Finante Private

Finante private
Finantele private-scop
principal
Scopul principal al finantelor private este

maximizarea/cresterea valorii de
piata a firmei (maximizarea/cresterea
cursului actiunilor)
Analiza financiara
- reprezinta activitatea de diagnosticare a echilibrului financiar pe termen lung
şi scurt şi a stării de performanţă financiară a firmei
- are ca scop identificarea punctelor tari şi slabe ale managementului financiar

pentru fundamentarea unei noi strategii de menţinere şi dezvoltare
- se fundamenteaza in functie de poziţia analistului financiar (intern sau extern),

astfel ca obiectivele diagnosticului financiar sunt orientate spre evidenţierea
rentabilităţii şi a riscului
Analiza financiara
Actionarii – analizeaza profitabilitatea, stabilitatea, cresterea si rata de
distribuire a dividendelor
Creditorii – analizeaza gradul de indatorare si capacitatea de a rambursa
creditul
Analiza financiara se poate descompune in:

- Analiza echilibrului financiar (pe baza bilantului financiar)
- Analiza performantelor financiare (pe baza contului de profit si pierdere)
- Analiza cash flow-urilor (a fluxurilor de trezorerie)

Analiza financiara – aspecte
generale
 se realizeaza pe baza documentelor contabile:
bilant -- gradul de solvabilitate
contul de profit si pierdere -- profitabilitatea
situatia fluxurilor de trezorerie -- lichiditatea
situatia modificarii capitalului -- averea
 pentru realizarea analizei financiare se calculeaza:

indicatori de echilibru financiar;solduri intermediare de
gestiune;pragul de rentabilitate; cash-flow-uri; rate de lichiditate;
rate privind managementul datoriilor; rate privind managementul
activelor; rate de profitabilitate; rate ale valorii de piata
Analiza bilantului
Analiza financiara pe baza bilantului
Formatul bilantului:
A. Active imobilizate (imobilizari necorporale, corporale, financiare)
B. Active circulante (stocuri, creante, investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci)
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mica de un an
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
I. Venituri in avans
J. Capital si rezerve
Construirea bilantului financiar
Corectii aplicate bilantului contabil:
(1) A / P cu lichiditate / exigibilitate mai mare de 1 an  A/P
permanente
(2) A / P cu lichiditate / exigibilitate mai mica de 1 an  A/P
temporare, curente
(3) Eliminarea elementelor dpdv.financiar fictive
(4) Repartizarea profitului net
 Scopul: analiza situatiei financiare pe baza bilantului – echilibrul

financiar prin compararea resurselor pe termen lung/scurt cu
utilizarile pe termen lung/scurt
Activ Pasiv
Active permanente Pasive permanente
- imobilizari necorporale - capital propriu
- imobilizari corporale - datorii pe termen lung
- imobilizari financiare
Active curente (temporare) Pasive curente (temporare)

- stocuri - furnizori
- creante-clienti - datorii financiare pe termen
- …………(alte active curente) scurt
- active de trezorerie (cash in - …………..(alte pasive curente)
casa sau cont curent) - Pasive de trezorerie
Active Pasive
Indicatorii de echilibru financiar:
fondul de rulment
permanente permanente
FR = Pasive permanente – Active permanente
FR=ACN
activ curent net
Active curente Pasive curente
ACN= Active curente – Pasive curente
necesar de fond de rulment
NFR = (Active curente – Active de trezorerie) – (Pasive curente – Pasive de trezorerie)
trezoreria neta
TN = FR – NFR = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie
cash-flow
CF=ΔTN
activ economic
AE = Pasive permanente = CPR + DAT termen lung = Active imobilizate + ACN
Indicatorii de echilibru financiar – interpretare:
fondul de rulment
FR = Pasive permanente – Active permanente
a) 1.000 – 700 = 300 b) 1.000 – 1000 = 0 c) 1.000 – 1.200 = -200
necesar de fond de rulment
NFR = (Active curente – Active de trezorerie) – (Pasive curente – Pasive de trezorerie)
…in caz simplificat = stocuri + creante – datorii de exploatare
a) 200 + 0 – 300 = -100 b) 100 + 500 – 400 = 200
trezoreria neta
TN = FR – NFR = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie
a) 500 – 300 = 200 b) -500 – (-600) = 100 c) 500 – 500 =0
Analiza financiara pe baza bilantului –
strategii de dimensionare a fondului de
rulment
Analiza financiara pe baza bilantului –
exemplu FIRMA
BILANT
2007 2008 2007 2008
active imobilizate 680 920 datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mica de
un an 138 180
imobilizari necorporale 100 150
imobilizari corporale 500 650
imobilizari financiare 80 120 datorii comerciale 111 140
active circulante 288 402 alte datorii 27 40

stocuri de materii prime 60 80
active circulante nete 150 222
stocuri de produse finite 40 70
datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de
creante comerciale 100 125 un an 225 380
alte creante 10 15 sume datorate institutiilor de credit 225 380

investitii financiare pe
termen scurt 10 12 capital si rezerve 605 762
casa si conturi la banci 68 100 capital social 385 592
rezerve 220 170

Analiza financiara pe baza bilantului -
exemplu FIRMA
2007 2008
2007 2008 FR 150 222
Active permanente 680 920 Δ FR 72
Δ capital propriu 157
Active temporare 288 402 Δ dat.term.lg 155
Δ imobilizari 240
din care A.trezorerie 78 112 ACN 150 222
Δ ACN 72
Pasive permanente 830 1142
Δ stocuri 50
Δ creante comerciale 25
din care capital propriu 605 762
Δ alte creante 5
dat.term.lg 225 380 Δ active de trezorerie 34
Δ datorii comerciale 29
Pasive temporare 138 180 Δ alte datorii 13
NFR 72 110
Δ NFR 38
TN 78 112
CF 34
AE 830 1142
Intrebari
Cum interpretati
- valoarea negativa a fondului de rulment?
-cresterea fondului de rulment?
- valoarea pozitiva a necesarului de fond de rulment?
- cresterea necesarului de fond de rulment?
- valoarea negativa a trezoreriei nete?
- cresterea trezoreriei nete?

