Always leading the pack

REGULATOR DE ALIMENTARE
DL 3155E17R

Laborator TIME
 (
Pagina alb a
 DL 3155E17R : Regulator de alimentare

GHID PRACTIC
Unitati:

Diode
Regulator de tensiune de sunt
Regulator de tensiune variabila IC
Protectie circuit
Unitate de control: conv. CA/CC
Convertor CC/CA
Regulator cu comutare
 (
Pagina alb a
 Dispozitiv Nr. 1: DIODE

Obictive: Se studiaza:

Un redresor monofazic cu semiunda

Puntea lui Graetz

Stabilizator cu dioda Zener

Instrumente: Osciloscop

Multimetru
 (
Pagina alb a
 DIODE

Diagrame Electrice

Fig. 1.1

Fig. 1.2
 Fig. 1.3

Lista Componente
V1 = dioda 1N4148
V2 = dioda 1N4148
V3 = dioda 1N4148
V4 = dioda 1N4148
V5 = dioda zener 3V3
V6 = dioda zener 5V1

Diagrame Topografice

Fig. 1.4
Fig. 1.5

Fig. 1.6

Fig. 1.7
Rezultate Obtinute

+V V5 V6
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Tab 1.1

EXPERIMENT
Introduceti modulul 17R in console;
Redresor monofazic cu semidioda
conectati circuitul si osciloscopul ca in figura 1.4;
reglati osciloscopul in modul urmator:
CH1 si CH2 = 5V/DIV ,
TIME/DIV = 5ms,
cuplare = CC;
aduceti intrerupatorul general in pozitia ON;
observati, pe ecranul osciloscopului, semnalul de iesire: undei sinusoidale aplicate la intrare i-a
fost taiata semiunda negativa si valoarea tensiunii de varf a semiundei pozitive la iesire nu
coincide cu cea de intrare din cauza caderii potentialului diodei;
Puntea lui Graetz
conectati circuitul si osciloscopul ca in figura 1.5;
reglati osciloscopul in modul urmator:
CH1 si CH2 = 5V/DIV ,
TIME/DIV = 5ms,
cuplare = CC;
aduceti intrerupatorul general in pozitia ON;
observati, pe ecranul osciloscopului, semnalul de iesire: unda sinusoidala aplicata la intrare este
formata din doua semiunde pozitive, cu conectare in punte, doua diode conduc pe fiecare
semiunda si sunt in masura sa redreseze intreaga unda;
Stabilizator cu dioda zener
conectati circuitul ca in figura 1.6, prevazand cele doua multimetre digitale ca voltmetri in curent
continuu;
reglati tensiunea +V in functie de valorile prezentate in tabelul 1.1, cititi valoarea tensiunii
masurate pe V5 si notati-o in tabelul 1.1;
conectati circuitul ca in figura 1.7, prevazand cele doua multimetre digitale ca voltmetri in curent
continuu;
reglati tensiunea +V in functie de valorile din tabelul 1.1, cititi valoarea tensiunii masurate pe V6
si notati-o in tabelul 1.1;
observati cum, odata cu cresterea tensiunii +V, tensiunea masurata pe zener creste pana la
valoarea tensiunii zener-ului, dupa care se stabilizeaza la acea valoare.

INTREBARI

Pentru redresorul cu semiunda simpla, frecventa undei redresate este egala cu:

Jumatate din frecventa undei de intrare

Egala cu frecventa undei de intrare

Dublul frecventei undei de intrare.

Pentru redresorul cu semiunda dubla, frecventa undei redresate este egala cu:

Jumatate din frecventa undei de intrare

Egala cu frecventa undei de intrare

Dublul frecventei undei de intrare.

Intr-o punte a lui Graetz, tensiunea rectificata in raport cu tensiunea eficace cum se prezinta?

Mai mare decat tensiunea eficace.

Mai mica decat tensiunea eficace

Egala cu tensiunea eficace.

O dioda normala poate fi utilizata ca o dioda normala?

Da, intotdeauna.

