Design

Electron
Production &
Trading of
Educational
S.R.L. Equipment

A1105-C-INVĂŢAREA BAZELOR
ELECTRICITĂŢII

Electron S.R.L. - MERLINO - MILAN ITALY Tel (++ 39 02) 90659200 Fax 90659180
Web – www.electron.it , e-mail – electron@electron.it
05/2006

1
CUPRINS

INTRODUCERE

NOTE PENTRU UTILIZARE

1-TEHNOLGIA CURENTULUI CONTINUU -C.C
1.1 Polaritatea tensiunilor si intensitătilor în C.C
1.2 Rezistenta
1.3 Legea lui Ohm
1.4 Rezistenta non-lineară: lampa incandescentă
1.5 Rezistenta diferentială
1.6 Termistorul NTC
1.7 Rezistorul cu coeficient de temperatura pozitiv
1.8 Rezistorul fotodependent ( termorezistenţa)
1.9 Caracteristicile diodei
1.10 Caracteristicile diodei Zener
1.11 Dioda fotoemitentă ( electrolumuniscentă) -light emiting diode- LED

2-REZISTENTE ÎN SERIE SI PARALEL

2.1 Circuitul în serie
2.2 Circuitul în paralel
2.3 Divizorul de tensiune
2.4 Divizorul de tensiune în conditii de încărcare
2.5
2.6 Legile lui Kirchoff
2.7 Teoremele lui Tevenin si Norton

3- MASURATORI ALE CC
3.1 Aparate de măsura ale curentului direct si tensiunii
3.2 Voltmetrul
3.3Ampermetrul
3.4 Circuitele echivalente ale unui generator
3.5 Putere în curentul direct-transferul puterii

4-BATERII
4.1 Rezistenta internă a unei baterii
4.2 Baterii în serie
4.3 Baterii în paralel

5-CIRCUITE ÎN CURENT ALTERNATIV:REZISTENTA,REACTANTA,SI

PUTEREA ÎN C.A
5.1 Retele R,L,C în C.A
5.2 Puterea în C.A
5.3 Retele C.R si R.C cu semnal sinusoidal

2
5.4 Circuite C.R si R.C cu semnal puls

6-REZONANTA
6.1 Masurări ale inductantei
6.2 Rezonanta LC în paralel
6.3 Rezonanta LC în serie

7-TRANSFORMATORUL
7.1 Generalităti
7.2
7.3 Rezistenta internă echivalenta a transformatorului

8-CONVERSIA C.A în C.C

INTRODUCERE

Modulul A1105-C este o colectie cuprinzătoare de materiale de

instruire,implementate într-o formă modulară, care acoperă o arie pornind de la
electro-fizică la circuite de curent continuu si alternativ, pană la aplicatii ale
electronicii generale în circuite.
Aparatul constă dintr-o serie de circuite pe o plansa unică,de dimensiuni
mari.Fata PCB înclude componentele si mecanismele necesare pentru
efectuarea experimentelor,cu imprimări clare indicând simbolul si identitatea
componentelor.
Interconexiunile blocurilor de circuite precum si conexiunile la sursa de curent si
la aparatele de măsura se fac prin cabluri cu conectare directă -"plug-in".
Mărimea mare a plansei face ca aparatul să poată fi folosit de către profesor si
pentru experimente colective.
Aparatul include si o sursă de curent proprie-"on board" - care este potrivită
pentru efectuarea experimentelor.Aparatul este de asemenea dotat cu un set
complet de accesorii si acest manual de instructiuni.

Instrumentele recomandate pentru a fi folosite cu acest aparat sunt:

 Osciloscop .....
 Două multimetre de uz general în laborator
 Generator de semnal de frecventă joasă

OBSERVATII ASUPRA UTILIZARII

Sursa de curent proprie are următoarele carecteristici:
......................................................................

MASURI DE SIGURANTA

3
Studentul trebuie să fie informat asupra procedurilor de laborator în electronica
generală înainte de a i se permite folosirea aparatului.
Următoarele reguli necesită o mentiune specială:
 Nu trebuie îndepărtat capacul posterior.Acest lucru expune utilizatorul la
accidente prin electrocutare.
 Când se planifică un experiment trebuie să vă asigurati că nu se
depăseste capacitatea componentelor si de efectuarea corectă a
conexiunilor.
 Rezistorii supraîncărcati se pot supraîncălzi apărând riscul arsurilor si/sau
a incendiilor.
 Capacitorii electrolitici pot să explodeze dacă sunt cuplati cu polaritatile
gresite.Capacitorii mai mari ai aparatului sunt protejati de acest eveniment
prin diode asezate în paralel cu acestea. Aceste măsuri îndepărteaza
riscul de explozie dar expun riscului de scurt-circuitare.
 Niciodată nu se lasă echipamentul nesupravegheat si cu sursa de curent
pornită. Întotdeauna se deconectează cordonul aparatului de la sursa de
curent când acesta nu este folosit.

În timpul efectuarii experimentelor fiti atenti la aparitia mirosului componentelor

supraîncălzite sau la încălzirea anormală a oricărui component.
În aceste situatii aparatul trebuie deconectat imediat.

1- TEHNOLOGIA CURENTULUI CONTINUU

Un generator este un mecanism care poate dezvolta o tensiune între terminalele

sale .
Această proprietate a generatoarelor provine din diverse procese fizice:electro-
chimice, electro-mecanice, electro-termice etc.Pentru moment ne vom ocupa
doar cu utilizarea generatoarelor ca si CUTII NEGRE -"BLACK BOX" cu două
terminale electrice între care se dezvoltă o anumita tensiune.
Un REZISTOR este un mecanism cu două terminale care permite trecerea
internă a curentului de la un terminal la altul sau vice-versa.
TENSIUNILE sunt măsurate cu ajutorul VOLTMETRELOR care sunt aparate cu
două terminale care sunt puse în contact cu punctele unui circuit între care se
doreste măsurarea unei tensiuni.
INTENSITATEA curentului este măsurata cu ajutorul AMPERMETRELOR ,care
sunt aparate care indica-prin miscarea unui indicator- fluxul de curent de la un
terminal la altul.

4
Figura 1 arată un circuit electric elementar.

Figura 2A arată acelasi circuit dar având conectate un voltmetru si un

ampermetru pentru a arăta tensiunea generatorului respectiv intensitatea
curentului prin rezistor.

În alcătuirea circuitului din fig 2A observati următoarele:

 Folositi una dintre bateriile aparatului pe post de generator.Aceasta
dezvolta o tensiune de aproximativ 1,5V.
 Setati voltmetrul pentru măsurarea tensiunilor curentului continuu,
indicatie pe domeniul de 2,5 V
 Setati ampermetrul la 250 mA CC pentru a măsura intensitatea curentului.
Atentie: ampermetrul trebuie conectat în serie cu conductorul la nivelul căruia
se doreste măsurarea intensitatii.Conectarea unui ampermetru în paralel la o

5
sursă de tensiune este o eroare care are ca rezultat distrugerea imediată a
acestuia.

Folositi rezistorul R1-10- ca rezistor de sarcină.

 Conectati instrumentele în circuit respectând polaritătile indicate în figura
2A
Acest exercitiu elementar va arăta căteva principii de baza ale circuitelor
electrice:
 Între terminalele unui generator există o tensiune si aceasta este
masurabilă cu un voltmetru
 Exista un flux de curent când generatorul este conectat la o sarcină si
acesta este măsurat cu un ampermetru

1.1 Polaritatea tensiunilor si intensitatilor in CC

A se consulta fig.2A.
-cele două terminale ale generatorului de CC se indica prin conventie cu
simbolul PLUS sau MINUS
-curentul pozitiv trece prin terminalul "+" al generatorului, iar sarcina ajunge în
terminalul "-" al generatorului
-din moment ce curentul poate fi considerat ca miscare a încărcărilor electrice
pozitive,se poate spune că Generatorul este aparatul capabil să producă
continuu sarcini pozitive de la terminalul "-" la cel cu "+", multumită unor
mecanisme interne pe care le ignorăm pentru moment.
-în acelasi fel putem redefinim incărcătura ca fiind capabilă de a permite
transmiterea sarcinilor,intern,de la terminalul "+" la cel cu "-"
terminalele "+" si"-"pentru o încărcătură pozitivă sunt identificate prin polaritatea
tensiunii aplicate prin ele si stabilizate de generator prin conectarea încărcăturii.

O încărcătură pasivă precum rezistorul folsit în circuitul din figura 2.A nu are nici
un rol în determinarea sensurilor de polarizare ale tensiunii si curentului din
circuit.
Dacă rezistorul are fi conectat în circuit cu terminale nu s-ar produce nici o
modificare.

Figura2.B însumează cele sustinute pănă acum cu privire la polaritatea

curentului si a tensiunilor în circuit

6
1.2 -Rezistenta Ohmică
În circuitul din fig2.A si 2.B definim ca REZISTENTA OHMICA a sarcinii ca
raportul tensiunii prin terminalele sarcinii si curentul care il traverseaza.
În circuitul din Fig2.A si 2.B,ambele variabile se obtin prin măsurări
experimentale.
Cititi aceste valori si apoi calculati rezistenta Ohmica astfel:

V
R
I
1.3 -Legea lui Ohm

7
Figura 3 prezintă un circuit elementar de CC care va fi folosit în acest
exeperiment

În acest circuit generatorul reprezintă sursa de alimentare reglabilă furnizată de

către CUTIILE NEGRE -"BLACK BOX"

Reglaţi tensiunea generatorului de la 2V la 5V în trepte de câte 1V si înregistrati

indicatiile ampermetrului la fiecare modificare.

