ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN

BUCUREŞTI
FACULTATEA DE BUSINESS ŞI TURISM

Electricitatea

Hidrocentrala Lotru-
Ciunget

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Anca Atanase
Student:
Dragomir – Vișoiu Ramona-Milena
Grupa 342, Seria A, An III

Bucureşti
2015
Dragomir Ramona-Milena
 Sunt o persoană optimistă, mereu cu
zambetul pe buze, visătoare
Îmi place foarte mult să călătoresc. Să vizitez țări noi pentru a descoperi o
parte din cultura, tradiția, portul și obicieiurile lor. Țările pe care le-am vizitat
până în prezent sunt: Franța, Italia, Ungaria, Bulgaria și Turcia.
Îmi place să merg la teatru și să trăiesc pentru puțin timp în pielea
personajelor ce se află pe scenă. Ultima piesă vizionată a fost Gaițele. De
asemenea, îmi place să vizionez filme, iar printre peliculele preferate de mine se
numără: Hatchiko, Fast&Furious7, A Good Year, Now You See Me.
În timpul liber merg la muzee sau prin parcuri. În capitală am rămas atrasă de
Muzeul Țăranului Român, Muzeul Satului, Muzeul literaturii, iar în țară m-au
impresionat castelele Bran și Peleș.
După terminarea facultăţii de Business şi Turism, doresc să urmez un program
de master în cadrul facultății Politehnică, să mă angajez în cadrul unei firme de
consultanță privind implementarea proiectelor pe fonduri europene.
 Electricitatea-Aspecte generale

Electricitatea este un set de fenomene fizice asociate cu

prezența și fluxul de sarcină electrică. Energia electrică
produce o mare varietate de efecte bine-cunoscute, cum
ar fi: fulgerul, electricitatea statică, inducția electromagnetică și
fluxul de curent electric.
 În plus, energia electrică permite crearea și primirea
de radiații electromagnetice, cum ar fi undele radio.
 Fenomenele electrice au fost
studiate încă din antichitate, deși
progrese în domeniul științei, nu s-
au făcut până în secolele XVII și
XVIII. Aplicațiile practice pentru
energia electrică însă au rămas
puține, și nu au putut fi puse spre
utilizare industrială și rezidențială de
către ingineri până în secolul al XIX-lea.
Expansiunea rapidă în domeniul tehnologiei
electrice în acest moment a transformat
industria și societatea. 
Energia poate fi pusă la un set aproape
nelimitat de utilizări care includ: transport,
încălzire, iluminat, comunicații. Energia
electrică este coloana vertebrală a
societății industriale moderne.
Avantajele utilizării
energiei electrice
Energia electrică prezintă serie de avantaje în comparație cu
alte forme de energie și anume:

 producerea energiei electrice în centrale electrice are loc în

condiții economice avantajoase;
 energia electrică poate fi transmisă la distanțe mari prin
intermediul câmpului electromagnetic, fie direct prin mediul
înconjurător, fie dirijat prin linii electrice;
oferă posibilitatea de a fi utilizată de mai mulți consumatori
simultan;
energia electrică este reversibilă – oferă posibilitatea de a se
transforma în alte forme de energie;
energia electrică poate fi divizată și utilizată în părți oricât de
mici, după necesități.
În condițiile concrete din România, în
balanța energetică se iau în considerare
următoarele tipuri de surse regenerabile de
energie: 
Hidroenergia;
Energia solară;
Energia eoliană;
Biomasa (provine din reziduri de la
expoatări forestiere și agricole, deșeuri din
prelucrarea lemnului și alte produse);
Energia geotermală (energia
înmagazinată în depozite și zăcăminte
hidrogeotermale subterane, exploatabilă cu
tehnologii speciale de foraj și extracție).

Producerea energiei electrice se realizează prin transformarea

altor forme de energie:
Transformarea energiei potențiale sau cinetice a apelor;
Transformarea energiei atomice;
Transformarea energiei chimice a combustibililor în turbine cu
aer, gaz, motoare cu ardere internă;
Transformarea altor forme de energie: maree, solară, eoliană.
 Producerea energiei electrice prin transformarea
energiei chimice a apelor se realizează în centrale
hidroelectrice care produc energie electrică pe cale
hidraulică;
Producerea energiei electrice prin transformarea energiei
chimice a combustibililor se realizează în centrale electrice
de termoficare sau centrale termoelectrice.

Energia electrică este transportată la distanță printr-un sistem de rețele

electrice, la diverse tensiuni: 110 kv, 220 kv, 400 kv și chiar peste 800
kv. Transportul energiei electrice se face prin linii aeriene, fie prin
cabluri subterane.