Da, pana la tensiunea zener-ului

Nu.
 CAUTARE DEFECTE

Apasati butonul INSERT pentru a introduce defectul in circuit.

Repetati operatiunile din sectiunea EXPERIMENT (Nivelator dublu la niveluri independente)
pentru a descoperi defectul introdus in circuit.

Care este defectul ?

V2 intrerupt

V1 intrerupt

V1 scurt-circuitat

V6 intrerupt

Scoateti toate conexiunile.

 Dispozitiv Nr. 2: REGULATOR DE TENSIUNE DE SUNT

Obiective: Demonstrarea caracteristicilor de functionare ale unui

regulator de tensiune de sunt
Determinarea controlului tensiunii de iesire cu schimbari in
tensiunea de linie si calcularea procentajului de reglare al
liniei
Determinarea controlului tensiunii de iesire cu schimbari in
rezistenta de sarcina si calcularea procentajului de reglare a
sarcinii

Instrumente: 2 Multimetre digitale

 (
Pagina alb a
 REGULATOR DE TENSIUNE DE SUNT

Diagrame electrice

Fig.1.1a

Lista componente
R1 = 100Ω - 1W
R2 = 100Ω - 1W
R3 = 120Ω - 1/4W
R4 = 47Ω - 1/2W
R5 = 10Ω - 1/2W
R6 = PT – 1kΩ
R7 = 100Ω - 1/2W
C1 = 10mF
V1 = 2N2219A
V2 = Dioda Zener - 5V1 - ½W

Date de calcul
UBE = 0.6 V; UV2 =
Iesire nominala : Uo = UV2 + UBE = UV2 + UR3
where 5.1 V
Reglare tensiune linie
=
(%)
Reglare tensiune
=
sarcina (%)
Diagrame topografice

Fig.1.2a

Fig.1.2b

Fig.1.2c

Rezultate obtinute

Ui(+V) UR3=UBE UV2 UO IC

[Vdc] [Vdc] [Vdc] [Vdc] [mA]
Valoare masurata Valoare calculata Valoare masurata Valoare calculata

Tabel 1.2
(fara sarcina)
 Ui(+V) UO
[Vdc] [Vdc]
Valoare masurata Reglare tensiune linie
9 %
8 Valoare calculata
7 Modificare M1
Tabel 1.3 Tabel 1.4
(R6+R7 = 1.1 kΩ) (R6+R7 = 1.1 kΩ)

IL UO
[mA] [Vdc]

Valoare masurata
0 (fara sarcina)
5
(R6+ R7 = 1.1 kΩ)
20
Ui(+V) UO
[Vdc] [Vdc] 30
Valoare masurata 40
10 50
Modificare M1
57
8
(R6+R7 = 100 Ω)

Tabel 1.5 Tabel 1.6

(R6+R7 = 1.1 kΩ) (Ui constanta)

Ui(+V) UO UR4 UBE

Reglare tensiune sarcina [Vdc] [Vdc] [Vdc] [Vdc]
% Valoare masurata
Valoare calculata 8

Modificare M2 8

Tabel 1.8
Tabel 1.7
(R6+R7 = 1 kΩ)
 Ui(+V) UO UR4 UR3=UBE UCE UV2
[Vdc] [Vdc] [Vdc] [Vdc] [Vdc] [Vdc]
Valoare masurata

Defect F1

Defect F2

Tabel 1.9
(R6+ R7 = 1 kΩ)

