ACCIDENTE ELECTRICE

Din practică s-a constatat ca în instalaţiile de joasă tensiune

sub 1000 V, numărul de accidente prin electrocutare este mult
mai mare decat în instalaţiile de tensiuni înalte, datorită
nerespectării regulilor de tehnica securităţii muncii,
considerându-se, în mod greşit, tensiunea sub 1000 V mai puţin periculoasă.
Efectele patologice ale trecerii curentului electric prin organele vii poartă
numele de electrocutare.
Efectele produse de electrocutări sunt electrotraumatismele şi şocurile electrice.
În categoria electrotraumatismelor se încadrează o serie de accidente care produc de
obicei vătămari externe :
- arsura electrică, este un traumatism produs de actiunea curentului electric.
Acest accident poate avea loc şi în cazul conectărilor gresite a unor
întrerupătoare sau în cazul înlocuirii unor siguranţe fără a se fi remediat
scurtcircuitul din reţea ;
- semnele electrice, apar la locul de contact al conductorului electric cu pielea sub
formă de leziuni, umflături sau pete;
- electrometalizarea este un traumatism electric produs prin acoperirea unei părţi
din suprafaţa pielii cu o peliculă metalică provenită din metalul volatilizat prin
căldura arcului electric ;
- vătămarea ochilor prin lumina puternica a arcului electric, care produce orbirea
temporară sau slăbirea definitivă a vederii ;
- vătămarea prin cădere apăruta ca urmare a contracţiilor involuntare ale
muşchilor, produse în cazul electrocutării.
-
B. ACŢIUNEA CURENTULUI ELECTRIC ASUPRA CORPULUI OMENESC

Curentul electric străbătând corpul omenesc, acţionează asupra centrilor nervoşi

şi asupra muşchilor inimii, putând provoca, în cazuri grave, stop respirator, stop
cardiac şi moartea prin electrocutare.
 Electrocutarea se poate produce atunci cand omul atinge simultan doua puncte
care au intre ele o diferenţă de potenţial mai mare de 40 V.
Gravitatea unui accident produs prin electrocutare depinde prin urmatorii factori :
 starea pielii şi zona de contact;
 suprafaţa şi presiunea de contact;
 mărimea, felul şi durata de aplicare a tensiunii electrice;
 frecvenţa tensiunii electrice;
 traseul căii de curent prin corpul accidentatului.
Curenţi nepericuloşi : mai mici decat 50 mA in curent continuu ; mai mici de 10 mA
in curent alternativ.
Curenţi periculoşi : 50 - 90 mA in curent continuu ; 10 - 50 mA in curent alternativ.
Curenţi letali : mai mare de 90 mA in curent continuu ; mai mare de 50 mA in curent
alternativ.

C. MĂSURI DE PROTECŢIE PERSONALĂ ÎN LABORATOARELE DE PROFIL

ELECTRIC
Pentru evitarea accidentelor este necesar ca personalul însărcinat cu
îndrumarea lucrărilor practice (profesor-inginer, maistru instructor, tutore) să
urmărească cunoaşterea şi respectarea de către elevi a normelor de sănătate şi
securitate în muncă. Fiecare elev va avea propria Fişă de instructaj, completată
conform Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 312/2006
Reguli de protectia muncii :
- nu se vor atinge cu mâna părţile aflate sub tensiune (la tablourile de distributie
sau la aparatele, maşinile şi instalaţiile aflate sub tensiune)
- nu se va lucra cu mâinile ude ;
- lucrarile de demontare a maşinilor şi aparatelor se fac după
scoaterea acestora de sub tensiune
 - după asamblarea aparatelor şi maşinilor punerea sub tensiune a acestora se
face numai dupa verificarea de catre conducatorul de lucrare ;
- executarea conexiunilor montajului se va face cu atentie pentru a se evita
desfacerea lor accidentala in timpul lucrului sub tensiune ;

D. MĂSURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE

- rapiditatea în intervenţie şi în aplicarea primului ajutor;
- degajarea accidentatului;
- respiraţie artificială.