Prezentarea principalelor tipuri de centrale

o Centralele eoliene sunt grupuri de turbine eoliene,
plasate în apropiere unele de altele cu scopul de a produce
electricitate din energia eoliană
oTurbinele eoliene sunt conectate la un sistem de
tensiune medie ce este apoi transformat in curent de
inalte tensiune prin intermediul unui transformator.
Amplasarea centralelor eoliene este strans legata
de viteza vantului din zona, impactul vizual pe care l-ar
avea, influenta asupra structurilor din vecinatate si
apropierea de reteaua de distribuție a curentului.

Viteza vantului in zonele in care sunt amplasate centralele

eoliene trebuie sa fie de minim 15 km/h pe toata perioada
anului. 

O alta conditie este forma

de relieful si temperatura medie. O inaltime mai mare
inseamna o viteza mai mare a vantului si o productie mai
bună de curent electric. Daca temperaturile sunt scazute
este necesar sa se foloseasca materiale suplimentare de
intretinere ca lichide de lubrifiere cu punct de inghetare
scazut si sisteme de încălzire a turbinei eoliene.
Tipuri de turbine
eoliene:
Turbina cu axa
orizontala are rotorul
si generatorul de curent
pozitionate in varful
turnului si trebuie
Turbine cu axa orizontala ce au rotorul plasat
in spatele turnului. Astfel de turbine au avantajul
ca palele elicei se orienteaza automat si se pot
indoi, reducand suprafata care se opune vantului la
viteze mari.
Turbinele cu axa verticala au generatorul si
toate componentele mai sofisticate plasate la baza
turnului, astfel ca procesul de instalare si
mentenanta este usurat. Aceste turbine sunt tot
timpul aliniate cu directia vantului astfel nu este
necesara nici o adjustare dar pozitionarea lor
aproape de sol
oCentrale le scadesunt
termince eficienta. 
instalații pentru
producerea căldurii care se distribui printr-un agent
termic fluid (apă, abur, aer cald)
O centrală termică este prevăzută cu mai
multe instalații de cazan, în focarul cărora arde
un combustibil.
Tipuri de centrale termice:
O centrală termică poate fi:
- Un ansamblu de clădiri care conțin instalații de
cazan, destinate să alimenteze cu căldură o
platformă industrială sau un oraș. Dacă simultan
se produce și curent electric, însă alimentarea cu
căldură are o pondere mare, este vorba de o
-O cameră amenajată care conține instalații de cazan,
destinate să alimenteze cu căldură o clădire sau o
parte a ei (nivel sau scară);
-O instalație de cazan care alimentează cu căldură o
clădire sau o parte a ei, caz în care de obicei este
vorba de o centrală de pardoseală;
-O instalație de cazan care alimentează cu căldură o
locuință individuală, caz în care este vorba de o
centrală termică de perete.
Hidrocentrala este o centrala electrica folosita pentru a
transforma energia mecanica produsa de apa in energie
electrică.
Principiul de funcționare: printr-un lac de acumulare a
apei
pe cursul unei ape curgătoare se
realizează
acumularea de energie potențială
care se
transformă în energie cinetică prin
rotirea
turbinei hidrocentralei. Această
mișcare de
rotație este transmisă generatorului
pot realiza un randament de până la 90%.

Tipuri de hidrocentrale:
Folosirea căderii de apă ca parametru,
este determinată de diferența de nivel
dintre oglinda apei din lacul de acumulare
(în spatele barajului) și oglinda apei de jos
după trecerea acesteia prin turbină. Astfel
hidrocentralele pot fi:
 cu o cădere mică de apă <15 m, debit
mare;
cu o cădere mijlocie de apă -1550 m, cu
debit mijlociu;
cu o cădere mare 502.000 m, cu un
debit mic de apă;
Hidrocentralele mai pot fi
clasificate după capacitate, sau
după tipul de construcție astfel:
Așezate pe firul apei, care
produc curent în funcție de
debit;
Cu un lac de acumulare;
Cu caverne pentru
Principiul de funcționare al unei
hidrocentrale
Hidrocentrala Lotru-Ciunget