EXPERIMENT
1) introduceti Modulul E17 in consola si treceti intrerupatorul principal in pozitia ON;
2) conectati circuitul dupa cum arata Fig.1.2a fara a conecta deocamdata sarcina R5 (linie
punctata);
3) reglati tensiunea sursa +V la 8 Vcc;
4) masurati cu multimetrul (2) setat ca voltmetru c.c. caderile de tensiune la capetele R3 (UBE)
si ale diodei Zener
5) calculati tensiunea de iesire in circuitul fara sarcina Uo ca suma tensiunilor masurate in
prealabil si scrieti-o
6) masurati cu multimetrul (2) setat ca voltmetru c.c. tensiunea de iesire Uo si scrieti valoarea in
Tab.1.2;
7) verificati egalitatea intre valoarea masurata si cea calculata a iesirii Uo;
8) calculati intensitatea de colector V1, masurand cu voltmetrul (2) tensiunea la capetele R4, si
scrieti valoarea in Tab.1.2;
9) tineti bornele voltmetrului (2) la capetele R4 si verificati si verificati ca daca tensiunea de
intrare (+V) la regulator scade, intensitatea de colector V1 scade si ea;
10) verificati, tot cu bornele voltmetrului (2) la capetele R4, ca prin scaderea tensiunii sursa (+V)
pana la atingerea celei nominale de iesire (UV2 + UBE), tensiunea UR4 scade pana la anulare
(V1 nu mai conduce curentul), iar tensiunea de iesire Uo nu mai este stabila, ci variaza in
functie de variatia +V;
11) setati +V la 8 Vcc si conectati acum sarcina fixa R5 la iesire (linie punctata);
12) observati scaderea imediata a tensiunii de iesire Uo si verificati, prin masurare cu multimetrul
(2), setat ca voltmetru c.c., tensiunea la capetele R1 (R2), si ca rezistoarele in serie (R1 si R2)
trebuie sa disipeze toata puterea cand sarcina este foarte mica sau scurtcircuitata .
REGLARE TENSIUNE LINIE
13) deconectati sarcina R5 si conectati circuitul conform Fig.1.2b;
14) rotiti R6 complet in sensul invers acelor de ceasornic pentru a avea o sarcina maxima (R6 +
R7 = 1.1 kΩ);
15) reglati tensiunea sursa +V la 9 Vcc;
16) masurati tensiunea de iesire (voltmetru (2)) si scrieti valoarea in Tab.1.3;
17) repetati actiuneile 14) si 15) pentru fiecare valoare a Ui din Tab.1.3;
18) verificati ca Uo ramane in general constanta;
19) calculati reglarea tensiunii de linie si inregistrati valoarea in Tab.1.4;
20) verificati din masuratori ca tensiunea de intrare la regulatorul de sunt este mentinuta intr-un
anumit interval, deoarece in caz contrar circuitul nu poate regla in mod corespunzator;
21) comentati rezultatele si verificati ca procentajul de reglare este mai mic de ±4%.
Inserare modificari
Modificare M1
22) consultati Fig.1.2b si reglati alimentarea variabila pozitiva pentru a seta +V = 10 Vcc;
23) scoateti capacul simulatorului de Modificari/Defecte si setati intrerupatorul DIP M1 in
pozitia ON (punct acoperit) pentru a mari tensiunea V2 de la 5.1 V la 6.2 V;
24) masurati Uo si scrieti valoarea in Tab.1.5;
25) reglati, tinand intrerupatorul M1 in pozitia ON, alimentarea pozitiva la +8 Vcc si inregistrati
din nou Uo in Tab.1.5;
26) calculati, utilizand valorile din Tab.1.5, reglarea tensiunii de linie si inregistrati valoarea in
Tab.1.4;
27) aflati, pe baza observatiilor si calculului, ce procentaj dintre acestea este cel corect in acest
caz:
a. 0.05%
b. 2%
c. 0.7%
d. 3%
28) comentati rezultatele si setati intrerupatorul DIP M1 in pozitia OFF ;
29) inchideti capacul simulatorului de Modificari/Defecte.
REGLAREA TENSIUNII DE SARCINA
30) reglati din nou tensiunea variabila +V la 8 Vcc (prin verificare cu voltmetrul (1)) si deplasati
dupa voltmetru (1) dupa cum arata Fig.1.2c pentru a masura tensiunea de iesire Uo fara a
conecta pentru moment sarcina (R6 + R7);
31) scrieti valoarea Uo in Tab.1.6 in corespondenta cu IL = 0 mA;
32) setati multimetrul (2) ca miliampermetru si conectati bornele intre borna de iesire a
circuitului si borna de sarcina (R6 + R7);
33) la inceput rotiti R6 complet in sensul invers acelor de ceasornic (R6 + R7 = 1.1 kΩ) si
verificati ca intensitatea in sarcina IL corespunde cu aproximativ a doua valoare inserata in
tabelul 1.6;
34) masurati valoarea de iesire Uo corespunzatoare si scrieti valoarea in Tab.1.6;
35) reglati R6 pentru celelalte valori IL din Tab.1.6;
36) masurati tensiunea Uo in corespondenta cu fiecare valoare a IL si scrieti aceste valori in
Tab.1.6;
37) verificati ca Uo ramane in general constanta;
38) calculati reglarea tensiunii de sarcina si scrieti valoarea in Tab.1.7;
39) comentati rezultatele si verificati ca procentajul de reglare de sarcina este mai mic de ±4%.
Inserare modificari
Modificare M2
40) reglati R6 astfel incat combinatia in serie a R6 si R7 sa aiba o rezistenta totala de 1 kΩ;
41) conectati circuitul conform Fig.1.2b;
42) masurati, cu +V la 8 Vcc, caderile de tensiune Uo, UR4 si UBE si scrieti valorile in Tab.1.8;
43) scoateti capacul simulatorului de Defecte/Modificari si setati intrerupatorul DIP M2 in
pozitia ON (punct acoperit);
44) reglati +V la Vcc din nou;
45) masurati din nou tensiunea Uo, UR4 si UBE si scrieti valorile in Tab.1.8;
46) determinati daca valorile masurate cu modificarea M2 inserata ar putea fi cauzate de un:
a. scurt circuit la R3
b. dioda Zener deschisa, V2
c. scurtcircuit colector-emitator in V1
d. rezistenta de sarcina deschisa
47) comentati rezultatele si apoi setati intrerupatorul DIP M2 in pozitia OFF .