Analiza CPP
Analiza financiara pe contului de profit si
pierdere
Formatul CPP:
1. Cifra de afaceri neta 12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare
2. Variatia stocurilor 13. Cheltuieli cu dobanzile….
3. Productia imobilizata 14. Profitul / Pierderea din activitatea curenta
4. Alte venituri din exploatare 15. Venituri extraordinare
5. Cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile si 16. Cheltuieli extraordinare

alte ch.din afara
17. Profitul / Pierderea din activitatea
6. Cheltuieli cu personalul extraordinara
7. Ajustarea valorii imobilizarilor (a) si a activelor 18. impozitul pe profit

circulante (b)
19. Rezultatul exercitiului financiar
8. Alte ch.de exploatare
9. Venituri din interese de participatie
10. Venituri din alte investitii financiare si creante…
11. Venituri din dobanzi….

Analiza financiara pe contului de profit si pierdere -
Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Venituri Cheltuieli SIG

vânzări de mărfuri cost aprov.mf.vândute marja comercială
--- cump.mf
--- variaţia stoc.
Producţia vândută prod.exerc.
Producţia stocată
Producţia imobilizată
marja comercială consumuri externe valoarea adăugată
prod.exerc. Cump.de materii prime şi alte aproviz.
Variaţia stocurilor de mat.prime
Lucrări şi servicii executate de terţi
valoarea adăugată Impozite, taxe, vărsăm. asimilate EBE
subvenţii de expl. Chelt. cu personalul
Alte venituri din exploatare Alte ch. de exploatare
Venituri de exploatare monetare Cheltuieli de exploatare monetare
EBE Cheltuieli cu amortiz.&provizioane Rezultat exploatare
Venituri din provizioane şi
amortismente privind exploatarea
Venituri de exploatare Cheltuieli de exploatare
rezultatul exploatării chelt.financiare rezultatul curent
venituri financiare
rezultatul curent chelt.extraordinare rezultat net
venituri extraordinare impozit pe profit
Analiza financiara pe baza contului de profit si pierdere
– varianta anglosaxona
Venituri de exploatare monetare

- Cheltuieli de exploatare monetare
= EBITDA (earnings before interest, taxes, depreciation and
amortization)
- Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
= EBIT (earnings before interest and taxes)
- cheltuieli cu dobanzile
= EBT (earnings before taxes)
- Impozit pe profit
= profit net ………………………………………..EPS=PN/nr.actiuni
+ Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
= CAF (capacitate de autofinantare)
Analiza fluxurilor de
trezorerie
Analiza cash-flow-urilor
Operaţiunile înregistrate de firmă:
negeneratoare de fluxuri monetare (V/Ch calculate/nemonetare)
generatoare de fluxuri imediate
generatoare de fluxuri ulterioare
TNfinală=TNiniţială + încasări – plăţi
CF=DTN=încasări – plăţi
 Investitorii urmaresc profitul
 Pentru manageri, creditori, actionari este mai relevant tabloul fluxurilor de

trezorerie
 In CPP sunt inregistrate toate veniturile si cheltuielile, inclusiv cele nemonetare sau
generatoare de fluxuri ulterioare,
 Tabloul fluxurilor de trezorerie inregistreaza doar fluxurile de incasari si plati, 
ofera o imagine fidela a capacitatii firmei de a-si permite plata datoriilor, a
creditelor, a dividendelor si de a finanta cresterea viitoare.
1. Tabloul de finanţare (utilizări-resurse) – modul de formare a
FR şi modul de utilizare al acestuia, analizând impactul
diferitelor operaţii ale firmei asupra trezoreriei
CF=DTN = încasări – plăţi = DFR - DNFR
2. Tabloul fluxurilor de trezorerie – identificarea fluxurilor

monetare pe categorii de activităţi: exploatare, de investiţii şi
de finanţare
CF= DTN = CFexploatare + CFinvestiţii +CFfinanţare
1. Tabloul de finanţare
Utilizări de lichidităţi (cash- Resurse de lichidităţi

out flow-uri): (cash-in flow-uri):
1) plata dividendelor 1) fonduri provenite din activitatea
2) creşterea brută a activelor fixe curentă (CAF)
3) răscumpărarea capitalului social 2) emisiunea de acţiuni
4) rambursarea datoriilor 3) creşterea datoriilor financiare
financiare 4) scăderea brută a activelor fixe
5) creşterea activelor temporare 5) creşterea pasivelor temporare
(excluzând activele de trezorerie) (excluzând pasivele de trezorerie)
6) scăderea pasivelor temporare 6) scăderea activelor temporare
(excluzând pasivele de trezorerie) (excluzând activele de trezorerie)
Tabloul de finanţare “utilizări - resurse”
Analiza porneşte de la ideea că modificarea posturilor