E.
Pentru evitarea accidentelor este necesar ca personalul însărcinat cu
îndrumarea lucrărilor practice (profesor-inginer, maistru instructor, tutore) să
urmărească:
- înainte de începerea lucrului dacă
 s-a efectuat instructajul la locul de muncă;
 uneltele, mesele de lucru, maşinile, instalaţiile, aparatele etc. sunt în bună stare
de funcţionare, bancurile de lucru sunt la înălţimile optime pentru elevi;
 echipamentul de protecţie pentru fiecare loc de muncă repartizat elevilor este în
bună stare, există plăci avertizoare de protecţie la locurile unde se pot produce
accidente s-au asigurat măsurile de siguranţă impuse de normele de protecţie a
muncii.

- în timpul lucrului:
 dacă elevii poartă echipamentul individual de protecţie stabilit pentru fiecare loc
de muncă, halatele de lucru sunt strânse pe corp şi încheiate la mâneci, părul
elevilor este strâns şi acoperit cu basma sau bască:
 folosirea şi mânuirea corectă a sculelor, uneltelor, aparatelor, maşinilor, etc. şi
poziţia normală (neforţată) în timpul lucrului;
 păstrarea ordinii şi curăţeniei la locul de muncă;
 elevii să nu lucreze la maşini, aparate, aparate etc. fără aprobarea personalului
însărcinat cu îndrumarea lşi supravegherea ucrărilor practice;
  asigurarea la locurile de muncă a tuturor condiţiilor igienico-sanitare;
 să nu se consume sau păstreze alimente proprii în atelierele de lucru; orice
aliment se va consuma numai la locurile special amenajate respectându-se
regulile de igienă.

- la terminarea lucrului:
 deconectarea maşinilor unelte de la priza de forţă,
curăţirea de către elevi a locului de muncă, a
echipamentului, dispozitivelor maşinilor etc. şi
aşezarea uneltelor, sculelor în sertare sau dulapuri;
 respectarea tuturor măsurilor de igienă, prevenire şi
stingere a incendiilor prevăzute în normativele în
vigoare pentru locurile de muncă respective

5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI

NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

Pentru obţinerea competenţelor tehnice specializate relevante pentru modulul

Exploatarea şi întreţinerea maşinilor şi aparatelor electrocasnice veţi utiliza diverse
instrumente de lucru:
 Jurnal de activitate;  Fişe de documentare;
 Fişe de observaţie;  Studii de caz;
 Fişe de lucru;  Proiecte/ miniproiecte;
 Fişe tehnologice;  Portofoliu de practică.

Toate aceste instrumente va vor ajuta să dobândiţi abilităţile neceesare pentru

exploatarea şi întreţinerea a numeroase maşinilor şi aparatelor electrocasnice, precum:
 1. Fierul de călcat
2. Filtru de cafea
3. Prăjitorul de pâine
4. Radiatoare electrice
5. Fierbătorul electric
6. Grill electric
7. Aeroterma
8. Caloriferul electric
9. Cuptor electric
10. Robotul de bucătărie
11. Mixerul
12. Maşina electrică de tocat
carnne
13. Râşniţa de cafea
14. Hota de bucătărie
15. Maşina de spălat vase
16. Maşina de spălat rufe
17. Aspiratorul
18. Ventilatorul
19. Perna electrică
20. Uscătorul de păr
21. Maşina electrică de ras
22. Lustre
23. Veioze
24. Lampadare
25. Plita electrică
 Vă aflaţi la agentul economic la care se desfăşoară
instruirea practică comasată aferentă modulului Exploatarea şi
întreţinerea maşinilor şi aparatelor electrocasnice.
Mai întâi sub îndrumarea maistrului instructor/ tutorelui, iar
apoi singuri, completaţi documentul de mai jos:

Numele elevului Calificarea Clasa

Denumirea agentului economic Perioada de stagiu

Data Interval Loc de Sarcini realizate Resurse utilizate S

orar muncă E
I

,
Modul de realizare a sarcinilor: sub supraveghere (S), în echipă (E), individual
(I)

Competenţa:
INSTALAREA MAŞINILOR ŞI APARATELE ELECTROCASNICE.