Transcrieti rezultatele pe un grafic în care curentul sa fie axa orizontală iar

tensiunea cea verticală.Tabelul va reiesi precum cel din Fig.4
Observatii:
Curentul creste cu cât tensiunea este mai mare
Dacă tensiunea se dublează,de ex de la 5V la 10V, atunci si curentul se va
dubla,de la 5mA la 10mA
Se poate spune că tensiunea si curentul sunt direct proporionale.Cu alte cuvinte
raportul lor este constant.Aceasta proportionalitate se numeste REZISTENTA,iar
simbolul rezistentei este R.
U/I=R Legea lui ohm
Rezistenta se masoara în Ohmi.
Rzistenta de 1 Ohm este cea a unei componente care are 1Ampere care trece
cu o tensiune de 1Volt prin el.

8
Daca cablajul circuitului este schimbat prin înlocuirea R cu R2iar masuratorile
sunt repetate,se obtine un grafic asemănător cu cel obtinut în Fig.5.doar
înclinatia liniei se va schimba.Pentru tensiuni de 5V si 10V obtinem acum
aprox.50 si respectiv 100mA.
Modificările în cele două cazuri constau în componenta care am folosit-o ca
încărcătură pentru generator.Aceste două componente au rezistente
diferite.componentele în sine sunt numite REZISTORI deoarece sunt făcute
pentru a obtine valorile raprtului U/I
Calculati în urma măsurătorilor făcute rezistenta a 2 rezistori,si comparati aceste
date cu valoarea nominală pentru aceste componente.{1k si 100}.

1.4-Rezistenta neliniară:becul cu incandescentă

Caracteristica U/I din Fig4 si 5 este cea a Rezistorului Liniar,un aparat care
păstrează constantă si nealterată rezistenta în orice conditie fizică.În practică
toate materialele au această caracteristica care este în mod intrinsec neliniară si
dependentă de parametrii precum temperatura,solicitările mecanice,varsta,etc..
ÎN cele mai multe cazuri se doreste ca rezistorii folositi în electronică să aibă
valori cât mai constante,si prin urmare aceste componentesunt fabricate din
materiale special alese în acest scop.In anumite cazuri,caracteristica neliniară
poate fi folositoare în anumite scopuri.
Vom examina unele dintre aceste aparate,începând de la comunul bec cu
incandescentă,care ne permite întelegerea caracteristiciii neliniare.

9
Realizati graficul din fig.6

Generatorul cu tensiune variabilă a aparatului este folosit ca sursă pentru becul

cu incandescentă.tensiunea se schimbă treptat de la 0 la 12V iar curentul în bec
va fi măsurat si înregistrat la fiecare schimbare.
Rezultatele apar în graficul din Fig.7

Motivul încovoierii progresive a caracteristici se datorează COEFICIENTULUI

DE TEMPERATURA a materialului din care este făcut filamentul.Coeficientul de
temperatură în acest caz este Pozitiv:Dacă sursa de tensiune este
mărită,filamentul primeste mai multă energie si deci temperatura
creste.Rezistenta filamentului se adaptează temperaturii ridicate iar filamentul
transmite mai putin curent decat dacă rezistenta ar fi rămas constantă.
Se observă ca Coeficientul de temperatură pozitiv pentru o lampă cu
incandescenta este este benefică pentru lampa în sine;în comparatie cu
coeficientul de temperatură negativ.O crestere accidentală a tensiunii liniare ar
produce o crestere a temperaturii din bec si astfel ar scădea rezistenta,făcând
becul să consume mai mult curent.Acest lucru ar provoca o crestere si mai mare
a temperaturii din filament,reducându-i astfel rezistenta,rezultând într-un final
distrugerea ei.

10
1.5- Rezistenta diferentială
DIn experimentul din paragraful anterior am putut observa cazul unei rezistente
neliniare si am inregistrat pentru aceasta caracteristicile raportului U/I precum în
fig.7,repetată în cele ce urmează:

Din moment ce caracteristica nu este una liniară,putem afirma că rezistenta

aparatului se schimbă în fiecare punct al caracteristicii:
R=R (V)
Asadar trebuie modificată putin definitia rezistentei ca raportul dintre U si I ,prin
una dintre metodele urmatoare:

11
Se presupune că becul este alimentat la o anumita tensiune,de ex. 10 V.În
aceste conditii becul este alimentat cu 50mA.becul devine în acest moment un
rezistor de de 10/50=200.
Dacă am trasa graficul pentru caracteristica U/I pentru rezistorul 200 în acelasi
grafic din Fig.7,am observa că cele doua caracterisici se intersectează în punctul
de coordonate 10V,50mA.{vezi fig.8}

Se presupune că becul este alimentat la 10V si intensitate de 10mA.Schimbăm

tensiunea de alimentare cu 11V si măsurăm o nouă tensiune,de exemplu, 58mA.
{vezi fig.}

12
Definim REZISTENTA DIFERENTIALA a becului la 10V prin:

R=V/I
Ca un experiment va propunem să calculati rezistenta diferentială a becului dvs.
la 2,4,6,8,10V.
Defintia rezistentei diferentiale poate părea stangace si nu foarte folositoare în
acest moment al cursului,dar oricum,conceptul va apare frecvent când vom avea
de-a face cu semnale în circuitele electronice.În acest moment este de ajuns ca
studentul să perceapă ideea si principiul de functionare.

1.6-Termistorul NTC {cu coeficient de temperatură negativ}

Termistorul este un rezistor aparte,construit special pentru a avea o

caracteristică puternic dependenta de temperatură.
Acesta pot fi folosite în electronică,de exemplu pentru a stabiliza un circuit
electronic impotriva schimbarilor de temperatura ambiantă,dar sunt folosite mai
ales ca senzori de temperatură în termostate,termometre etc.
Vom examina mai întai calitativ întrebuintarea ca senzor de tremperatură a
termistorului aparatului nostru după cum urmează:
Conectati ohmmetrul la termistor după cum se ilustrează în figura 10,apoi tineti-l
cu două degete pentru a-l încălzi la temperatura mâinii dumneavoastră.
Valoarea indicată de ohmmetru se va modifica spre valori mai mici ale
rezistentei.Când dati drumul termistorului ,rezistenta acestuia tinde să revina la
cea originală
corespunzătoare temperaturii ambientale.

13
Temperaturii ii va trebui însa mai mult timp să scadă decât sa crească deoarece
transferul căldurii prin convectie în aer în timpul răcirii se face mai putin eficient
decât cel prin conductie directa de la degetele dumneavoastra.
Folosirea unui termistor NTC într-un circuit electric trebuie făcută cu precautie
datorita procesului de auto-încălzire a acestui aparat care poate duce la
distrugerea acestuia.
Mecanismul este următorul: Să presupunem un termistor NTC alimentat de o
sursa de tensiune constantă.Acesta tinde sa se încălzeasca si în consecintă să-
si scadă rezistenta.Aceasta duce la trecerea unui curent de intensitate din ce în
ce mai mare pană când termistorul va fi avariat prin supraîncălzire.
Pentru folosirea în conditii de siguranta trebuie administrată o încalzire
corespunzătoare,pentru a preveni încălzirea excesiva.În mod alternatiiv,se poate
folosi o sursă cu o tensiune suficient de mică,si de asemenea,un rezistor cu
limitator de curent care trebuie legat în serie cu termistorul NTC.

1.7-Rezistorul cu coeficient de temperatură pozitiv {PTC}

Rezistorul PTC este un alt exemplu de rezistorl neliniar.

Mai precis,rezistorul PTC prezintă o caracterisică depndentă de temperatură,si
anume ca dacă temperatura aparatului creste,de asemenea va creste si
rezistenta lui.
Rezistorul PTC este folosit cu precădere în circuitele electronicepentru a
stabiliza functiunile impotriva schimbărilor de temperatura ambientale.Este de
asemenea folosit în măsurarea temperaturii si chiar si a unor elemente cu scopul
de întarziere,de exemplu pentru a obtine o functionare întarziată a unui releu.
Rezistorul PTC are o rezistentă nominală de 150 la o temperatură de 0°C.
Asadar,la temperatura ambientală valoarea va fi usor mai mare.
Testarea aparatului se face folosind circuitul din fig.15

În prelucrarea măsurătorilor, vă sugeram a acorda atentie tensiunii excesive

aplicate rezistorului PTC deoarece poate provoca supraîncălzire si prin urmare
arderi!
A nu se folosi nicioadată schema din fig.15 în care tensiunile sa fie mai maride
15 pană la 18V.Daca se observă o supraîncălzire se recomandă oprirea
imediată a sursei!
Se recomandă a nu se lăsa circuitul testat conectat la sursă si nesupravegheat.
Testarea aparatului se va face în trepte crescătoare pentru tensiunea în CC,de
la 1V la 10V.
La fiecare pas al măsuratorilor, trebuie să se astepte pană la stabilizarea
rezistorului PTC la noua temperatură,apoise pot face măsurătorile pentru
tensiune si se poate calcula rezistenta.
A se observa că caracteristica U/I a rezistorului PTC nu este una general
valabilă,dar va fi în mod sigur legată de conditiile din momentul executării
experimentului {temperatura ambientului,ventilatia,etc...}.

Fig 16. prezintă rezultatele care trebuie obtinute din experiment:

14
1.8 -Rezistorul dependent de lumină {LDR}

Rezistorul LDR este un element a cărui rezistentă se schimbă în functie de

intensitatea luminii.
Rezistorul LDR este construit dintr-o placă subtire făcută din Sulfat de Cadmiu
{CdS},suprapus unei piese de ceramică,acesta fiind un material care nu conduce
curentul.

Când lumina se propagă pe materialul din CdS,energia fotonilor generează

sarcini pozitive sau negative care vor influenta transmiterea curentului
electric,astfel va scădea cuplajul efectiv prin rezistentă a aparatului.