bilanţiere este consecinţa unor fluxuri financiare:
 creşterea/scăderea unui element de activ reprezintă o
utilizare/resursă suplimentară
 creşterea/scăderea unui element de pasiv reprezintă o
resursă/utilizare suplimentară
prima parte – explică modul de realizare în dinamică a
echilibrului structural pe termen lung; este rezultatul politicii de
finanţare şi de investiţii
a doua parte – explică impactul activităţii curente, prin
identificarea modului de realizare a echilibrului pe termen scurt
Tabloul de finanţare
UTILIZĂRI RESURSE
utilizări pe termen > 1 an resurse pe termen > 1 an
 dividende  Capacitatea de autofinanţare
(Autofinanţarea)
 achiz.elementelor de activ imob.  Cesiunea/reducerea activ.imobilizat
-imob.necorporale -imob.necorporale
-imob.corporale -imob.corporale
-imob.financiare -imob.financiare
  cap.soc.prin răscumpărare   cap.soc.prin aport nou
 Rambursarea datoriilor financiare  contractare datorii financiare
DFR
utilizări pe termen < 1 an resurse pe termen < 1 an
  stocuri şi creanţe de exploatare   stocuri şi creanţe de exploatare
  alţi debitori   alţi debitori
  datoriilor de exploatare   datoriilor de exploatare
  datoriilor către alţi creditori   datoriilor în afara exploatării
DNFR
D=DFR-DNFR
2. Tabloul fluxurilor de trezorerie
 explică variaţia trezoreriei în cadrul activităţilor: de
exploatare (CFexploatare), de investiţii (CFinvestiţii) şi
de finanţare (CFfinanţare)
 Obiective:
 evaluarea capacităţii întreprinderii de a degaja lichidităţi;
 determinarea necesităţilor de lichidităţi;
 previziunea scadenţelor şi a riscului încasărilor viitoare
 compararea rezultatelor întreprinderii, prin eliminarea
efectelor utilizării diferitelor metode contabile
 CF= DTN = CFexploatare + CFinvestiţii +
CFfinanţare
Tabloul fluxurilor de trezorerie
 explică variaţia trezoreriei în cadrul activităţilor: de exploatare (CFexploatare),
de investiţii (CFinvestiţii) şi de finanţare (CFfinanţare)
 Obiective:
 evaluarea capacităţii întreprinderii de a degaja lichidităţi;
 determinarea necesităţilor de lichidităţi;
 previziunea scadenţelor şi a riscului încasărilor viitoare
 compararea rezultatelor întreprinderii, prin eliminarea efectelor utilizării

diferitelor metode contabile
CF= DTN = CFexploatare + CFinvestiţii + CFfinanţare

Tabloul fluxurilor de trezorerie
Activităţile de - principalele activităţi generatoare de venituri şi orice alte
exploatare activităţi, cu excepţia celor definite ca fiind activităţi de
(operating investiţii sau de finanţare
activities) - exemple: încasările aferente vânzărilor de bunuri şi servicii;
plăţile privind furnizorii şi salariaţii; plăţile de impozite,
exceptând cazurile când acestea vizează activităţile de investiţii
sau de finanţare
OBS: dobânzile plătite, în general, sunt cuprinse în categoria
activităţilor de exploatare
Activităţile de - cuprind achiziţionarea sau vânzarea de active pe termen lung
investiţii sau a altor investiţii care nu sunt considerate cvasilichidităţi
(investing
activities)
Activităţile de - cuprind activităţile care afectează mărimea şi structura
finanţare capitalurilor proprii şi a capitalurilor împrumutate ale
(financing întreprinderii
activities) - prezentarea separată este utilă pentru estimarea cererilor
viitoare de fluxuri din partea finanţatorilor întreprinderii
OBS: sunt incluse plăţile de dividende
Analiza financiara – cash-flow-urile firmei
CF=CF de exploatare + CF de investitii + CF de finantare
CF de exploatare (metoda directa) = incasari din exploatare
- plati de exploatare
(metoda indirecta) = CAF
- Δ NFR
- venituri financiare
CF de investitii = pret vanzare imobilizari = -Δ imobilizari brute
- pret achizitionare imobilizari
+ venituri financiare +venituri financiare
CF de finantare = emisiune actiuni = Δ cap.social
- dividende platite - dividende platite
+ noi credite + Δdatorii financ.
- rambursari de credite
Rate ale activitatii
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si riscului
Diagnosticul financiar urmăreşte