INTREBARI

Intr-o sursa de alimentare fara circuit regulator, daca creste rezistenta sarcinii, tensiunea de
iesire:

scade

creste

fluctueaza

ramane aceeasi

Tensiunea de iesire in circuitul regulatorului de tensiune de sunt, pe placa DL 3155E17 cu

sarcina (R6,R7) conectata, este aproximativ suma caderii de tensiune intre:

V2 si combinatia paralela a R1 si R2

V2, R3 si combinatia paralela a R1 si R2

V2 si caderea de tensiune la baza emitatorului la V1

rezistenta de sarcina si R4

Cresterea tensiunii de sarcina face V1:

mai rau conductor

mai bun conductor

sa se supraincalzeasca

sa nu mai conduca electricitate

In circuitul regulator de sunt pe care l-ati studiat, o pierdere de reglare s-a produs cand
tensiunea de intrare:

a scazut sub tensiunea diodei Zener

a variat

a depasit tensiunea diodei Zener

nici una din variantele de mai sus

Intr-un circuit regulator de sunt care functioneaza corect, intensitatea prin rezistenta in serie:

scade cand creste intensitatea de sarcina

creste cand creste intensitatea de sarcina

este mai mica decat intensitatea din tranzistor

ramane aproximativ constanta cand creste intensitatea de sarcina

O sursa de alimentare cu regulator este specificata sa controleze iesirea intre 4,5 si 5,5 Vcc,
pe un interval de intensitate 0-10A. Reglarea sarcinii acestei surse de alimentare este :

0.02 %

0.2 %

20 %

2%
 (
Pagina alb a
 Dispozitiv Nr. 3: REGULATOR DE TENSIUNE VARIABILA

Obiective: Determinati modalitatile de functionare ale unui duplicator de

tensiune cu o semiunda.