În atelierul în care efectuaţi activitatea de practică comasată observaţi modul de

instalare a corpurilor de iluminat: veioze, lampadare, aplice, lustre.
Completaţi tabelul de mai jos, utilizănd informaţiile dobândite:
VEIOZĂ LAMPADAR APLICĂ LUSTRĂ
Amplasarea în
incăpere
Modul de
conectare la
instalaţia
electrică
Caracteristicile
constructive
ale cablurilor
de conectare
Caracteristicile
constructive
ale prizelor
Protecţia
necesară

Competenţa:
INSTALAREA MAŞINILOR ŞI APARATELE ELECTROCASNICE.
Studiaţi trei aparate electrocasnice ( A, B şi C ) care au în componenţă
elemente încălzitoare.
Răspundeţi apoi la următoarele cerinţe:
1. Utilizarea aparatelor
A......................................................................................................
B......................................................................................................
C......................................................................................................
2. Elementele constructive comune
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
.......................................
3. Elementele constructive prin care cele trei aparate se diferenţiază
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
......................................................................................................
.........................................................................
4. Modul de racordare la reţeaua electrică
A...................................................................................................
B...................................................................................................
C...................................................................................................

Competenţa:
INSTALAREA MAŞINILOR ŞI APARATELE ELECTROCASNICE.
Aţi fost chemat acasă la un client pentru a instala o hotă.
Studiaţi vizual tipul constructiv al hotei şi consultând instrucţiunile tehnice oferite
de producătorul acesteia stabiliţi care sunt lucrările, materialele sculele şi
dispozitivele necesare instalării hotei.

a. Completaţi fişa tehnologică de mai jos cu operaţiile/ lucrările, materiale,

sculele şi dispozitivele necesare instalării hotei.
Nr. Operaţii / lucrări Materiale Scule şi dispozitive
Crt. utilizate utilizate
1.
2.
3.

b. Precizaţi locul de amplasare al hotei....................................

c. Precizaţi distanţa/înălţimea faţă de aragaz la care trebuie montată
hota...........

Competenţa:
INSTALAREA MAŞINILOR ŞI APARATELE ELECTROCASNICE.

Scopul activiţăţii: Această activitate va permite elevilor să cunoască diferite tipuri

constructive de fiare de călcat
Descrierea situaţiei problemă: Folosit în Europa începând cu secolul al XVII-lea intr-o
formă rudimentară, fierul de calcat a evoluat continuu din punct de vedere
constructiv. Astfel, se consideră că fierul încălzit electric a fost inventat în 1882 de
Henry W. Seeley, iar primul fier electric cu termostatat a apărut în 1920. În prezent
producătorii oferă o mare varietate de fiare de călcat cu funcţii multiple.
Sarcini de lucru:
1. In figura alăturată este prezentat un fier de
calcat cu termoregulator cu bimetal
a. denumiţi părţile constructive ale fierului de
călcat din figură
b. explicaţi rolul funcţional al fiecărui element
constructiv.
2. Pentru a identifica modele noi, consultaţi site-urile firmelor
constructoare de fiare de călcat, studiaţi ofertele magazinelor
de specialitate
a. ce alte elemente constructive aţi identificat ?
b. ce rol funcţional au acestea?
c. ce materiale sunt utilizate pentru acoperirea tălpii fierului de călcat?
3. Noile modele de fiare de călcat au funcţii multiple şi oferă
siguranţă mare atât în fucţionare cât şi utilizatorului.
a. care este semnificaţia simbolului alăturat,
inscripţionat pe fiarele de călcat de ultimă generaţie?
Concluzii: Întocmiţi un referat „Istoria fierului de călcat”