15
Aceste componente sunt adesea folosite în industrie pentru a detecta conditiile
de lumina din timpul zilei{intrerupătoarele care se activează la
lumină},detectoarele de flăcări,etc...
Cursul cuprinde un rezistor LDR conectat la un bec cu incendescentă,pentru
facilitarea testării aparatului.
Experimentul va fi efectuat prin alimentarea becului cu o tensiuni de alimentare
menită să se măreasca în trepte de la 1V la 15V în CC.
Pentru fiecare treaptă rezistenta rezistorului LDR este măsurată de un
ohmmetru.
Rezultatele vor fi trecute într-un grafic în care vor apărea intensitatea becului pe
axa orizontală si rezistenta aparatului pe cea verticală.
Alegeti ca puncte de măsurare următoarele:
Vbec=1,2,3,4....15V CC.

Figurile 17 si respectiv 18 arată modul de măsurare si rezultatele obtinute:

16
1.9-Caracteristicile unei DIODE:

Dioda este un element cu două terminale a carei caracteristică esentială este

cea de a conduce într-un singur sens.Într-un mod mai concis,caracteristica de
baza a unei diode apare în Fig.19.

Aspectele majore ale acestei caracteristici sunt următoarele:

Pragul de sensibilitate al tensiunii în suprafata de conducere directă{Primul

cadran din fig.19.}.Pragul obisnuit este de 0.6 pană la 0.7V pentru diodele de
siliciu si între 0.1 si 0.2V pentru diodele de germaniu.
O importantă caracteristică de conductivitate este cea că între acesta intervale
oscilatiile rezistentei sunt foarte mici.
Practic,caracteristica va fi una plată,pană în momentul în care ar putea avea loc
defectiuni în element.
În aceste conditii tensiunea va varia pentru diferite modele de diode pentru doar
câteva zeci de volti mergând pană la mii de volti.

17
Polarizarea inversă este distructivă pentru diode,făcând exceptie doar un tip
special de diode:dioda Zener,care va studiată putin mai încolo.
Curentul condus pentru segmentul invers,câteodată supranumit curentul de
scurgere,este practic independent de tensiunea inversă aplicată.Curentul de
scurgere este atăt de insignifiant încât se poate neglija pentru marea majoritate
a calculelor.

Exercitiul propus constă în înregistrarea tuturor caracteristicilor unei dioade

folosind circuitul din Fig.10
Tensiunea de alimentare se va regla în trepte pornind de la 0 la +10V pentru a
întelege conducerea directă si de la 0 la -10V pentru a întelege conducera
indirectă.
Rezutatele vor fi trecute într-un grafic ,care va arăta prcum cel din fig.1.

1.10-Caracteristicile diodei Zener

Dioda Zener este cea care a fost construită special pentru căderea de tensiune
inversă neavând efecte de distrugere în cazul acesteia.Caracteristicile acestui
element sunt cele prezentate în fig.22,unde căderea de tensiune inversă poate fi
extinsă,depinzând de tipul diodelor,de la câtiva volti la câtiva zeci de volti.Dioda
Zener are o cădere de tensiune nominală, tensiunea de 4.7V.

18
Exercitiul propus constă în înregistrarea tuturor caracteristicilor aparatului cu
aceleasi elemente folosite pentru înregistrarea caracteristicilor diodelor
obisnuite.Totusi,în acest caz,valoarea rezistorilor limitatori de curent va fi mărita
cu 1k pentru a putea opera în sigurantă pentru sectorul invers al functionarii
diodei Zener.
Totusi,curentul din acest element nu trebuie să depăseasca un maxim de
aproximativ 50mA în oricare situatie.

Figurile 10 si 21 prezintă efectuarea experimentului iar fig 22. rezultatele

obtinute în urma experimentului.

19
1.11-Dioda care emite lumină ( electroluminiscentă) {LED}

Diodele de tip LED nu sunt făcute din siliciu sau din germaniu precum diodele
obisnuite ,ci din Arsenid de Galiu {GaAr}. Acest material,după procesare,prezintă
o caracteristica diodelor cu un prag de sensibilitate de tensiune pentru
conducerea directă de aproximativ 1.4V.
Când acest model de dioda este făcut pentru a conduce curent direct,acesta
devine electro-luminescent.
Lumina emisă poate fi din spectrul vizibil sau invizibil {infrarosu sau ultra-violet}
dar este concentrată în mod obisnuit pe o lungime de undă
limitată.Asadar,această lumina emisa se numeste lumina monocromatică.
În cele mai mute cazuri,diodele sunt folosite pentru a semnala si construite
pentru a emite lumina rosie,verde sau galbenă.

Limitele de operare pentru diodele de tip LED sunt de obicei următofrele:

20
Curentul direct pentru emisie de lumină: de la 5 la 10mA/min
Maximul de curent direct: de la 40 la 60mA
Maximul de tensiune inversat: de la 10 la30V CC.

Montajul recomandat în acest test pentru aparat este cel din fig23,pe când fig24
prezintă o caracteristică U/I tipică.:

21
22
2 -REZISTENTE LEGATE ÎN SERIE SI IN PARALEL

Când două rezistente sunt legate in serie {fig.1} ele vor conduce acelasi curent.

Căderea de tensiune pe fiecare dintre rezistoare este egală cu curentul prin

rezistenta fiecarui rezistor,iar tensiunea totală este: V= V1+V2+V3

Rezistenta echivalentă seriei celor trei este prin urmare:

R=R1+R2+R3
Când două sau mai multe rezistoare sunt legate în paralel{fig.2.} La bornele lor
există aceeasi tensiune.

23
Curentul total este suma curentilor prin fiecare rezistor ,si anume:
V V V
I   ....
R1 R2 R3
Rezistenta echivalentă este prin urmare:
R ech=R1+R2+R3

Figura 1 prezintă faptul că tensiunea totală U se imparte între rezistoarele în

serie direct proportional cu rezistenta fiecăruia.Acesta este un DIVIZOR DE
TENSIUNE.

Figura 2 prezintă faptul că curentul se imparte în fiecare rezistor în paralel invers

proportional cu rezistentele fiecăreia.Acesta este un DIVIZOR DE CURENT.

Exercitiul constă în măsurarea tensiunii si curentului din circuitele serie si

paralel si apoi calcularea rezistentei echivalente.

2.1-Circuitul în serie

Realizati montajul din figura 1,repetat în cele ce urmeaza pentru usurintă:

24
Pentru R1,R2 si R3 se admite ca sunt rezistoare de 10,100,si respectiv
1000Ω .Reglati tensiunea la 15V.

Măsurati curentul care trece prin cele trei rezistoare în serie.{13.5mA}

Măsurati tensiunea prin fiecare din cele 3 rezistoare.

Verificati dacă V1+V2+V3=15V.

Cele 3 rezistoare în serie sunt asadar echivalente cu un singur rezistor care este
supus la o tensiune de 15 V la terminalele sale si prin care trece un curent de
13,5mA.Asadar rezistenta lui va fi:

Req= 15V/13,5mA=1110 ohmi

Aceasta valoare este egală cu suma celor trei rezistente:
R= R1+R2+R3
R= 10+100+1k=1,11k
Aceasta dovedeste că rezstenta echivalentă a rezistoarelor legate în serie este
egală cu suma rezistentelor individuale.

2.2- Circuitul paralel

Montati echipamentul asa cum se arată în figura 3.

25
Folositi o sursă de tensiune de 5V.Utilizati o tensiune mai scazută decât în cazul
precedent pentru a evita un flux de curent excesiv în rezistoarele legate în
paralel.
 Măsurati curentul care trece prin fiecare rezistor prin scoaterea temporară
a cordonului de alimentare si introducerea în serie a ampermetrului
 Măsurati intensitatea totală a curentului produs de sursă. Observati că:
Itot=I2+I3f
Req=5V/Itot=R2R3/(R3+R3)

2.3 Divizorul de tensiune

 Fig. 4 arată un divizor de tensiune care poate fi alcătuit din componentele

aparatului nostru
 Calculati tensiunea asteptată V0 în functie de tensiunea de alimentare Vi
si valorile componentelor.
R1=4,7k R3=1k R4=10k

V0= {R4/(R1+R3+R4)} I
 Verificati-vă rezultatele prin măsuratorile efetuate cu ajutorul
echipamentlui.Aplicati pentru Vi o tensiune de 15V.

26
2.4- Divizorul de tensiune în conditii de încărcare

 Folosind acelasi circuit ca în cazul precedent- Fig.4- setati Vi=15V si

măsurati V0
 Conectati un rezistor de 47K ca încărcare la divizorul de tensiune
-Fig.5.Tensiunea rezultanta s-a modificat.Măsurati si notati noua valoare.
 Explicati prin calcule corectitudinea noii cifre obtinute.Folositi Fig.5 pentru
a vă ajuta.Calculati întâi rezistenta echivalentă a circuitului paralel R4 si
R2, apoi pe cea echivalentă a circuitului in serie R1,R3, (R2/R4paralel)
 Calculati intensitatea curentului in circuitul in serie, apoi tensiunea la
bornele circuitului paralel R2/R4.Nu-i asa că ati obtinut cifra măsurată ca
tensiune rezultantă a divizorului incărcat?

27
28
2.5- Potentiometrul

Potentiometrul este un rezistor cu un mecanism de reglare intermediar mobil

(Fig.6A).

Mecanismul de reglare-Cursor- poate fi miscat de la un capăt la altul al

rezistorului si deci poate crea un divizor de tensiune reglabil, în care cei doi
rezistori variază în acelasi timp.
Exista potentiometre construite sub diferite forme( tipul cu rotatie sau tipul cu
alunecare liniară), folosind tehnici diferite (bobinaj, strat conductor pe un substrat
izolator) si cu diverse relaţii pozitie/rezistenta: linear,logaritmic etc.

Potentiometrul pe care il vom studia este unul rotativ liniar.