Instrumente: Multimetru digital

 (
Pagina alb a
 REGULATOR DE TENSIUNE VARIABILA

Diagrame Electrice

Fig. 3.1

Fig. 3.2

Lista Componente
V1 = LM 317T
R1 = 47 Ohm - 1/4W
R2 = trimmer de 10 KOhm
RL1 = 47 Ohm 5 W
RL2 = 47 Ohm 5 W
Diagrame Topografice

Fig. 3.3

Fig. 3.4

Rezultate obtinute

Vout (R Vout (R
Vref
serie) paralel)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Tabel 3.1
EXPERIMENT
Introduceti modulul 17R in consola;
conectati circuitul ca in figura 3.3, asezand cele doua multimetre digitale ca voltmetre in curent
continuu;
aduceti intrerupatorul general in pozitia ON;
reglati tensiunea Vref, cu ajutorul trimmerului R3, conform valorilor prezentate in tabelul 3.1,
cititi valoarea tensiunii masurate pe Vout si notati-o in tabelul 3.1 (in coloana R paralel);
conectati circuitul ca in figura 3.4;
reglati tensiunea Vref, cu ajutorul trimmeului R3, conform valorilor prezentate in tabelul 3.1,
cititi valoarea tensiunii masurate la Vout si notati-o in tabelul 3.1 (in coloana R serie);
observati ca, independent de sarcina, circuitul integrat LM 317T tine stabila tensiunea la Vout;

INTREBARI

Care este intervalul de tensiune la iesirea din stabilizator?

De la 0 la tensiunea de alimentare.

De la 0 la tensiunea de alimentare minus 3 V.

De la 5 V la tensiunea de alimentare.

Stabilizatorul poseda un limitator de curent?

Da.

Nu

CAUTARE DEFECTE

Apasati butonul INSERT pentru a introduce defectul in circuit.

Repetati operatiunile sectiunii EXPERIMENT pentru a gasi defectul introdus in circuit.

Care este defectul ?

V1 defect.

R3 intrerupt.

R3 scurt-circuitat.

R1 intrerupta.

Indepartati toate conexiunile.

 (
Pagina alb a
 Dispozitiv Nr. 4: PROTECTIA CIRCUITULUI

Obiective: Studiul unui limitator de curent

Instrumente: 2 Multimetre digitale

 (
Pagina alb a
 PROTECTIA CIRCUITULUI

Diagrame Electrice

Fig. 4.1

Lista Componente
N1 = TL 082
V1 = 2N2222A
D1 = 1N4148
D2 = 1N4148
R1 = Trimmer de 1 KOhm
R2 = 1 KOhm 1/4 W 5%
R3 = 470 Ohm 1/4 W 5%
R4 = 470 Ohm 1/4 W 5%
Rsens = 1,1 Ohm 1/4 W 1%
Diagrame Topografice

Fig. 4.2

EXPERIMENT
introduceti Modulul E17R in consola;
conectati circuitul ca in figura 4.2, dispunand cele doua multimetre digitale ca voltmetru si
ampermetru in curent continuu;
rotiti trimmerul R1 in sensul acelor de ceasornic si trimmerul R2 in sens invers acelor de
ceasornic;
aduceti intrerupatorul general in pozitia ON;
variati tensiunea cu trimmerul R2 si verificati daca tensiunea creste si curentul capata o anumita
valoare, care se poate calcula cu legea lui Ohm;
pozitionati trimmerul R1 astfel incat multimetrul sa citeasca o tensiune de 5V;
reglati trimmerul R2 astfel incat ampermetrul sa citeasca o tensiune de 200mA;
verificati daca, marind tensiunea aplicata la rezistente (rotind potentiometrul R2) curentul ramane
stabil, ceea ce se petrece gratie operationalului care limiteaza curentul in functie de valoarea de
referinta impusa.
 INTREBARI

Cum se dimensioneaza curentul?

Pe baza tensiunii caracteristice a regulatorului

Pe baza puterii ce poate fi disipata de generator

Care este functia Rsens

Sa limiteze curentul circuitului

Sa limiteze tensiunea circuitului

Sa obtina o tensiune proportionala cu curentul

CAUTARE DEFECTE

Apasati butonul INSERT pentru a introduce defectul in circuit.

Repetati operatiunile sectiunii EXPERIMENT, cu intrerupatoarele S1 si S2 in pozitia ON, pentru a
gasi defectul introdus in circuit.

Care este defectul?