Povestea hidrocentralei Lotru-Ciunget începe în anul1965,

atunci când s-a decis amenajarea potențialului
hidroenergetic al a râului Lotru și realizarea a ceea ce
astăzi este cea mai mare hidrocentrală de pe râurile
interioare ale României. Hidrocentrala se află la o
adâncime de 140 m, sub albia râului Latorița, în dreptul
localității Ciunget.
În cazul unei situații de criză a sistemului energetic
național, centrala de intervenție intră în funcțiune la
putere maximă în numai 4-5 minute.
Hidrocentrala Lotru-Ciunget are o putere totală instalată
de 510 Mv, comparabilă cu cea a unui reactor de la
Cernavoda. Este echipată cu 3 hidroagregate de 170 Mv
fiecare, compuse din turbine și generatoare verticale
sincron.
 Punerea în funcțiune a centralei s-a făcut în anul 1972,
deși lucrările au început cu mult înainte. Amenajarea
hidrocentralei este unicată în România, dar și la nivel
european. Are o cădere de apă de 800 m, la un debit
instalat de 80 m³/ s. În această hidrocentrală se obține
1kw/oră.
Râul este un râu de munte, cu o lungime scurtă, 76 de
km, dar cu o caracteristică importantă, dată de diferența de
nivel între izvoarele lui (considerat a fi lacul de origine
glaciară Gâlcescu), situat la o altitudine de 1935 m deasupra
nivelului mării și confluența cu râul Olt, unde altitudinea este
de 300 m, deci o diferență de nivel de aproape 1600 m.
Barajul Vidra este situat la o altitudine de 1300 m
deasupra nivelului mării, 22 de km de izvoarele Lotrului, nu
poate avea loc un debit foarte mare în acea secțiune. În
acest considerent s-a recurs la suplimentarea debitului
afluent râului Vidra prin construirea unei rețele de captări și
aducțiuni. Există 83 de captări secundare, 150 km de galerii
prin care se adună apele din bazinele hidrografice
învecinate.
 Acumularea principală a amenajării o constituie lacul Vidra,
care s-a format prin construirea unui baraj de arocament.
Volumul lacului este d 340 milioane de m², ceea ce conduce
către o regularizare multianuală (se preiau viiturile de
primăvară sau cele de toamnă), se stochează apa care se
folosește pe parcursul întregului an. De la Vidra până la
centrala Lotru, apa vine prin aducțiunea principală (o galerie
subterană betonată, ce are 13.5 km lungime, 5m diametrul).

Barajul si statia de pompaj Petrimanu

·  Anul punerii in functiune: 1977
·  Barajul este din beton in arc si serveste acumularii
volumelor de apa din retelele de aductiuni secundare, in
vederea pomparii lor in lacul Vidra.
·  Este deservita de 3 grupuri de pompaj energetic
echipate fiecare cu un motor orizontal sincron MOS cu o
putere de 10,5 MW
Barajul si statia de pompaj Jidoaia
·  Anul punerii in functiune: 1977
·  Barajul este din beton in arc si serveste acumularii
volumelor de apa din retelele de aductiuni secundare, in
vederea pomparii lor in lacul Vidra.
·  Este deservita de 2 grupuri de pompaj energetic
echipate fiecare cu un motor orizontal sincron MOS cu o
putere de 10,5 MW

Barajul si statia de pompaj Lotru-aval

·  Anul punerii in functiune: 1979
·  Barajul este din beton in arc si serveste acumularii
volumelor de apa din retelele de aductiuni
secundare, in vederea pomparii lor in lacul Vidra.
·  Este deservita de 2 grupuri de pompaj energetic
echipate fiecare cu un motor orizontal sincron MOS
cu o putere de 4,5 MW
Barajul Galbenu
·  Anul punerii in functiune: 1977
·  Este un baraj de beton in arc
·  Acumularea deriveaza
gravitational debitele bazinului
superior al Latoritei in lacul de
acumulare Vidra.
Recomandări privind îmbunătățirea
serviciilor energetice în țara noastră

Accesul la importante surse de finanțare

publică sau privată;

Modernizarea instalațiilor electrice;

Asigurarea în permanență a tensiunii

electrice necesară consumatorilor;
Concluzii

Utilităţile publice în România sunt în

stadiul de dezvoltare, mai ales
datorită faptului că intrarea în Uniunea
Europeană impune anumite standarde
în ceea ce le priveşte. Deşi mulţi
blamează faptul că acest serviciu nu
este exploatat la maximum, nu trebuie
să uităm că nu se face abstracţie
totală de el, iar unele localităţi sunt
fruntaşe atunci când se dă un exemplu
pozitiv!
Bibliografie
Cărți:
Oliviu, Puie, Serviciile de utilităţi publice,
Editura Universul Juridic, Bucureşti,
2012

Site-uri:
http://
www.hidroelectrica.ro/Details.aspx?page=55&ar
ticle=48
http://
rointeractiv.bioterapi.ro/index_articole_sistemul_
hidroenergetic_lotru.html
http://
version1.sistemulenergetic.ro/statistics/show_gr
Vă mulțumesc pentru atenție!