Puterea sa nominală este 0,4W si o rezistentă de 10k.
 Pozitionati echipamentul ca în Fig 6B

29
 Ajustati Sursa de curent la Vi=10V
 Notând indicatia butonului de reglare,plasati potentiometrul în pozitiile
intermediare 0,10,20,30...100%, apoi măsurati pentru fiecare pozitie
tensiunea de iesire V0.
 Verificati relatia liniară între unghiuri si tensiuni.
Figura 7 arată o alta metoda de a folosi un potentiometru, si anume ca un
rezistor variabil.

Observati ca atunci când potentiometrele sunt folosite de această manieră,

intensitatea curentului ajunge la maxim atunci când cursorul potentiometrului
este setat la o rezistenta minimă-adică spre capătul inferior al potentiometrului
din figura 7.
 Puterea potentiometrului: 0,4 W
 Valoarea rezistentei: 10k
 P = 0.4W = RI2; deci Imax = 6.3mA
P=0,4W=V2/R=V2/10kohmi ; deci Vmax=63,2V
 Cu circuitul setat ca în figura 7, intensitatea maximă a curentului în RT is
Vi/RT.Această valoare trebuie să fie mai mică decât 6,3 mA pentru a evita
defectarea potentiometrului.
 Ajustati generatorul la 10V si folositi ca RT rezistorul R4=10k.Măsurati si
notati functia tensiune de iesire versus unghi.

2.6 Puntea de măsurat Wheatstone

30
Modulul nostru include facilitătile necesare pentru a experimenta proprietătile
puntii Wheatstone.
Figura 8 reprezinta Puntea.

Puntea este considerata ECHILIBRATA atunci când VA=VB,adica:

VA=VR2/(R1+R2)=VB=VR4/(R3+R4)
De aici,prin câteva calcule matematice obtinem conditia pentru o punte
echilibrată:
R1/R2=R3/R4

Ecuatia ne arată următoarele:

 Odată stabilită conditia de echilibru (VA-B=0) aceasta se mentine
indiferent de tensiunea sursei-Vsupply.Schimbări sau erori în tensiunea
sursei nu vor afecta rezultatelesi măsurătorile efectuate într-o punte
echilibrată
 Dacă unul din cei patru rezistori ai puntii echilibrate este
necunoscut,acesta poate fi calculat cunoscând valoarea UNUIA dintre
ceilalti rezistori si RAPORTUL celorlalte două.
Multumită proprietătilor mai sus mentionate,Puntea Wheatstone, care apare într-
o varietate infinită de forme,este probabil unul dintre cele mai folosite circuite în
electronica.

În acest experiment vom investiga în mod practic aceste proprietăti.

 Creati un circuit precum cel din figura 9

31
Vom folosi rezistorii R2=100,R3=1k si potentiometrul P1=10k.
 Reglati sursa de curent variabilă la o valoare initiala de 10V.Conectati
voltmetrul la terminalele A si B ale puntii.
 Reglati P1 pentru a echilibra puntea,adică la o valoare de 0V arătată de
voltmetru.Observati că atunci când valoarea de zero este depăsita,
voltmetrul tinde să dea o indicatie negativă.
 Odată puntea echilibrată,mutati butonul tensiunii ajustabile a sursei
-Vsupply la 5V, apoi la 15V si observati ca echilibrul se mentine indiferent
de valoarea tensiunii sursei.
 Să presupunem că R2 este necunoscut.P1 este un potentiometru liniar cu
o scală calibrată la 0 în pozitie CCW si la 10 în pozitie CW.
Dacă R4 reprezintă valoarea scalei la echilibru, R5=10-R4 este rezistenta de
functionare a potentiometrului.
Rezistorul necunoscut va fi calculat după cum urmează:

R2=R4R3/R5=R4R3/(10-R4)
Comparati-vă rezultatele cu valoarea nominală a lui R2(100).
 Schimbati pozitiile R2 si R3 în cadrul puntii si repetati calculele.Care este
noul rezultat?
 Înlocuiti R2 cu un alt rezistor al aparatului si repetati măsurătorile asa cum
sunt descrise mai sus.

2.7 Legile lui Kirchhoff

32
Analizati circuitul din Fig.10.Vam folosi acest montaj practic pentru a verifica cele
două legi ale lui Kirchoff si pentru a a le putea folosi în continuare pentru calculul
retelelor electrice.

Legea I a lui Kirchhoff:

Punctele A si B din fig.10. se numesc Noduri.În fiecare retea de noduri,suma

algebrică a curentilor tuturor ramurilor este zero.
Pentru nodul A: IA1+IA2+IA3 = 0
Pentru nodul B:IB1+IB2+IB3 = 0

Experimentul se va desfăsura prin inserarea unui Ampermetru pe fiecare dintre

ramurile concurente si apoi măsurarea curentului.
Fiecărui curent ii trebuie atribuit un semn:vom atribui semnul + pentru curentii
care intră in nod ier semnul - pentru cei care ies din nod.

Pentru nodul A datele voastre în urma măsurătorilor trebuie să fie următoarele:

IA1 = 1.07mA; IA2 = -0.19mA; IA3 = -0.88mA

Pentru ca:: 1.07-0.19-0.88 = 0

Repetati pentru nodul B.

33
Legea a II-a lui Kirchhoff:

34
Analizati fig.11.În această retea electrică putem defini 3 bucle,fiind indicate prin
literele A,B,C.
A II-a lege a lui Kirchoff sustine că în fiecare buclă a retelei,suma algebrică a
tuturor tensiunilor prin bucla este egală cu zero.

Pentru bucla A:VA+VB+VC+VD = 0.

Experimentul constă în măsurarea tensiunilor VA…. VD cu ajutorul unui

voltmetru si verificarea faptului dacă suma mai sus mentionată este zero.
Fiecărei tensiuni ii va fi atribuit semnul "+" dacă capătul săgetii reprezentând
tensiunea din fig.11. este mai pozitiv decăt celălalt capăt iar în caz contrar se va
atribui “-“

Pentru bucla A vom măsura:

VA = +15V; VB = -5,057; VC = -1,076V; VD = -8,867

pentru că:+15-5.057-1.076-8.867 = 0.

Repetati pentru buclele B ci C.

35
2.8 - Teoremele lui Norton si Thevenin

Semnificatia si posibilitătile oferite de aceste teoreme în analiza circuitelor va fi

studiată cu ajutorul unui exemplu de problemă.
Analizati fig.12. în care este prezentat un circuit electric.Să presupunem că
suntem interesati sa aflăm tensiunile si curentii prin R2 pentru mai multe valori
diferite ale acestui rezistor de sarcină.
Putem rezolva acesta problemă prin analiza obisnuită a circuitului{Legile lui
Kirchhoff} pentru fiecare valoare a lui R2 sau putem folosi o metodă mult mai
eficientă si anume:

Linia punctata din fig.12. delimitează elementele circuitului care răman

neschimbate în timpul în care R2 ia diferite valori.

36
R2 apare ca fiind conectat la retea prin terminalele A si B ale retelei.

Teorema lui Thevenin

Teorema lui Thevenin sustine că în anumite conditii{consultati manualul de

teorii} reteaua din Fig 12. este echivalentă cu un generator de tensiune
ideal.UAB0 în serie cu o rezistentă interna R1.Vezi Fig 13.

UAB0 este tensiunea dintre A si B când prin circiut curentul este zero.
R1 poate fi calculat cu usurintă prin raportul dintre U AB0 şi curentul de
scurtcircuit dintre A si B.

Să continuăm cu partea practică:

Deconectati R2 si măsurati UAB cu un voltmetru de CC.

Asezati un ampermetru intre A si B si măsurati curentul de scurt-circuit.

37
OBSERVATIE:A produce un scurt în circuitele electrice este,în cele mai multe
cazuri,o procedură foarte nesigură.
Curentii înalti implicati în mod obisnuit pot avaria componentele si pot fi
dăunătoare chiar si pentru om.
Aici putem însă continua experimentul deoarece stim continutul cutiei noastre
negre:curentul de scurt circuit poate fi limitat prin prezenta lui R1 si R3 legate în
serie la generator.
Amintiti-vă, oricum,că acest fapt nu e valabil în toate cazurile.

Intorcându-ne la calculele noastre:

VABO
RI 
IS
unde Is= curentul de scurt circuit.
Rezultatele măsurătorilor si calculelor vor fi aproximativ următoarele:
UAB0=9.55V; Isc=2.63mA

9.55
RI   3.63Kohm
2.63

Reteaua initială {fig.12.} devine echivalentul celei din fig.13.,care permite o

previziune simplă a tensiunii si curentului pe oricare încărcătură ar fi R2
aplicată.

38
Să presupunem că aplicăm o sarcină de R2=47k.Printr-un simplu calcul vom
ajunge la:

VAB0
VR2  . R2  9.55V
Ri  R2

VR2
IR2   0,18mA
R2

39
Verificati prin măsurători dacă aceste valori sunt corecte.

Teorema lui Norton

Teorema lui Norton sustine că în anumite conditii {a se consulta Manualul de

teorie} reteaua din fig.12. este echivalentă cu un generator de curent ideal IS cu
o conductantă internă in paralel.Vezi fig.14.

IS este curentul de scurtcircuit dintre A si B.

GI este raportul dintre curentul de scurtcircuit IS la tensiunea de mers în gol
dintre A si B.
Atat IS cât si UAB0 sunt cunoscute din măsurătorile făcute în cazul anterior
{teorema lui Thevenin}.Dacă datele nu ar fi aceleasi,ar putea fi măsurate în
acelasi fel.