 identificarea eventualelor stări de dezechilibru
 identificarea originii şi a cauzelor care le-au generat
 stabilirea măsurilor de redresare.
Diagnosticul financiar are ca obiective:
 măsurarea rentabilităţii capitalurilor întreprinderii
 aprecierea condiţiilor de echilibru economic şi financiar
 evaluarea gradul de risc (economic, financiar şi de faliment) al
întreprinderii
Diagnosticul rentabilităţii capitalurilor se realizează prin
 – rate de rentabilitate economică;
 – rate de rentabilitate financiară şi rate de dobândă.
 Mărimea acestor rate şi descompunerea pe factori de influenţă oferă
informaţii utile pentru aprecierea rentabilităţii firmei.
Diagnosticul riscului urmăreşte
 măsurarea variabilităţii rezultatelor întreprinderii la modificarea unor
factori (a cifrei de afaceri şi a structurii cheltuielilor ei fixe şi variabile,
a gradului de îndatorare)
 măsurarea variabilităţii solvabilităţii întreprinderii, a capacităţii
acesteia de a-şi onora, la scadenţă, obligaţiile asumate faţă de terţi.
În ansamblul activităţii ei, întreprinderea comportă trei riscuri:
 – de exploatare (economic);
 – de finanţare (de îndatorare);
 – de insolvabilitate.
Diagnosticul financiar al rentabilitatii
Măsura rentabilităţii este dată de un sistem de rate explicative de eficienţă,
determinate ca raport între efectele economice şi financiare şi eforturile
depuse pentru obţinerea lor
Acest sistem cuprinde
 rate de marjă (a)
 rate de rotaţie (b)
 rate de structură a capitalurilor (c)
prin care se explică din punct de vedere cantitativ şi calitativ rentabilitatea
capitalurilor investite.
Efect Re zultat
Re ntabilitate  
Efort Capital investit
Re zultat CA Activ
  
CA
   Activ
  Capital investit

rata de marja viteza de rotatie rata de structura
Analiza financiara – pe baza ratelor - clasificare
Rata – un raport; astfel, pot fi create nenumarate rate, dar este important
mesajul continut de acestea
Clasificarea ratelor Mesajul continut
Rate privind activitatea Eficienta activitatii si a managementului activelor
Rate de lichiditate Capacitatea firmei de a-si onora obligatiile pe termen

scurt
Rate de solvabilitate Capacitatea firmei de a-si onora obligatiile pe termen lung
Rate de profitabilitate Capacitatea firmei de a genera profit si crestere dupa

acoperirea costurilor
Rate ale CF Capacitatea firmei de a genera CF
Rate de piata Modul de evaluare de catre piata a firmei

Diagnosticul financiar al rentabilitatii
(a) rate de marjă
Reprezinta raportul dintre marja (diferenta dintre anumite categorii de venituri si
cheltuieli) si anumite venituri (de regula, cifra de afaceri)
Rate de marja - FIRMA

R(VA) 80,29%
R(EBE) 71,53%
R(Rez.exploatare) 53,72%
R(Rez.curent) 58,10%
R(Rez.brut) 58,39%
R(PN) 49,05%
R(EBITDA) 82,04%
R(EBIT) 64,23%
R(EBIT-impozit) 54,89%
R(PN) 49,05%
(b) rate de rotaţie (rate privind activitatea) – reflecta modul zilnic de realizare a
activitatii operationale; prezinta informatii privind capitalul de lucru, respectiv
stocurile, creantele-clienti, furnizorii.
Astfel, durata de rotatie a fiecarui element de activ sau pasiv se poate descompune
in factori de influenta:
Element de activ sau pasiv

durata de rotatie   360
CA
 Element de activ sau pasiv  componenta din CPP
   360  
componenta

din CPP
   CA
durata de rotatie specifica
Analiza financiara – pe baza ratelor -exemplu
viteze/durate de rotatie (rate privind activitatea) - cazul FIRMA

stoc mediu de materii prime 70 furnizori medii 126
viteza de rotatie a stocurilor de materii prime 2,36 viteza de rotatie a furnizorilor 1,31
durata de rotatie a stocurilor de materii prime 152,73 durata de rotatie a furnizorilor 273,82
stoc mediu de produse finite 55 imobilizari medii 800
viteza de rotatie a stocurilor de produse finite 6,13 viteza de rotatie a imobilizarilor 0,15
durata de rotatie a stocurilor de produse finite 58,75 durata de rotatie a imobilizarilor 2360,66
creante-clienti medii 113 active medii 1145
viteza de rotatie a creantelor-clienti 6,09 viteza de rotatie a activelor 0,60
durata de rotatie a creantelor-clienti 59,12 durata de rotatie a activelor 601,75
Diagnosticul financiar – rate de structura
(c) rate de structură a capitalurilor (rate de solvabilitate; rate de indatorare)
– reflecta capacitatea firmei de a-si onora obligatiile pe termen lung; aceste rate
reprezinta ponderea relativa a celor doua tipuri de finantare pe termen lung: capital
propriu si credite, surse de finantare a investitiilor pe termen lung.
– investitorii, actionari sau creditori, ofera resurse in schimbul unor rentabilitati
anticipate, sub forma unor incasari periodice (dividende sau dobanzi)
datorii pe termen lung / scurt

 rata(gradul )de indatorare pe termen lung / scurt 
pasiv
datorii financiare (pe termen lung )
 levier 
capital propriu
capital propriu
 solvabilit ate patrimoniala 
pasiv
Diagnosticul financiar – rate de structura
-Rata de acoperire (Coverage ratio) – prezinta informatii privind resursele firmei prin
care pot fi acoperite obligatiile contractuale (aferente datoriilor sau aferente costurilor
operationale)
- contractele de credit genereaza obligatia platii dobanzii, astfel ca o masura a capacitatii
intreprinderii de a plati dobanda este
EBIT
rata de acoperire a dobanzii 
ch.dobanzi
O valoare subunitara a acestei rate este expresia obtinerii de pierdere prin plata dobanzii
O varianta a acestei rate prin transformarea numaratorului si numitorului in valori monetare
CF exp loatare  Plata dobanzii  Plata impozitului
rata de acoperire a platii dobanzilor 
Plata dobanzii
O alta varianta a ratei de acoperire se obtine daca tinem cont si de obligatiile aferente rambursarii
principalului
EBIT
rata de acoperire a dobanzii 
ch.dobanzi  rambursarea principalului
Analiza financiara – rate de rentabilitate
Rentabilitatea aferenta capitalurilor proprii (rentabilitate financiara;
return on equity):
PN
R CPR  R fin  ROE 
CPR
PN CA Activ
  