Competenţa
LOCALIZAREA DEFECTELOR MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE

Studiaţi trei aparate electrocasnice ( A, B şi C ) care au în componenţă motoare

electrice(de exemplu: robot de bucătărie, aspirator, uscător de păr)
Defectele pot apare la oricare din parţile constructive ale acestora şi sunt de
natură electrică sau mecanică

Competenţa:
INSTALAREA MAŞINILOR ŞI APARATELE ELECTROCASNICE.
a. Completaţi tabelul de mai jos precizând locul unde pot apare defectele în
funcţionarea celor trei aparate

Nr. Aparatul Aparatul Aparatul

Crt. A B C
1.
2.
3.

Competenţa
LOCALIZAREA DEFECTELOR MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE

Pentru a localiza defectele unui aparatul sau maşini electrocasnice, trebuie

efectuate o serie de operaţii, lucrări sau verificări ( vizuale sau/şi prin măsurări)

a. Completaţi fişa tehnologică de mai jos având în vedere lucrările, verificările,

cât şi mijloacele utilizate pentru localizarea defectelor unei aeroterme.
Nr. Operaţii / lucrări Mod de verificare Mijloace utilizate
Crt. (Scule, dispozitive,
aparate de măsurat)
1.
2.
3.
Competenţa
LOCALIZAREA DEFECTELOR MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE

În atelierul în care efectuaţi activitatea de practică comasată, un client se

prezintă cu un aparat electrocasnic defect.
Identificarea defectelor se inregistrează într-o „fişă deconstatare
tehnică” care este premergătoare executării reparaţiilor

Completaţi fişa de mai jos având în vedere defecţiunile constate:

UNITATEA(locul unde efectuaţi constatarea)..................

FISĂ DE CONSTATARE TEHNICĂ

a maşinii/aparatului...................................................... în vederea
reparaţiei.

CONSTATĂRI

Nr. crt. Organul de maşină sau Descrierea defecţiunilor constatate

piesa defectǎ
1.

2.
 3.

Comisia de constatare
..............................................

Competenţa
LOCALIZAREA DEFECTELOR MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE

Scopul activităţii:
Această activitate vă va permite :
să cunoaşteţi modul de realizare a protecţia împotriva
electrocutării pentru aparatele şi maşinile electrocasnice cu
carcase metalice.
să identificaţi defectele ce determină accidente electrice prin
electrocutare indirectă
Descrierea situaţiei problemă:
O parte din aparatele şi maşinile electrocasnice sunt realizate cu carcase metalice.
Acestea sunt de regulă echipate cu motoare electrice şi cu elemente încălzitoare de
putere mare, care pot determina accidente electrice, prin electrocutare indirectă
Sarcini de lucru:
1. Identificaţi trei aparate/maşini din acestă categorie.
.....................................................................................................................................
2. Precizaţi modul în care trebuie să se realizeze protecţia împotriva electrocutării
pentru această categorie de aparate/maşini.
......................................................................................................................................
3. Prezentaţi defectele care pot determina existenţa tensiunii în carcasa metalică
a acestor aparate/maşini.
 ......................................................................................................................................

Concluzii:
Realizaţi o prezentare cu titlul” Metode de protecţie
pentru electrocutarea indirectă”

Competenţa
EXECUTAREA REPARAŢIILOR MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE

Pentru trei defecte ale unui radiator electric cu ulei, completaţi schema de mai
jos precizând cauzele posibile ale acestora.

1.
1. 2.
Radiatorul nu încălzeşte.
.
.

1.
2. Radiatorul încălzeşte. 2.
dar lampa de semnalizare
nu funcţionează .
.

1.
3. Uleiul mineral se 2.
scurge din radiator.
.
.