Precum în cazul precedent,putem să încărcăm circuitul nostru echivalent cu o

sarcină obisnuită,spre exemplu R2=47k.
Apoi putem calcula tensiunea si curentul,iar în final să comparăm datele cu
măsurătorile.
Totul va fi executat exact ca în cazul teoremei lui Thevenîn.De fapt,cele două
teoreme sunt formulări diferite ale aceleasi ,si anume cum să se realizeze
Circuitul Echivalent pentru o structură oarecare.

3- Măsurători în CC

3.1-Curentul si tensiunea în CC

Instrumentele de bază pentru măsurători în CC sunt o bobină de sărmă plasată

într-un camp magnetic ale cărui linii de flux sunt date într-un model geometric
adecvat.
Când curentul trece în bobină,este exercitată o miscare mecanică,care tinde să
maximizeze fluxul interceptat de bobină.
Forta mecanică este contrată de un element elastic si miscarea bobinei indică
intensitatea curentului.

Instrumentul de bază este construit într-o multitudine de forme dar principiul lui
este acelasi,si,cel mai important pentru noi ca obiect de studiu,este acela că
instrumentul este un MICROampermetru.
Instrumentele standardizate din industrie sunt construite în mod normal cu o
scară de deviatie de 10,20,50,100A.

40
3.2-Voltmetrul

Pentru a transforma un microampermetru în voltmetru,este nevoie de a fi

adăugate în serie mai multe rezistoare..
În acest experiment vom măsura mai întâi rezistenta internă a unui voltmetru si
apoi vom învăta să lărgim aria de măsurare a unui voltmetru.

Pentru fig.1A.

În acest experiment,dispozitivul de testare al aparatului nostru este setat pentru

a măsura tensiunea în curent continuu {V DC}, 2,5V CC, fiind conectat la sursa
tensiune variabilă.Aceasta din urmă este setată la o deviatie pe scală de 250
unităti.
Voltmetrul apare schematizat ca un instrument de tip A plus o rezistentă în
serie,încă necunoscută.Urmariti figura 1B.

41
În figura următoare-Fig.2, un rezistor de 100k este conectat în serie cu
voltmetrul si valorea initială indicată de instrument scade de la 250 de unităti la
K unităti.

42
Putem să scriem:

2,5V/Ri=250 unităti

2,5V/(Ri+Rs)= K unităti

Si deci:

Ri/(Ri+Rs)=K/250

de unde calculăm:

Ri=Rs/{1-K/250}

Exercitiul constă deci în următorii pasi:

 Setati dispozitivul de testare la 2,5 V si plasati-l la sursa de tensiune
variabilă
 Reglati-o pe aceasta din urmă pentru o deviatie completă
 Adăugati un rezistor de 100k în serie {disponibil în cadrul aparatului
nostru}
 Cititi noua indicatie {K "unitiăti"}
 Introduceti aceste valori, 100k pentru Rs si K pentru K în formula pentru
Ri
Partea a doua a exercitiului:
Calculati care ar trebui să fie valoarea rezistentei în serie care ar trebui
adăugată instumentului de 2,5V CC pentru a-i extinde domeniul de măsurare la
15V

3.3 Ampermetrul

Ampermetrul este un instrument pentru măsurarea curentilor. S-a explicat deja

în alte parti ale manualului că pentru ca un ampermetru să functioneze,curentul
de măsurat trebuie să treacă prin acesta.
Ampermetrul trebuie deci să fie plasat ÎN SERIE cu conductorul la nivelul căruia
dorim să măsurăm intensitatea curentului.
S-a explicat de asemenea si faptul că ampermetrele sunt initial create ca si
microampermetre. Extensia scalei de măsurare se realizează prin plasarea unor
rezistori de anumite valori în PARALEL cu ampermetrul, astfel că doar o
fractiune din curentul de măsurat trece prin instrument.
În acest exercitiu vom exersa principiul suntării curentului de măsurat si al
extinderii scalei de măsuratori a unui ampermetru.
Priviti figura 3.

43
Unul dintre dispozitivele de testare portabile oferite odată cu aparatul nostru este
presetat pentru a măsura un curent de 10mA CC. Presupunem că ignorăm
rezistenta internă a instrumentului Ri.
Ampermetrul de 10 mA este plasat în serie cu un rezistor de 1k, a cărui functie
este cea de a limita curentul maxim si de a proteja instrumentul.
Sursa variabilă de tensiune este reglată pentru o indicatie la scala maximă de
10mA.
În acest moment un rezistor de 10 Ω{ disponibil în cadrul modulului nostru} este
conectat în paralel cu instrumentul {priviti Fig.4}.

44
Indicatia acestuia din urmă scade la valoarea K [mA]
Notând valoarea K si cu ajutorul unor calcule,vom obtine rezistenta internă a
ampermetrului nostru de 10mA.

 Să incepem observând că rezistorul de 10Ω nu schimbă practic curentul

furnizat de sursa de tensiune,care este:

I= Vsursei/1kohm
 În unul din cazuri,tot acest curent trece prin aparatul de masura.În al
doilea caz {Fig.4}, intensitatea curentului se imparte invers proportional cu
rezistentele.Să notăm cu Im intensitatea curentului în aparatul de măsură:

Ri Im= Rp {I-Im}
I este cunoscut(Vsursa/1k).
Im se citeste pe instrument.
Rp este cunoscut(10Ω).
Ri poate deci fi usor calculat.

Partea a doua a exercitiului:

Odata Ri cunoscut, vom putea calcula Rp pentru orice extindere a scalei

aparatului pe care o dorim utilizând ultima formulă de mai sus.
Ca exercitiu, calculati Rp pentru a avea o deviatie maximă a scalei de 10 mA
când intensitatea curentului este de 500 mA.

45
Folositi formula Ri·Im = Rp(I-Im) unde Ri este cunoscut din exercitiul precedent
Im este10mA.
I este 500mA

3.4 Circuitul echivalent al unui generator

Un GENERATOR DE TENSIUNE este un aparat ideal capabil să mentină o

tensiune constantă între terminalele sale, oricare ar fi intensitatea curentului pe
care il produce.
Un GENERATOR DE INTENSITATE este un aparat ideal capabil să mentină un
flux de curent înăuntrul sau în afara terminalelor sale, oricare ar fi sarcina care
se conectează la acesta.
Ambele dispozitive sunt ideale,în sensul că nu pot exista în realitate.Vă puteti
imagina un generator de tensiune ideal care să producă un curent de o
intensitate infinită pentru o rezistentă de zero ohmi, sau un generator de curent
fără încărcare care să producă o tensiune infinită?
În practică generatoarele pot fi construite astfel încât să se comporte
asemănător cu un tip sau altul din aceste generatoare într-un anumit domeniu
de operare.

În practică orice sursă de curent electric poate fi presupusă pentru scop

didactic , ca fiind compusă dintr-un generator de tensiune ideal în serie cu o
rezistentă sau un generator de intensitate ideal în paralel cu o rezistentă.

Scopul acestui exercitiu este de exersa cu aceste două modalitati de a

schematiza generatoarele reale.
Priviti Fig.5

46
Să ignoram pentru moment toate elementele incluse în caseta cu linie
punctata.Putem presupune că A si B sunt terminalele unei surse de curent
electric{generator real}. Vom studia această sursă de curent.

 Întâi vom măsura tensiunea între A si B fără încărcare.

 Apoi vom măsura curentul de scurt-circuit al sursei,adică cel care circulă
între A si B scurt-circuitate.
Nota: Acest procedeu este foarte periculos de efectuat în orice conditii
practice cu exceptia situatiei când suntem siguri că avem de-a face cu putere
scăzută si că nu vor apărea nici un fel de avarii la scurt-circuitarea celor două
terminale.
 Punem cele două valori într-un grafic ca cel din Fig. 6 după care tragem o
linie intre cele două puncte. Acestea sunt caracteristicile generatorului
nostru real.

47
 Asemenea caracteristici pot fi atribuite si circuitelor din figurile 7 si 8.
Acestea două sunt circuite echivalente cu sursa noastră si vom putea
utiliza aceste două schematizări în orice calcul privind componentele
circuitului.

48
Continuati cu aplicatia practică montând un circuit ca în Fig.5, apoi măsurati
tensiunea circuitului deschis si intensitatea de scurt-circuit.
Puneti valorile într-un grafic ca cel din Fig.6, apoi calculati Rezistenta Internă
Echivalentă a sursei folosind raportul Vdeschis/Iscurt-circuit

49
Vom face acum două verificări pentru a vedea dacă modelele noastre

functionează.
Prima verificare:
Conectati o sarcină între A si B asa cum se arată în Fig.9.
Măsurati tensiunea si intensitatea si verificati daca s-ar obtine aceleasi valori prin
calcul efectuat în circuitele prezentate in figurile 10 si 11.
Trasati în graficul Fig.6 punctul de lucru al generatorului cu încărcare. Verificati
dacă acest punct poate fi obtinut prin desenarea separată,pe acelasi grafic a
caracteristicilor generatorului si a sarcinii.{Fig.12}

50
 A doua verificare:
Priviti din nou figura 5. În cursul de teorie ati fost învătati ca impedanta internă a
sursei este:

Rs=R2+ {R3R4/(R3+R4)}

Sa facem calculele, apoi să vedem dacă rezultatele obtinute se potrivesc cu

figura pentru Rs obtinut din măsuratorile noastre anterioare.

3.5- PUTEREA ÎN CC- TRANSFERUL PUTERII

Faptul că un curent trece într-un circuit sau o portiune a unui circuit implică faptul
că există un transfer de energie de la o portiune a circuitului la alta. Priviti cazul
simplu prezentat în figura13
În acest caz generatorul furnizează energie sau putere sarcinii RL
Puterea care trece de la generator la sarcină prin sectiunea AB este egală cu
produsul tensiunii A-B ori intensitatea curentului prin conductorul A sau
conductorul B.
Observati că puterea generată de sursă este egală cu cea preluată de sarcină.