Rsens intrerupta

N1defect

Rsens scurt-circuitata

V1 defect

Indepartati toate conexiunile.

 (
Pagina alb a
 Dispozitiv Nr. 5: UNITATE DE CONTROL: CONVERTOR CA/CC

Obiective: Studiul unui convertor CA/CC

Instrumente: Osciloscop
 (
Pagina alb a
 UNITATE DE CONTROL: CONV. CA/CC

Diagrame Electrice

Fig. 5.1

Lista Componente
V1 = TEC116N

Diagrame Topografice

Fig. 5.2
 Fig. 5.3

Rezultate Obtinute

Fig. 5.4
 Fig. 5.5

EXPERIMENT
Acest modul permite studiul unui rectificator controlat, conversia sinusoidei are loc prin folosirea
unei diode controlate (SCR). Controlul SCR are loc cu un microcontrolor, care emite si
converteste doua canale, unul fiind de referinta si celalalt unda sinusoidala. Atunci cand sinusoida
este negativa, convertorul o citeste ca avand valoarea zero, cand este mai mare de zero incarca
valoare VREF in celalalt canal si de aici se incarca intr-un timer. Acest timer este un contactor cu
amplitudine de 10 ms, atunci cand este activat la sfarsitul numaratorii genereaza un impuls de
gate care trimite dioda in conductie. Valoarea VREF este referinta necesara pentru a porni timer-ul,
daca este la maxim timpul necesar pentru a porni timer-ul este astfel incat impulsul de gate
generat are loc intotdeauna in partea negativa a undei ( SCR nu conduce), in timp ce atunci cand
este la minim impulsul de gate generat face posibila conductia diodei in partea pozitiva a undei.

introduceti Modulul E17R in consola:

conectati osciloscopul si circuitul ca in fig.5.2;
reglati osciloscopul in modul urmator:
CH1 = 5V/DIV,
CH2 = 1V/DIV
TIME/DIV = 2,5ms,
cuplare = Retea CA;
aduceti intrerupatorul general in pozitia ON;
observati pe ecranul osciloscopului semnalul de gate (CH2) si partea unei sinusoide(CH1),
aceasta sinusoida nu este semnalul efectiv pe sarcina ci exact opusul, daca este partea semnalului
pe care dioda SCR nu conduce, acest lucru e cauzat de faptul ca masa de referinta este diferita;
modificati valorile VREF si observati cum se modifica semnalul de gate (vezi figura 5.4);

conectati osciloscopul si circuitul ca in fig.5.3;

reglati osciloscopul in modul urmator:
CH1 = 5V/DIV,
TIME/DIV = 2,5ms,
cuplare = Retea CA;
observati pe ecranul osciloscopului semnalul prezent pe sarcina, modificati valorile VREF si
observati cum se modifica semnalul pe sarcina (vezi figura 5.5);

INTREBARI

SCR serveste pentru alimentarea circuitelor:

Cu curent continuu.

Cu curent alternativ

Ambele.

SCR este:

O dioda controlata in aprindere.

O dioda controlata in stingere.

Un tranzistor controlat in aprindere.

Un tranzistor controlat in stingere.

Stingerea SCR are loc atunci cand:

tensiunea este 0.

curentul este 0.

gate este 0.
 Care este aplicatia caracteristica a unei SCR:

Punte controlata.

Regulator linear.

Amplificator.

CAUTARE DEFECTE

Apasati butonul INSERT pentru a introduce defectul in circuit.

Repetati operatiunile sectiunii EXPERIMENT, referitoare la intrerupatoarele S1 si S2 pe OFF,
pentru a gasi defectul introdus in circuit.

Care este defectul?

SCR scurt-circuitat.

Semnal alternativ absent

Semnal de Gate absent.

SCR deschis intotdeauna

Indepartati toate conexiunile.