CA
 Activ
  CPR

profitabilitate rotatie indatorare
PN EBT EBIT CA Activ

    
EBT
  EBIT
  CA
  Activ
  CPR

impozitare finantare profit exp loatare rotatie indatorare
Rentabilitatea aferenta datoriilor (rata dobanzii):
Dobanzi
R DAT  R dob 
DAT financiare
 Rentabilitatea aferenta activului economic (rentabilitatea economica) –

medie ponderata:
CPR DAT financiare
R AE  R ec  R fin  R dob 
AE AE
PN  Dobanzi EBIT  impozit pe profit
 
CPR  DAT financiare CPR  DAT financiare
Rentabilitatea aferenta activului (ROA, return on assets)
PN EBIT
ROA  sau
Activ Activ
PN(sau EBIT) CA
 
CA    Activ

profitabilitate rotatie
 Efectul de levier:
DAT financiare
R fin  R ec  ( R ec  R dob ) 
 CPR

 
levier
efect de levier
Daca rentabilitatea economica > (<) rata dobanzii, apare efectul de

levier pozitiv (negativ), astfel ca rentabilitatea actionarilor devine
superioara (inferioara) rentabilitatii firmei.
Analiza financiara – diagnosticul riscului
Indicatori privind lichiditatea / solvabilitatea
rate de lichiditate
 Rata curenta / testul acid = active curente/datorii curente
 Rata rapida/intermediara/imediata = (active curente-stocuri)/datorii curente
 Rata la vedere/cash = lichiditati/datorii curente
rate de indatorare; levier
datorii pe termen lung / scurt
 rata(gradul )de indatorare pe termen lung / scurt 
pasiv
datorii financiare (pe termen lung )
 levier 
capital propriu
capital propriu
 solvabilit ate patrimoniala 
pasiv
Deciziile in finantele
private
Management financiar
Managementul financiar
 Prin intermediul managementului financiar putem raspunde
la intrebarile:
 Cum se realizează gestionare eficientă a activităţii curente a
întreprinderii? (politica de management al capitalului de lucru)
 Care sunt investiţiile pe care întreprinderea ar trebui să le
realizeze? (politica de investitii)
 Care sunt sursele de finanţare la care întreprinderea ar trebui să
apeleze pentru finanţarea activităţii curente, respectiv a
investiţiilor? (politica de indatorare)
 Care este politica de dividend ce ar trebui adoptată de către
întreprindere? (politica de dividend)
Rolul Managerului Financiar
Decizia de investiţie Decizii Decizia de finanţare
(2) (1)
Managerul
Activitatea curentă Investitori
a întreprinderii Financiar
(4a)
Active (3) (4b)
(1) Capital atras de investitori

(2) Capital investit în întreprindere
(3) Fluxuri de numerar rezultate din activitatea curenta,
de exploatare sau de investiţii
(4a) Flux de numerar reinvestit
(4b) Flux de numerar distribuit investitorilor
Finantare pe termen
lung
Finantare pe termen lung
1. Finantare prin credit

2. Finantare prin obligatiuni
3. Finantare prin emisiune de actiuni

Avantaje:
- atragere de resurse necesare
- economie fiscala generata de dobanzi
- cost mai scazut fata de emisiune de actiuni
Dezavantaje:
- plati aferente rambursarii creditului si cheltuielilor cu
dobanzile
- utilizarea creditului
- cresterea gradului de indatorare

Cu rambursare
- la sfarsitul perioadei
- prin rate anuale constante
- prin anuitati constante
a) rambursare la sfarsitul perioadei
pentruanii 1,2,...(n  1) : dob t  R dob  S0 ; Rata t  0
pentruanul n : dob n  R dob  S0 ; Rata t  S0
b) Rambursare prin rate anuale constante
t 1
S0
pentruanii 1,2,...n : dob t  R dob  (S0   Rata i ); Rata t 
c)Rambursare prin anuitati constante i 1 n
S0  R dob
pentruanii 1,2,...n : Anuitatet  n
;
1  (1  R dob )
t 1
dob t  R dob  (S0   Rata i ); Rata t  Anuitatet  dob t
i 1

Caracteristici:
- nu confera putere de decizie (spre deosebire de
actiuni)
- genereaza incasari viitoare (dobanzi si valoarea de
rascumparare) a caror valoare nu este influentata de
cresterea economica a firmei emitente
- termenele contractuale sunt precizate in momentul
emisiunii (predeterminate si irevocabile): marimea
imprumutului, dobanda, modalitatea de rambursare,
suma de rambursat, data platilor

Evaluare:
- Valoarea in prezent (pretul de piata) a obligatiunii este
determinata ca suma a fluxurilor generate de
detinerea obligatiunii, respectiv cupoane si valoarea
de rascumparare:
n
Cupont VR n
P0   
t 1 (1  R dob ) t
(1  R dob ) n
Cupont  R cupon  VN