În circuitul din Fig.13 măsurati VAB si calculati puterea preluată de rezistorul

sarcină .
Mai departe,să presupunem că înlocuim sarcina fixa R L=1K cu una variabilă. În
practică acest lucru poate fi realizat înlocuind RL cu un potentiometru de 10k
disponibil în cadrul modulului nostru.Priviti figura 14.
Pentru orice setare a potentiometrului vom avea o valoare diferită a puterii
transferate sarcinii.
E
VAB   RL
Rs  RL
VAB
ILOAD 
RL
VAB V2 AB E2RL
P  VAB  ILOAD  VAB   
RL RL (RS  RL )2
Se poate demonstra usor matematic faptul că puterea maximă transferată de la
generator la sarcină apare la o valoare a sarcinii de R L=RS.În acest caz transferul
de putere devine:
E2
PMAX 
4RL
Experimemtul constă în montarea unui circuit precum cel din Fig.14 în care un
rezistor de 4K simulează rezistenta in serie a unui generator ideal E.
Pentru diverse valori ale P (= diverse valori ale lui RL), măsurati intensitatea si
tensiunea sarcinii si calculati puterea acesteia.

51
Asezati într-un grafic puterea sarcinii versus valorile R L pentru a obtine un grafic
ca cel din Fig. 15. Verificati faptul că transferul maxim de putere se face când R L
= 4K7.

4- BATERII

Bateriile sunt mijloace obisnuite de stocare a energiei.Baza functionarii bateriilor

este un proces electro-chimic.Când aceste procese sunt reversibile,bateria este
de tip reîncărcabil. Exemple: baterii de masină de tip plumb-acid. În alte cazuri
bateria nu este reîncărcabilă. Exemple: bateriile carbon/zinc ale echipamentelor
electronice portabile.

52
Energia înmagazinată într-o baterie este produsul dintre tensiunea nominală si
sarcina înmagazinată.
Sarcina este în mod normal exprimată în Coulombi, dar când avem de-a face cu
baterii ea este exprimată ca produsul dintre intensitatea nominală a curentului
dezvoltat si durata de timp, adica Amper x Ora (Ah saur mAh).
O baterie poate fi considerată ca fiind un generator de tensiune cu o rezistentă
internă. Atat tensiunea cât si rezistenta internă sunt dependente de starea de
încărcare a bateriei: tensiunea unei baterii obisnuite rămane relativ constantă
pe durata a 90% din intervalul de descărcare după care scade rapid.Rezistenta
internă are o variatie de sens opus raportată la timp.Creste usor,liniar pană la
punctul de descărcare după care creste brusc.
Rezistenta internă a unei baterii este considerată ca fiind unul dintre cei mai
fideli indicatori al statusului bateriei.
În plus fată de starea de descărcare a bateriei, tensiunea si rezistenta internă a
acesteia mai depind si de tempertura si modul de folosire al bateriei.O baterie
care furnizează un curent constant si de o intensitate moderata, are o durată
mai mare,măsurată în Ah, fată de una care furnizează aceeasi sarcină dar în
valuri de intensitate mare.

4.1- Rezistenta internă a unei baterii

Aparatul nostru include două baterii de tipul frecvent folosit în aparatele

electronice portabile.
Vom măsura rezistenta internă a unueia dintre ele.
Principiul măsurătorii este de a incărca o baterie cu un rezistor prin care trece u
curent corespunzător mărimii bateriei .În cazul nostru un rezistor de 10 este
potrivit, deoarece tenisiunea nominală a bateriei este de 1,5 V si deci
intensitatea curentului va fi de aproximativ 150mA.
(În mod evident lucrurile ar fi altfel dacă am măsura rezistenta unei baterii mari-
de camion)
Modul de lucru pentru acest experiment este ilustrat în Fig. 1 si 2:

53
-
-

- Măsurati tensiunea bateriei fără sarcina (E).

- Conectati sarcina.Măsurati intensitatea (I) si noua tensiune la terminalele
bateriei (VL).
- Scăderea de tensiune E-VL e egală cu produsul dintre intensitate si
rezistenta internă:

E-VL = Ri·I.
Această ecuatie poate fi folosită pentru calcularea R i.

54
4.2-Baterii în serie
Conectând bateriile în serie va duce la cresterea tensiunii.Fiecare baterie are un
circuit echivalent care constă într-un generator de tensiune cu o rezistentă
internă în serie.Vezi Fig.3.

Montajul rezultat este echivalent cu un generator a cărui tensiune în circuitul

deschis este egală cu suma algebrică dintre generatorul individual si rezistenta
internă egală cu suma rezistentelor generatorului.
Această afirmatie poate fi experimentată cu ajutorul unui voltmetru pentru
tensiunea rezutată si aceeasi procedură pentru rezistentă.ca în experimentul
precedent.

55
 4.3-Baterii legate în paralel

Analizati configuratia prezentată în fig.4.

Ca regulă bateriile nu trebuie niciodată legate în paralel.

Două baterii,chiar dacă au acelasi fabricant,sunt de acelasi tip,au acelasi

trecut,etc…,nu sunt niciodată identice.Au întotdeauna o mică diferentă de
tensiune..când sunt legate în paralel,un curent va circula limitat doar de
rezistenta înternă,care este în mod obisnuit mica.

E1 - E2
I
R1 R2

Curentul poate lua usor valori suficient de mari încât să distrugă în timp scurt
ambele baterii.
Situatia este însă una diferită în cazul în care cele doua baterii legate în paralel
sunt încărcate cu o încărcătură care genereaza un curent suficient de mare.

56
În acest caz ambele baterii au contribuit în a genera curent.Această conditie
poate fi calculată matematic folosind legile obisnuite ale circuitului pentru a
obtine curentii furnizati de cele două baterii.

5-Circuite în CA:REZISTENTA,REACTANTA SI PUTREA ÎN CA

În acest experiment vom.cerceta comportamentul componentelor

rezistive,inductive,capacitive când sunt folosite în circuite în CA.Figurile 1,2,3
prezintă trei circuite elementare,fiecare continând un generator si o încărcătură
rezistivă,inductivă sau capacitivă.Cele trei circuite de testare for fi montate
folosind componentele specificate de curs.

57
Sursa de semnal va fi folosită ca un generator de joasă frecventă cu oscilatie
sinusoidală,ajustabilă între intervalele 10Hz-100kHz si de la 0 la 10Vpp.

Pentru fiecare dintre montajele pentru fig1,2,3 generatorul va fi ajustat

secvential pentru următoarele frecvente:
50, 100, 200, 400, 800, 1600, 3200, 6400 Hz, 12.8KHz, 25.6KHz, 51.2KHz

Amplitudinea VA FI MENTINUTA LA 10 Vpp,reajustată la fiecare schimbare

necesară.
La fiecare treptă de modificare înregistrati intensitatea
În final treceti rezultatele într-un grafic care va trebui să arate precum cele din
fig4,5,6.Folositi pentru axa orizontală {cea a frecventei} o scară logaritmică.

58
Calculati capacitatea C si inductanta L la 100 Hz cu ajutorul formulei următoare:

XL=JωL; XC= 1 / JωC unde ω=2 Л f si J = 1

59
Repetati pentru,de exemplu,10KHz...Observati că în timp ce valorile lui C
calculate la 100Hz si 10 KHz sunt foarte asemănătoare,valorile calculate pentru
L sunt destul de diferite. Acest fapt duce la caracteristicile dependente de
frecventă ale materialelor magnetice.

5.1-Retele RLC în CA

Figurile 7,9,11,13 prezintă patru exemple de retele elementare în CA care vor fi

studiate în acest experiment.Acest lucru va fi realizat folosind componentele
oferite de către curs.Pentru inductanţa L este indicată folosirea valorii obtinute
din exercitiul din paragraful anterior. Valorile lui L pot să difere de la aparat la

60
aparat datorită variatiilor mari ale conditiilor de constructie a acestor
componente.

Urmati următorii pasi:

Pasul I:

Pentru circuitul din Fig 7.reglati generatorul la{de exemplu} 1kHz si 10Vpp.

Măsurati VR,VL,VG si apoi trasati o diagramă vectorială precum cea din fig.8.si
verificati prin calcul dacă:

VR2  VL2  VG 2

Măsurati cu ajutorul unui ampermetru de CA curentul din nod,apoi verificati dacă

VR=R.I
Preluând rezultatele din exercitiul anterior,cititi din graficul reactantei inductive
Vs frecventa {Fig .5.}valorile lui XL la 1KhZ.
Apoi verificati dacă:
VL-=I.XL

61
Pasul 2

Repetati procedura precedentă pentru circuitul din fig.9.,cu modificările de

rigoare.
Diagrama vectorială va trebui să arate precum cea din fig.10.

62
Pasul 3.

Pentru circuitul din Fig .11. măsurati V R,VL,VC si apoi construiti diagrama
vectorială {Fig 12.} apoi faceti verificarea:

(VL-VC)2 + VR2 = VG2

Măsurati cu ajutorul unui ampermetru de CA curentul din nod si apoi verificati

dacă:

63
VL = XLI; VC = XCI; VR = RI

Observati ca XL si XC pot fi trasate folosind graficul alcătuit în exercitiul

precedent.{Fig 5,si 6.}.

Pasul 4

Pentru circuitul din Fig 13. Măsurati curentul si tensiunea din generator.apoi
curentul din fiecare dintre cele trei ramuri.

Realizati diagrama vectoriala care ar trebui să arate precum cea din Fig.14.

64
Verificati dacă toate datele corespund cu valorile lui X L, X C măsurate în
exercitiul precedent.{figurile 5 si 6}.

5.2 – Puterea în CA

Observatie:pentru executia următorului experiment din acest paragraf este

necesară folosirea unui inductor L al aparatului,a carui inductantă nu are o
valoare declarată de către fabricant datorită varatiilor în procesul de constructie
pentru această componentă..
Valoare lui L pentru acest curs ar trebui măsurată prin procedura prezentată în
primul exercitiu din capitolul 7..

