
Pentru ca circuitul magnetic să fie nesimetric şi deci reluctanţa magnetică să fie maximă după o axă şi minimă
după o altă axă.
Pentru mărirea cuplului dezvoltat s-au construit MPP cu mai multe sisteme stator-rotor pe acelaşi arbore. Un
motor cu trei statoare cu înfăşurări distincte,are rotoarele cu acelaşi număr de poli ca şi statoarele fixate pe acelaşi
arbore, dar cu polii a două rotoare vecine decalaţi cu câte o treime de pas polar. Alimentând pe rând într-o anumită
ordine, înfăşurările celor trei statoare, rotoarele se vor deplasa cu un unghi egal cu 1/3 de pas polar. În cazul unui
motor cu m statoare şi zp poli, la o rotaţie completă se execută 2mp paşi, deci unghiul de pas este 360 / 2mp.
Cuplurile dezvoltate de MPP de 3 statoare pot depăşi 10 Nm la unghiuri de pas de câteva grade.
Majoritatea MPP sunt bidirecţionale şi permit o accelerare, oprire şi reversare rapidă, fără pierderi de paşi,
dacă sunt comandate cu impulsuri a căror frecvenţă de repetiţie este inferioară frecvenţei limită, corespunzătoare
unui cuplu rezistent şi unui moment de inerţie dat. MPP sunt utilizate, în special, în aplicaţiile unde se doreşte
realizarea unei mişcări incrementale, folosind sisteme de comandă numerică.
Caracteristicile MPP
Pasul, sau incrementul deplasării unghiulare - reprezintă deplasarea corespun-zătoare unui puls de comandă.
Cuplul critic - reprezintă cuplul maxim, rezistent la care rotorul nu se pune în mişcare, o înfăşurare de
comandă fiind alimentată. Acest cuplu critic Msm este cuplul maxim al caracteristicii unghiulare a motorului MPP.
Caracteristica unghiulară statică - reprezintă dependenţa cuplului sincronizat M s de unghiul  format de axa
de simetrie a câmpului magnetic cu axa rotorului. Cuplul este de forma:
Ms = Km If 0×sin = Msm sin.
În care: If = ct. - este curentul de regim stabilizat în înfăşurarea de comandă;
0 - fluxul magnetic pe pol dat de înfăşurarea de fază sau de aceasta şi magnetul permanent în cazul
redresoarelor active.
32
1. Faceţi cunoştinţă cu instalaţia de laborator , amplasarea echipamentului şi a aparatelor de măsurat. notaţi
în tabelul 8.1 parametrii metrologici al aparatelor de măsurat utilizate.
Tabelul 8.1 - Parametrii metrologici al aparatelor de măsurat.
Denumirea Tipul Mecanismul Limitele de Indicele de Constanta
aparatului de măsurat măsurare clasă aparatului
Ampermetru
Voltmetru
Wattmetru
2. Montaţi schema de încercare a motorului pas cu pas şi daţi-o profesorului pentru verificare. Schema este
prezentată în figura 8.3.
Figura 8.3 - Schema de încercare a motorului pas cu pas.

3. Instalaţi pe sursa de alimentare Б5-46 tensiunea de lucru a motorului pas cu pas U 1=10V. Conectaţi sursa şi
încercaţi motorul pas cu pas în lucru. Comutaţi comutatorul S2 spre dreapta (stînga) şi convingeşi-vă că şi rotorul
motorului se roteşte în aceiaşi direcţie şi cu acelaşi număr de paşi.
4. Cu ampermetrul A şi wattmetrul W măsuraţi curentul şi puterea de consum pe fiecare fază a motorului pas
cu pas. Datele obţinute se includ în tabelul 8.2.
Tabelul 8.2 - Parametrii de lucru a motorului pas cu pas.
Date măsurate Date calculate

Tensiunea Fazele Curentul Puterea Numarul Unghiul de pas Rezistența
de lucru explorate de consum de consum de paşi 360∘ de fază
U1 I P n
αP= 1 R=U1 /I
V - mA W - grade Ω
1 1
10 2 2
3 3
4 4
5. Conectaţi în locul comutatorului mecanic S2 comutatorul electronic şi încercaţi motorul pas cu pas în lucru.
Variaţi frecvenţa de comutare şi observaţi cum se schimbă regimul de funcţionare a motorului.
Concluzii: Să se descrie modul de funcţionare a motorului pas cu pas.
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
33
_____________________________________________________________________________________
Anexa 1
34

Indrumar E I 2022

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar E I 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRI

Centrul de Excelență în Energetică și Electronică

Manualul este aprobat la catedra Electronică

Tema: Conectarea comutatoarelor mecanice cu circuitele electrice.