Pentru evitarea riscului de scadere a pretului de piata, fixarea
dobanzii nominale tine cont de anticipari privind inflatia si evolutia
dobanzii pe piata
Pentru a fi mai atractiva emisiunea de obligatiuni, se pot acorda
prime de emisiune si de rambursare:
PE < VN PE= prima de emisiune
VN < VR VR = prima de rambursare
3. Finantare prin actiuni

Caracteristici:
 Titlu de proprietate care certifica detinatorului calitatea de
proprietar al unei parti din capitalul firmei emitente si care da
dreptul la incasarea unui dividend
 Cumpararea unei actiuni la momentul emisiunii = un schimb

intre investitor si firma: investitorul cumpara dreptul de vot si
de dividend, firma obtine o suma certa prin care isi finanteaza
activitatea
3. Finantare prin actiuni

Caracteristici:
 Actiuni comune/ordinare – dau drept de vot in AGA, dividende
variabile in functie de performantele viitoare ale firmei
emitente
 Actiuni preferentiale – nu dau drept de vot dar garanteaza

obtinerea unui dividend fix, indiferent de evolutia firmei
Evaluarea actiunilor:
- Indicatori de apreciere a actiunilor:
1. Capitalizare de piata (bursiera) = nr actiuni*curs

2. EPS = earnings per share = PN/nr.actiuni
3. P/E = price to earnings ratio = curs/EPS
4. PBR = price to book ratio = curs/valoare contabila = capitalizare
bursiera/capital propriu in valoare contabila
5. PER = price earnings ratio = curs/EPS
6. ROE = return on equity = PN/CPR
Majorarea capitalului social prin
a) Emisiune de noi actiuni

b) Incorporarea rezervelor

Pret emisiune (E) >valoarea nominala (NV) (diferenta
se inregistreaza in “prime de emisiune”)
Pret emisiune (E)<cursul bursier inregistrat inainte de
emisiune (P0) - pentru a face atractiva cumpararea
de noi actiuni
Astfel, dpdv teoretic, cursul bursier se modifica:
N  P0  n  E
CBT  P1   P0
Nn
Astfel, pentru a compensa scăderea de valoare a acţiunilor, vechii acţionari vor
primi un drept de subscriere:
n (P0  E)
drept subscriere  P0  P1 
Nn
Pentru fiecare actiune veche detinuta se primeste un drept de subscriere – pe
baza acestuia, vechii actionari au dreptul preferential de a cumpara noi

actiuni la pretul de emisiune. Pentru a cumpara o noua actiune, vechii
actionari trebuie sa posede x drepturi de subscriere,
X=N/n
Încorporarea unei părţi din profiturile reinvestite în capitalul social implică
distribuirea în mod gratuit de noi acţiuni către acţionarii vechi
N  P0  n  0 N  P0
CBT  P1    P0
Nn Nn
Astfel, pentru a compensa scăderea de valoare a acţiunilor, vechii acţionari
vor primi un drept de atribuire:
n  P0
drept atribuire  P0  P1 
Nn
Pentru fiecare acţiune veche deţinută se primeşte un drept de atribuire. Pentru a
primi o nouă acţiune, vechii acţionari trebuie să posede x drepturi de atribuire:
Nr.drepturi de atribuire = x = N/n
Pentru a intra în posesia unei noi acţiuni:

 un acţionar vechi trebuie să posede x nr.drepturi de atribuire
 un acţionar nou trebuie să cumpere x drepturi de atribuire, plătind
N n  P0
x drepturiatribuire    P1
n Nn
b) Incorporarea rezervelor – exemplu
Să presupunem că rezervele în valoare de 5.000.000 se încorporează

integral în capitalul social, astfel că se vor distribui în mod gratuit
5.000 acţiuni = rezerve / VN
N  P0
CBT  P1   1.200  P0  1.800
Nn
drept atribuire  P0  P1  600

nr.drepturiatribuire  x  10.000 / 5.000  2
Cele doua tipuri de operatiuni pot avea efect

asupra actionariatului, prin modificarea
procentelor detinute de fiecare actionar!!!
Evaluarea proiectelor
de investii
Management financiar – investitii
Definirea notiunii de investitie
 Proiectul de investitie reprezinta
 plasarea unor disponibilitati prezente si certe pentru

obtinerea unor fluxuri viitoare superioare, dar incerte –
dpdv.financiar
 alocarea unei trezorerii disponibile pentru cumpararea

unui activ fix care va determina fluxuri financiare de
venituri si cheltuieli de exploatare – dpdv.contabil
Clasificarea investitiilor
In funcţie de sfera de aplicare

 investiţii în activele firmei,
 investiţii în publicitate (în imaginea firmei),
 investiţii în resurse umane etc.