Cazul 1
Fig 15. Reprezintă un circuit elementar care constă într-un rezistor conectat ca o
sarcină a unui generator de CA.Acest circuit poate fi înstalat folosind o trecere
în CA a sursei modulului nostru.Tensiunea nominală emisă este cuprinsă în
intervalul de15 si 18VAC depinzând de versiunea echipamentului.Verificati
aceasta valoare cu ajutorul unui multimetru
Folositi ca rezistor de sarcină,de exemplu R1=1k..

Generatorul emite o undă sinusoidală la frecventa principală în CA {50 la 60

Hz}.Multimetrul indică tensiune EFECTIVA emisă sau ROOT MAIN SQUARE
{RMS}.Valoarea este egală cu maximul undei sinusoidale impărtită la 2.

65
Se obisnuieste ca pentru circuitele în CA să se exprime tensiunile si curentii cu
valoarea lor efectivă.Încărcătura R1 fiind pur rezistivă, atat curentul cât si
tensiunea sunt în fază,asa cum este prezentat în fig16.Toată puterea emisă de
generator intră în sarcină.Puterea este una ACTIVA si este dată de relatia:
P=V.I
Exercitiu practic:măsurati I,U si calculati puterea activă P:

Cazul 2
Fig .17. reprezintă un alt circuit elementar.Folositi G ca fiind sursa in CA de.{15
sau 18VAC în orice caz}.

Observati că circuitul din Fig.17 nu contine elemente rezistive si ,prin urmare

există o mai mică pierdere ideală.Generatorul nu emite nicio putere activă.
În timpul unei jumătăti de ciclu această putere este alimentată de la inductor la
generator.
Fig.18.prezintă diagrama fazorială.

66
Produsul Q=V.I este numit PUTERE REACTIVA si reprezintă puterea transmisă
înante si înapoi la fiecare jumătate de ciclu.

Exercitiu practic::măsurati V si I si calculati Puterea Reactivă.

Cazul 3

Figura 1. Prezintă un alt circuit elementar iar figura 20 diagrama vectorială

relevantă.Cazul este similar cu cel din cazul 2 cu exceptia faptului că unghiul de
defazaj dintre curenti este de 90 grade în avans,în timp ce în cazul 2 era cu 90
de grade întarziat.

Realizati circuitl urmator folosind pentru C 100pF condensatorul modulului

nostru.

Exercitiu practic:măsurati V,I si calculati puterea reactivă.

Cazul IV
Figura 21 reprezintă circuitul studiat iar fig 22. Diagrama vectorială asociată.

67
Realizati circuitul folosind:
R = 1K
C= 100pF
L=urmează a fi măsurat.

În acest circuit,curentii reactivi se scad si rezultatul este IL-IC, care apare decalat
cu o întârziere de 90° fată de VG.
Curentul activ IR si cel reactiv (IL-IC) au ca rezultat curentul total IG
Puterea activă dezvoltată de sarcină este:

P=IR.VG
Puterea netă reactivă este:

Q=(IL-IC).VG
Există o putere reactivă între C si L care nu are legatură cu generatorul si care
este egală cu IC.VG.
Puterea aparentă a generatorului este:

PA  IG . VG  P2  Q 2
Odată definit unghiul de fază  ca în Fig.F, P si Q pot fi scrise ca:

P = PA cos
Q = PA sin = P tang

În circuitul de studiat măsurati intensitătile si tensiunile,apoi calculati P, Q, PA.

68
5.3 –Retele CR si RC cu semnale sinusoidale.

Figurile 23 si 24arată circuitul de studiat.

Lucrarea practică este reprezentată de înregistrarea caracteristicilor amplitudinii

celor două celule în zona de frecventa 10Hz-100kHz.
Asezati rezultatele într-un grafic având axa frecventei reprezentată sub forma de
logaritm si marcati pe acesta frecventele de tăiere.

Pentru a continua ,luati în considerare următoarele observatii:

- Efectuati măsuratorile pentru frecvente situate convenabil în intervalul 10 Hz
+ 100 kHz, de exemplu:
100, 200, 300, 400, 600, 800Hz, 1KHz, 2K, 3K, 4K, 6K, 8K, 10K, 20K, 30K, 40K,
60K, 80K, 100KHz

69
- Mentineti constantă amplitudinea tensiunii,de exemplu 10Vpp,pentru a face
mai simple calculele care urmează. Ajustati generatorul la fiecare pas dacă
este necesar pentru a mentine amplitudinea constantă.
- Odată ce ati obtinut rezultatele, calculati Atenuarea la fiecare punct de
măsurare prin formula:

V 
A  20 log 10  u 
 Vi 
Apoi asezati datele întru-n grafic semi-logaritmic {cu logaritmul pe axa
orizontală), graficele trebuind să arate ca cele din Fig 25 si 26

1
Frecventa de tăiere este cea la care amplitudinea se reduce cu un factor .
2
de
Marcati aceste puncte pe grafic.

70
5.4- Circuite CR si RC cu semnale puls

Figurile 27 si 28 arată circuitele de studiat.

Un generator de undă pătrăta creaza impulsuri în circuitul de studiat iar forma

undelor rezultante este analizată cu ajutorul osciloscopului.Când efectuati
experimentul,observati urmatoarele:
- Frecventa repetării impulsului indicată ca fiind 1kHz trebuie reglată pentru a
afisa forma completă a undei care ar trebui să apară ca în Fig 29 si 30.

- Alegeti o amplitudine de cel putin 5V pentru undă pătrată.

71
- Schitati la scară forma undelor observate. Calculati constanta de timp T=RC,
apoi verificati dacă T este egal cu timpul necesar semnalului de ajunge de la
valoarea originală pană la 63,2% din amplitudine.
- Notati pe schita făcută pentru forma undelor timpii de crestere si scădere,
definiti ca fiind timpii necesari semnalului pentru a ajunge de la 10% la 90%
din amplitudinea finală.

6- REZONANTA

6.1- Măsurarea inductantei

Acest experiment initial nu face parte strict din planul pentru studiul rezonantei,
dar rezultatele măsurătorilor efectuate în acest experiment vor fi necesare
pentru cele care urmează.

Inductorul aparatului nostru constă dintr-o bobină cu un miez de fier laminat.

O bresă a fost creată în circuitul magnetic prin interpunerea unui material

izolator între două trunchiuri. Aceasta impiedică inductorul să ajungă la saturatie
pană la o valoare de cel putin 10Vpp AC a semnalului aplicat.

Deoarece are un miez feromagnetic,inductorul are o inductantă (L) dependentă

în mare măsură de frecventa curentului magnetizant.Scopul acestui experiment
este de a măsura inductanta în intervalul 50Hz- 3kHz, care reprezintă un
interval de interes special la utilizarea acestor componenete în experimentele ce
urmează.

Folositi montajul din Fig.1

72
Aplicati o undă sinusoidală de amplitudine constantă ,la frecvente de 50, 100,
200, 500, 1000, 1500, 2000, 2500, 3000Hz.La fiecare măsurătoare notati V 0,si
apoi calculati XL după cum urmează:

Vi V0  R
 XL  V0 ; XL 
R  XL Vi - V0

De aici calculati inductanta folosind formula:

XL X
L  L
 2 f

Asezati valorile lui L obtinute intr-un grafic având frecventa pe axa orizontală.

73
6.2- Circuitul rezonant în paralel LC

Figura 2 arată schema circuitului de studiat. Acest circuit poate fi montat cu

ajutorul componentelor aparatului nostru.

Obiectivul este de a înregistra curba de rezonantă, măsurarea frecventei de

rezonantă, lătimea de bandă si factorul de calitate.

Din teorie stim că în circuitul din Fig.2 rezonanta apare atunci când reactantele
de inductie si capacitantă au amplitudini egale. În această situatie, deoarece
cele două reactante sunt de semne opuse, acestea se anulează si sarcina
generatorului apare ca fiind pur rezistivă si egală cu R1:

În circuitul nostru de test valorile componentelor sunt:

L1= vezi paragraful 1 al acestui capitol

C1 = 10kpF
R2 = 10k
R1 = 1k

- Calculati valoare asteptată a frecventei de rezonantă.

- Alegeti un interval de măsurare cu 10 sub si peste frecventa de rezonantă f0,
apoi alegeti 10 valori convenabile a le frecventei în cadrul acestui interval
pentru a efectua aceste măsurători.
- Fiecare măsurătoare constă în reglarea generatorului la frecventa aleasă si
la o amplitudine constantă de 10Vpp pe durata întregului experiment.
Tensiunea de iesire V0 este notată la fiecare pas al măsuratorii.
- Treceti rezultatele într-un grafic ce ar trebui să arate ca cel din Fig.3

74
Pe acesta notati frecventa la amplitudine maximă si comparati aceste valori cu
cele asteptate pentru f0.
Vmax
- Pe acelasi grafic trasati o linie la înăltimea
2
Intervalul de frecventă f2-f1 reprezinta BANDA DE TRECERE
B= f2-f1
Raportul dintre frecventa de rezonantă si banda de trecere reprezintă
FACTORUL DE CALITATE:

Q = f0/B

75
6.3- Circuitul rezonant LC în serie

Figura 4 arată schema circuitului de studiat.

Obiectivul este de a înregistra curba rezonantei,măsurarea frecventei de
rezonantă ,a lătimii de bandă si a factorului de calitate.

76
Din teorie stim că în circuitul din Fig.4 rezonanta apare atunci când reactantele
de inductie si capacitantă au amplitudini egale. În această situatie, deoarece
cele două reactante sunt de semne opuse, acestea se anulează si sarcina
generatorului apare ca fiind pur rezistivă si egală cu R 2

Observati că la rezonantă, curentul de rezonantă crează o buclă în L 1,C2,R1.