Figura 1.1 – Schema electrică a panoului de montare.

Tema: Studierea echipamentelor de ieşire discrete - acţionări.

Denumirea Tensiunea de Curentul de Limitele de reglare

Figura 2.1 - Programul de lucru al releului de timp.

Figura 2.2 - Schema pentru dirijarea motorului electric in functie de timp.

Date măsurate Date calculate

Tema: Studierea comparatoarelor și integratoarelor analogice.

Figura.3.1 – Comparator analogic.

Curba ideală intrare-ieșire a comparatorului realizat cu ajutorul operaționalului amplificator poate fi

Figura.3.2 – Semnalul de ieșire a comparatorului analogic.

Undele pătrate din unde sinusoidale

Figura. 3.3 – Integrator analogic

7.4.4. Generarea undelor triunghiulare

Fig. 3.5 – Generator de semna.

Figura 3.6 – Schema de conexiune a comparatorului analogic.

C3.3 Care este tensiunea de saturație negativă?

Setați comutatorul F7 în poziția 1.

Figura 3.7 – Schema de conexiune a integratorului analogic.

7. Setați osciloscopul în modul DC și 5V/div. și potențiometrul la -5V.

Figura 3.9 – Schema de conexiune a comparatorului.

2. Care este tensiunea de saturație pozitivă?

3. Care este tensiunea de saturație negativă?

4. Ce formă are unda care părăsește comparatorul?

5. Ce formă are unda care părăsește integratorul?

Tema: Conectarea convertoartorului digital - analog.

Figura. 4.1 – schema electrică a convertorului.

Figura 4.2 – Conexiunea convertorului digital analog.

2. Porniți alimentarea generală a circuitului.

2. Ce se întâmplă dacă se utilizează contorul BCD în locul contorului binar?

3. Ce tensiune există la ieșire când intrarea este 1000?

4. Ce tensiune există la ieșire când intrarea este 1010?

Tema: Conectarea convertoarelor analog- digital.

Figura 5.1 – Convertor digital - analogic

2. Porniți alimentarea generală a plăcii.

Concluzii: Să se descrie destinația și să se aducă parametrii nominali al aparatelor de comutație și al

2. Ce se întâmplă dacă se utilizează contorul BCD în locul contorului binar?

3. Ce ieșire digitală are convertorul atunci când există 1,85V la intrare?

4. Ce ieșire digitală are convertorul atunci când există 2,12V la intrare?

Tema: Realizarea conexiunilor dispozitivelor de acţionare cu echipamentele de ieşire.

Figura 6.1 - Schema de pornire directă a unui motor asincron trifazat.

Figura 6.2 - Schema de pornire reversibilă a unui motor asincron trifazat.

Tema: Asamblarea echipamentului de dirijare cu viteza şi sensul de rotaţie a motorului.

Figura 7.1 - Imaginea servomotorului reversibil cu reductor de tip PД-09

Figura 7.2 - Schema de conectare a servomotorului PД-09 la tensiunea alternativă 220V

3. Montaţi schema de încercare a servomotorului, prezentată în figura 5.1 şi daţi-o profesorului

Figura 7.3 - Schema de pornire a servomotorului РД-09

Date masurate Date calculate

n12 - prezintă turaţiile arborelui reductorului timp de 1 min.

Tema: Conectarea circuitelor de comandă cu motoarele specializate.

Figura 8.1 - MPP de tip reactiv cu rotor pasiv

Figura 8.2 -Alimentarea MPP cu o secveță simplă de impulsurii.

Figura 8.3 - Schema de încercare a motorului pas cu pas.

Date măsurate Date calculate

S-ar putea să vă placă și