Elemente ale investitiei
 Elementele caracteristice investitiilor:
1. Cheltuielile initiale cu investitia

2. Cash-flow-urile generate de proiectul de investitii
3. Durata de exploatare
4. Valoarea reziduala
5. Rata de actualizare
Elemente financiare ale investitiei – durata de exploatare
Durata de exploatare a investitiei
durata efectiva de exploatare este maxim egala cu durata

tehnica (determinata de caracteristicile tehnico-
functionale);
durata contabila reprezinta perioada in care activul se

amortizeaza integral
Elemente financiare ale investitiei – rata de actualizare
Rata de actualizare – de ce este considerata un element

financiar al investitiei?
CFn;
I0 CF1 CF2 CF3 …… VRn
An1 An2 An 3 An n
Deoarece trebuie sa tinem cont de valoarea banilor in timp:

1 leu astazi reprezinta mai mult decat 1 leu maine.
Elemente financiare ale investitiei – rata de actualizare
Rata de actualizare
costul de oportunitate al capitalului investit
rata de rentabilitate cerută de investitori
costul de finantare al investitiei din capitaluri proprii;
cand se actualizeaza CFD nominale/reale se foloseste rata de
actualizare in valori nominale/reale.
……………………..
Criterii de evaluare a proiectelor de investitii
Pentru aprecierea performantelor unui proiect se calculeaza

urmatorii indicatori:
Valoarea actuala neta
Rata interna de rentabilitate
Termen de recuperare
Indice de profitabilitate
Prag de rentabilitate financiar

Criterii de evaluare a proiectelor de investitii - VAN
Valoarea actuala neta (Net Present Value)
-- daca suma cash flow-urilor actualizate este superioară ca

valoare sumei investite, este rentabil să se adopte respectivul
proiect de investiţii.
Cu alte cuvinte, pentru ca un proiect de investiţii să merite a fi

adoptat, VAN trebuie să fie pozitivă:
n
CFDt VRn
VAN   I 0    0
t 1 1  k 
t
1  k 
n
Valoarea actuala neta
-- daca CFD sunt constante, formula simplificata de calcul a

VAN este:
1  1  k 
n
VR n
VAN  I0  CFD 
k 1  k n
-- daca CFD sunt constante si exploatarea investitiei se
realizeaza pe un orizont infinit, formula simplificata de calcul a
VAN este
CFD
VAN  I0 
k
Valoarea actuala neta
În concluzie,
dacă se analizează decizia adoptării unui proiect, acesta se
va realiza dacă VAN>0,
dacă se urmăreşte alegerea unei investiţii din mai multe

posibile, se va alege aceea cu VAN pozitivă maximă.
Exemplu: fie proiectele concurente / neconcurente A, B, C, D, E
anii proiect A proiect B proiect C proiect D proiect E

0 -500 -1200 -300 -800 -600
1 120 600 -200 480 100
2 230 500 -350 400 220
3 360 450 760 360 340
4 160 50 400 200 310
5 150 380 -150 100
6 180 -200 50
Daca proiectele sunt

Concurente – se va adopta decizia realizarii proiectului pentru
care VAN este maxim
Neconcurente – se vor adopta toate proiectele pentru care VAN>0
In aceste discutii s-a presupus ca firma nu este restrictionata
dpdv.al resurselor disponibile.
Folosind un factor de actualizare de 10%, se calculeaza VAN
0 proiect A proiect
-500 B
-1200 proiect C
-300 proiect D
-800 proiect E
-600
VAN 179 326 309 168 230
Se pot sesiza o serie de deficienţe ale utilizării VAN pentru

selectarea proiectelor de investiţii:
►criteriul nu are în vedere constrângerile bugetare;

►nu ia în considerare posibilele modificări ale ratelor de
rentabilitate cerute de investitori în funcţie de ratele de dobândă
de pe piaţă;
►nu ţine cont de interdependenţele dintre proiectele de
investiţii
Criterii de evaluare a proiectelor de investitii - RIR
Rata interna de rentabilitate (Internal Rate of Return)
Exprimarea VAN în unităţi monetare poate nemulţumi pe un

investitor dornic să compare rentabilitatea pe care o poate obţine
datorită investiţiei pentru care optează cu rata de rentabilitate
minimă acceptată.
Această rată de rentabilitate degajată de proiectul de investiţii

analizat – cunoscută în literatura de specialitate sub numele de rată
internă de rentabilitate – reprezinta acea rata de actualizare a
fluxurilor viitoare pentru care VAN este zero
Rata interna de rentabilitate

n
CFDt VRn
VAN   I 0    0
t 1 1  k 
t
1  k 
n
Deci este solutia unei ecuatii de grad n
-- o bună aproximare se poate obţine cu ajutorul tehnicii de

interpolare: se poate constata că funcţia VAN este monoton
descrescătoare în funcţie de k, cât timp toate cash flow-urile
disponibile sunt pozitive

n
CFD t VR n
0  I 0   
t 1 (1  RIR ) (1  RIR ) n
t
Pentru proiectul A, RIR este
VAN=f(k)
VAN
400.00
300.00
De regula RIR se determina
200.00 RIR=24.29% prin aproximare:
100.00 kma x
VA N(+) k
0.00 RIR  k min VAN(  )
-100.00 0%
k
10% min 20% 30% 40% 50% 
VA N(-) k max  RIR  VAN(  )
-200.00

care RIR este maxim
Neconcurente – se vor adopta toate proiectele pentru care RIR>k
In aceste discutii s-a presupus ca firma nu este restrictionata

dpdv.al resurselor disponibile.
Revenind la exemplul celor 5 proiecte de investitii

0 proiect A
-500 proiect
-1200B proiect C
-300 proiect D
-800 proiect E
-600
RIR 24.29% 22.39% 24.56% 25.48% 22.63%
Criterii de evaluare a proiectelor de investitii - TR
Termenul de recuperare
Alături de problema performanţei unui proiect de investiţii

din punct de vedere al câştigului în unităţi băneşti sau sub formă de
rată de rentabilitate, un element de interes pentru investitor îl
constituie şi termenul de recuperare.
Termenul de recuperare nu reprezintă altceva decât durata

în care se recuperează fondurile investite din
CFD viitoare neactualizate - termen de recuperare neactualizat
CFD viitoare actualizate -termen de recuperare actualizat.