Valoarea intensitătii este limitată de rezistenta în buclă, adica de R 1 +

rezistentele “parazite” în serie cu L1 si C2.
Cu cât R1 este mai mic, cu atat varful rezonantei este mai mare.
R1 nu poate fi însă prea mic pentru a nu încărca excesiv generatorul care
alimentează circuitul de rezonantă.

Din aceleasi motive, semnalul de iesire pentru a detecta rezonanta nu este

trecut prin R1 {aici semnalul este prea scăzut) ci prin C 2. Curba standard sub
formă de clopot va apărea deci ca având o forma precum in Fig.5.

Acum continuati cu experimentul:

- Calculati frecventa de rezonantă asteptată.

- Alegeti un interval de măsurare cu 10 sub si 10 deasupra valorii asteptate a
frecventei de rezonantă f0, apoi selectati 10 frecvente convenabile în cadrul
acestui interval pentru care sa faceti măsurătorile.
- Fiecare măsurătoare constă în reglarea generatorului la frecventa aleasă si
la o amplitudine constantă de 10Vpp pe durata întregului experiment.
Tensiunea de iesire V0 este notată la fiecare pas al măsurătorii.
- Treceti rezultatele într-un grafic ce ar trebui sa arata ca cel din Fig.5
Pe acesta notati frecventa la amplitudine maximă si comparati aceste valori cu
cele asteptate pentru f0.
Vmax
- Pe acelasi grafic trasati o linie la înăltimea
2
Intervalul de frecventă f2-f1 reprezintă BANDA DE TRECERE

77
B= f2-f1
Raportul dintre frecventa de rezonantă si banda de trecere reprezintă
FACTORUL DE CALITATE:

Q = f0/B

7- TRANSFORMATORUL

7.1- Generalităti

În aparatul nostru este inclus un transformator AC încorporat, Acesta furnizează

alimentare secundară de tensiune joasă pentru:

- Un convertor AC/CC, pentru a produce un CC reglabil, asa cum este necesar

pentru experimente.
- Două surse de tensiune nominale de 14 V pentru experimentele care
necesită AC
Figura 1 arată schema unui transformator ale cărui caracteristici tehnice sunt
următoarele:
- Bobina primară 250V nominal
- Prima bobină secundară 17V,0,5A max.
- A doua bobină secundară 14V, 0,5A max.
- A treia bobină secundară 14V,0,5A max.
{Cele trei intensităti maxime nu sunt permise simultan)
- Putere totală:10VA
- Frecventa de operare:50-60Hz

78
7.2 Conexiunea în serie/ paralel a bobinelor secundare

Transformatorul aparatului nostru are două bobine secundare identice de 14V

nominal, disponibile pentru experimente. Cele două bobine au ternminale notate
cu S1, E1 si S2, E2 {S=start, E=sfarsit)
Cele doua bobine pot fi asezate în serie pentru o alimentare de 28V.Pentru a
face acest lucru,conectati E1 cu S2 si asezati voltmetrul între S1 si E2 astfel
încât să indice o tensiune de aproximativ 28V.
Observati că dacă cele doua bobine sunt conectate cu terminalele

opuse,rezultatul este acelasi.Conectati S1 cu E2 si măsurati 28V între E1 si S2.

Dacă bobinele ar fi asezate în serie cu faze opuse, tensiunea rezultantă nu ar fi
egală cu suma lor ci cu diferenta dintre acestea.Testati acest lucru conectând S1
si S2, apoi măsurând între E1 si E2.
Acelasi lucru se întampla si dacă E1 si E2 sunt conectate între ele si voltmetrul
este asezat între S1 si S2.

În ceea ce priveste asezarea în paralel a bobinelor transformatorului, sa ne

amintim că aceasta este echivalentă cu asezarea în paralel a două generatoare
de tensiune. Dacă tensiunile celor două nu sunt absolut egale,va exista un flux
de curent de la un generator la altul.Intensitatea acestui curent poate fi foarte
mare si deci periculoasă deoarece este limitată doar de rezistenta internă a
generatoarelor.
Deci,ca o regulă, transformatoarele secundare nu sunt niciodata asezate în
paralel,cu exceptia unor situatii speciale de transformatoare construite în acest
scop

79
7.3 Rezistenta internă echivalentă a transformatorului.

Transformatorul,văzut din perspectiva bobinelor secundare, este un generator

AC cu impedantă internă.
Această impedantă este în esentă rezistivă.Cu alte cuvinte, pentru majoritatea
întrebuintărilor practice termenul reactiv poate fi neglijat.

Circuitul echivalent al transformatorului, pentru cele secundare, este cel din

Fig.7.

Rezistenta internă echivalentă este rezultatul pierderilor combinate în cupru

{rezistivitate) , în miez { pierderi magnetice si curenti paraziti) si în aer { pierdere
de flux).

Pentru a măsura Rezistenta Internă Echivalentă procedati în felul următor:

- Măsurati tensiunea secundară fără sarcină a transformatorului

- Încărcati transformatoarele secundare la un punct egal cu valoarea nominală
a curentului {3VA)
- Măsurati căderea de tensiune la secundare si calculati Rezistenta
Echivalentă Internă a transformatorului.

80
8 – CONVERSIA AC/CC

Toate experimentele descrise în acest capitol folosesc sursele de AC disponibile

de la sursa de curent oferită de aparatul nostru.Acestea au o tensiune nominală
de 14V.

8.1 Redresorul semiundă

Figura 1 arată un redresor semiundă simplu pentru experiment.

Tensiunea produsă de un asemenea circuit{Fig.2) este pulsatilă astfel încât

pentru multe aplicatii electronice aceasta nu este acceptabilă.

81
Figura 3 arată acelasi circuit, dotat cu un condensator de netezire.

Nota:
Condensatorii electrolitici vor fi conectati în circuit respectând polaritătile corecte.
Condensatorii electrolitici pot fi distrusi rapid si pot exploda dacă sunt utilizati
incorect.Din acest motiv, condensatorii mari ai aparatului nostru {C6 si C7) au
diode de protectie conectate în paralel care însă nu îndepărtează complet
riscurile. O inversiune a polaritatii ar avea ca rezultat un scurt-circuit în punctul
de conectare al condensatorului.
Figura 4 arată forma undei rezultante, mult imbunatătită fată de cea din Fig.2,
dar care contine încă o componentă ondulantă numită tensiune PULSATORIE.

Functia condensatorului este de a se încărca la valoril maxime de tensiune în

cursul semiundelor pozitive si a se decărca assupra sarcinii în intervalul de timp
dintre o semiundă si ceă căre o urmează.

Este clar faptul că tensiunea pulsatilă poate fi redusă prin cresterea

condensatorului de netezire. Condensatorul trebuie sa fie încărcat de către

82
curentul din diodă în timpul fractiunilor mici ale ciclului iar o valoare mai mare a
condensatorului înseamnă mai mult curent de încărcare in timp mai scurt. Dioda
trebuie să fie deci de dimensiuni corespunzătoare.

8.2- Redresorul dublă alternantă

8.2.1-Redresorul dublă aternantă cu transformator cu priză mediană

Figura 5 arată circuitul de studiat.

83
Comparat cu circuitul din figura 1, acesta apare dublat astfel că fiecare diodă
contribuie alternativ cu câte o semiundă a undei rezultante. Acest lucru este
indicat în Fig.6.

Un dezavantaj al acestui circuit în utilizarile sale practice este acela că necesita

un transformator special cu bobine secundare identice cu priză mediană.

8.2.2- Redresorul cu dublă alternantă de tip punte

Figura 7 arată circuitul de studiat. Forma undei rezultante este aceeasi ca în

Fig.6

8.2.3 Redresorul cu dublă alternantă cu condensator de netezire

84
Figura 8 arata un condensator de netezire conectat la redresor.În acest caz este
utilizat redresorul în punte dar experimentul nu s-ar schimba cu nimic daca s-ar
folosi în schimb redresorul centrat.

Figura 9 arată forma undei rezultante.

Măsurătorile de efectuat pentru unda rezultantă includ valoare tensiunii medii si

a tensiunii pulsatile.

Notă: Pentru a măsura tensiunea pulsatilă rezultantă, setati osciloscopul pentru

curent alternativ folosind o scală verticală de 100mV/cm

8.2.4- Redresorul dublă alternantă cu celulă de filtrare LC

85
Circuitul de studiat este ilustrat în Fig.10
Celula de filtrare LC, asezata între redresor si sarcina, actionează de fapt ca un
filtru “ltrece jos”, suprimând oscilatia suprapusă pe curentul continuu. Acesta din
urmă apare ca fiind deosebit de plan.

8.3- Dublorul de tensiune

Figura 11 arată circuitul de studiat.

Tensiunea sinusoidală este aplicată între A si B. În timpul semiundelor negative,
D1 conduce si C6 se încarcă la tensiunea sinusoidală maximă.
Dioda D2 redresează acest semnal si încarcă C7 la valoarea maximă egala cu
2VM.
Tensiunea între punctele C si B va apărea deci ca cea ilustrată în Fig. 12.

Pentru a studia circuitul,montati-l asa cum se arată în Fig.11, apoi studiati cu

osciloscopul forma undelor în diferite puncte si măsurati tensiunile.

86
În cele din urmă deconectati rezistenta de sarcină R10. Condensatorul C7 nu
mai este deci descărcat între fiecare ciclu de undă, si tensiunea rezultantă apare
ca fiind curent continuu, a carei valoare este de două ori valoarea tensiunii
maxime sinusoidale. (2 x 14V x 1.41 = 39.48Vpentru cazul în care tensiunea de
alimentare VG este 14V AC).

87
88