 (
Pagina alb a
 Dispozitiv Nr. 6: UNITATE DE CONTROL: CONVERTOR CC/CA

Obiective: Studiul unui inversor

Instrumente: Osciloscop
 (
Pagina alb a
 UNITATE DE CONTROL: CONVERTOR CC/CA

Diagrame Electrice

Fig. 6.1

Lista Componente
V1 = IRF9530
V2 = IRF730

Diagrame Topografice

Fig. 6.2
Fig. 6.3

Fig. 6.4
Rezultate Obtinute

Fig. 6.5

Fig. 6.6

Fig. 6.7
EXPERIMENT
Acest modul permite studiul unui inversor, pentru convertirea CC se folosesc doua MOSFET,
care sunt introduse in conductie de doua serii de impulsuri. Seriile de impulsuri sunt generate de
un microcontrolor, in interiorul caruia se gaseste un timer care genereaza seriile de impulsuri.
Datele referitoare la amplitudinea impulsurilor sunt cuprinse intr-un tabel in memoria
microcontrolorului (in care sunt inscrise procentele duratei de ON si OFF a impulsurilor).
Valoarea duratei seriei de impulsuri este data de valoarea timerului pentru un alt coeficient
(prescaler), care este modificat cu VREF, astfel procentele impulsurilor sunt intotdeauna respectate.
Introduceti Modulul E17R in consola.
Inversor cu sarcina rezistiva
conectati osciloscopul si circuitul ca in fig.6.2;
reglati osciloscopul in modul urmator:
CH1 = 5V/DIV,
CH2 = 5V/DIV,
TIME/DIV = 10ms,
cuplare = CC;
aduceti intrerupatorul general in pozitia ON;
apasati butonul in sectiunea unitate de control astfel incat sa se aprinda ledul corespunzator
inscrisului PWM INVERTER (OUT1 & OUT2);
observati pe ecranul osciloscopului seria de impulsuri (CH2) si sinusoida generata (CH1) cu o
sarcina rezistiva (ca in figura 6.5);
modificand valoarea VREF se modifica si valoarea frecventei sinusoidei;
Inversor cu sarcina rezistiva-capacitiva
conectati osciloscopul si circuitul ca in fig.6.3;
reglati osciloscopul in modul urmator:
CH1 = 5V/DIV,
CH2 = 5V/DIV,
TIME/DIV = 10ms,
cuplare = CC;
aduceti intrerupatorul general in pozitia ON;
apasati butonul in sectiunea unitate de control astfel incat sa se aprinda ledul corespunzator
inscrisului PWM INVERTER (OUT1 & OUT2);
observati pe ecranul osciloscopului seria de impulsuri (CH2) si sinusoida generata (CH1) cu o
sarcina rezistiv-capacitiva (ca in figura 6.6);
modificand valoarea VREF se modifica si valoarea frecventei sinusoidei;
Inversor cu sarcina rezistiva-capacitiva-inductiva
onectati osciloscopul si circuitul ca in fig. 6.4;
reglati osciloscopul in modul urmator:
CH1 = 5V/DIV,
CH2 = 5V/DIV,
TIME/DIV = 10ms,
cuplare = CC;
aduceti intrerupatorul general in pozitia ON;
apasati butonul in sectiunea unitate de control astfel incat sa se aprinda ledul corespunzator
inscrisului PWM INVERTER (OUT1 & OUT2);
observati pe ecranul osciloscopului seria de impulsuri (CH2) si sinusoida generata (CH1) cu o
sarcina rezistiv-capacitiva-inductiva (ca in figura 6.7), retineti ca in cazul sarcinii inductive exista
tensiuni autoinduse;
modificand valoarea VREF se modifica si valoarea frecventei sinusoidei;
Sinusoida generata seamana mult mai mult cu o sinusoida reala atunci cand se folosesc sarcini
nelineare precum capacitatea si inductantele.
 INTREBARI

Pentru ce tip de aplicatii se foloseste un inversor:

Reglarea vitezei motoarelor.

Gestiunea sarcinilor rezistive.

Pentru orice tip de aplicatie.

Un inversor se foloseste pentru:

Variatia curentului.

Variatia tensiunii.

Variatia puterii.

Variatia frecventei.

CAUTARE DEFECTE

Apasati butonul INSERT pentru a introduce defectul in circuit.