Revenind la exemplul prezentat mai devreme, pentru

proiectul A vom calcula termenul de recuperare neactualizat si
actualizat:
CFD actualizat
proiect A CFD cumulat cumulat
1 120 109.09
2 350 299.17
3 710 569.65
4 870
TR 2.42 2.74
dezavantajul acestui criteriu de apreciere a
performantelor proiectelor de investitii:
Nu tine cont de CFD care apar dupa momentul

recuperarii investitiei
Exemplu: un proiect de investitii in valoare de 500 mii RON genereaza CFD de
600, 200, -200, -600 (mii RON). Termenul de recuperare este mai mic de 1 an,
dar VAN este negativ
Nu poate fi utilizat decat drept criteriu suplimentar

Criterii de evaluare a proiectelor de investitii - IP
Indicele de profitabilitate
reprezinta raportul dintre efectul investitiei (CFD totale actualizate)

si efortul investitional (valoarea investitiei)
n
 CFD t /( 1  k ) t
 VR n (1  k ) n
VAN
t 1
IP  1
I0 I0
care IP este maxim
Neconcurente – se vor adopta toate proiectele pentru care IP>1
Criterii de evaluare a proiectelor de investitii - IP
Indicele de profitabilitate
Avantaj fata de criteriul VAN:
permite analiza comparativa a proiectelor de investitii

pentru care efortul investitional este diferit
Se aplica atunci cand firma dispune de un buget limitat

pentru realizarea de investitii
Criterii de evaluare a proiectelor de investitii
0 proiect
-500A proiect
-1200B proiect C
-300 proiect D
-800 proiect E
-600
VAN 179 326 309 168 230
RIR 24.29% 22.39% 24.56% 25.48% 22.63%
IP 1.36 1.27 2.03 1.21 1.38

Finante Private

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Finante Private

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Finante private

Scopul principal al finantelor private este

- are ca scop identificarea punctelor tari şi slabe ale managementului financiar

- se fundamenteaza in functie de poziţia analistului financiar (intern sau extern),

Analiza financiara se poate descompune in:

- Analiza performantelor financiare (pe baza contului de profit si pierdere)

- Analiza cash flow-urilor (a fluxurilor de trezorerie)

 pentru realizarea analizei financiare se calculeaza:

 Scopul: analiza situatiei financiare pe baza bilantului – echilibrul

Active curente (temporare) Pasive curente (temporare)

active circulante 288 402 alte datorii 27 40

alte creante 10 15 sume datorate institutiilor de credit 225 380

casa si conturi la banci 68 100 capital social 385 592

rezerve 220 170

-cresterea fondului de rulment?

- valoarea pozitiva a necesarului de fond de rulment?

- cresterea necesarului de fond de rulment?

- valoarea negativa a trezoreriei nete?

- cresterea trezoreriei nete?

2. Variatia stocurilor 13. Cheltuieli cu dobanzile….

3. Productia imobilizata 14. Profitul / Pierderea din activitatea curenta

4. Alte venituri din exploatare 15. Venituri extraordinare

5. Cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile si 16. Cheltuieli extraordinare

7. Ajustarea valorii imobilizarilor (a) si a activelor 18. impozitul pe profit

9. Venituri din interese de participatie

10. Venituri din alte investitii financiare si creante…

11. Venituri din dobanzi….

Venituri Cheltuieli SIG

Venituri de exploatare monetare

 Pentru manageri, creditori, actionari este mai relevant tabloul fluxurilor de

2. Tabloul fluxurilor de trezorerie – identificarea fluxurilor

Utilizări de lichidităţi (cash- Resurse de lichidităţi

Analiza porneşte de la ideea că modificarea posturilor

 determinarea necesităţilor de lichidităţi;

 previziunea scadenţelor şi a riscului încasărilor viitoare

 compararea rezultatelor întreprinderii, prin eliminarea efectelor utilizării

CF= DTN = CFexploatare + CFinvestiţii + CFfinanţare

Diagnosticul financiar urmăreşte

Rate privind activitatea Eficienta activitatii si a managementului activelor

Rate de lichiditate Capacitatea firmei de a-si onora obligatiile pe termen

Rate de profitabilitate Capacitatea firmei de a genera profit si crestere dupa

Rate de piata Modul de evaluare de catre piata a firmei

Rate de marja - FIRMA

Element de activ sau pasiv

viteze/durate de rotatie (rate privind activitatea) - cazul FIRMA

datorii pe termen lung / scurt

PN EBT EBIT CA Activ

 Rentabilitatea aferenta activului economic (rentabilitatea economica) –

Daca rentabilitatea economica > (<) rata dobanzii, apare efectul de

Decizia de investiţie Decizii Decizia de finanţare

Active (3) (4b)

(1) Capital atras de investitori

1. Finantare prin credit

1. Finantare prin credit

1. Finantare prin credit

2. Finantare prin obligatiuni

2. Finantare prin obligatiuni

2. Finantare prin obligatiuni

3. Finantare prin actiuni

 Cumpararea unei actiuni la momentul emisiunii = un schimb

3. Finantare prin actiuni

 Actiuni preferentiale – nu dau drept de vot dar garanteaza

1. Capitalizare de piata (bursiera) = nr actiuni*curs

Majorarea capitalului social prin