Gasiti defectul introdus in circuit, observand semnalul pe monitorul osciloscopului.

Care este defectul?

V2 defect.

V1 defect.

Alimentatia lipseste.

Indepartati toate conexiunile.

 (
Pagina alb a
 Dispozitiv Nr. 7: UNITATE DE CONTROL: REGULATOR DE COMUTARE

Obiective: Determinati influenta sarcinii asupra tensiunii de iesire a unui

alimentator stabilizat cu dioda Zener

Instrumente: Multimetru digital

Osciloscop
 (
Pagina alb a
 UNITATE DE CONTROL: REGULATOR DE COMUTARE

Diagrame Electrice

Fig. 7.1

Lista Componente
L1 = 1000uH
C1 = 10uF 35V
V1 = F9530N
V2 = 1N4448

Diagrame Topografice

Fig. 7.2
Rezultate obtinute

Fig. 7.3

Fig. 7.4
 Fig. 7.5

EXPERIMENT
Acest modul permite studiul unui comutator de alimentare, tip particular pentru convertirea unei
tensiuni continue in lata tensiune continua, de valoare mai mica. Schema de principiu este
prezentata in figura 7.1, MOSFET actioneaza ca un switch ce permite sau nu trecerea curentului.
Prin inductanta L1, curentul ajunge la sarcina si la condensatorul care actioneaza ca un filtru.
Comanda de switch este incredintata unui microcontrolor, care genereaza un semnal (unda
patrata) cu ciclu de sarcina variabil, care are rolul de a trimite in conductie MOSFET.
Microcontrolorul are la intrare VREF, a carei functie este cea de a modifica timpii de conductie, in
functie de care se modifica valoarea medie a tensiunii pe sarcina.

Introduceti Modulul E17R in consola:

conectati osciloscopul, multimetrul si circuitul ca in fig.7.2, predispunand multimetrul ca
voltmetru in CC;
reglati osciloscopul in modul urmator:
CH1 = 5V/DIV,
CH2 = 5V/DIV,
TIME/DIV = 1ms,
cuplare = CC;
aduceti intrerupatorul general in pozitia ON;
apasati butonul in sectiunea unitate de control astfel incat ledul corespunzator inscrisului PWM
SWITCHING (OUT1) sa fie aprins;
reglati +V la 15V;
observati pe ecranul osciloscopului semnalul de control (CH1) si semnalul pe sarcina (CH2);
variati valoarea VREF si observati cum variaza semnalul pe sarcina in functie de semnalul de
control (figura 7.3);
cititi cu multimetrul valoarea tensiunii pe sarcina si observati cum variaza valoarea medie in
functie de VREF;
modificati conexiunile pe sarcina astfel incat sa aveti o sarcina de tipul RC si observati cum
variaza semnalul pe sarcina (figura 7.4); repetati aceasta operatiune cu o sarcinaR (figura 7.5);
efectuati aceleasi teste cu diferite valori ale +V si discutati rezultatele.
 INTREBARI

Alimentatorul de comutare se foloseste pentru a transforma:

Curent continuu in curent alternativ.

Curent alternativ in curent continuu.

Tensiune continua in tensiune alternativa.

Tensiune alternativa in tensiune continua.

CAUTARE DEFECTE

Apasati butonul INSERT pentru a introduce defectul in circuit.

Repetati operatiunile sectiunii EXPERIMENT aferente caracteristicii Uo = f(Ui), pentru a gasi
defectul din circuit

Care este defectul ?

C1 scurt-circuitat.

C1defect.

L1 scurt-circuitat.

V2 scurt-circuitat.

V1 defect.

Indepartati toate conexiunile.

© 1996 - 2005 DE LORENZO SRL - Printed in Italy - All right reserved

DE LORENZO SRL
V.le Romagna, 20 - 20089 Rozzano (MI) Italy
Tel. ++39 02 8254551 - Telefax ++39 02 8255181
E-mail: delorenzo@delorenzo.it
Web site: www.delorenzogroup.com