Sunteți pe pagina 1din 3

Nicolae Ionut-Ciprian

STUDIU EXPERIMENTAL AL CRESTERII TRANSFERULUI DE


CALDURA INTR-UN COMPRESOR/ EXPANSOR LICHID CU PISTON
LICHID FOLOSIND INSERTII POROASE

Eficienta si puterea densitatii gazului comprimat si expandat depind in mare masura de


transferul de caldura ce are loc in timpul acestui proces. Din moment ce insertiile poroase pot
mari semnificativ suprafata de transfer a caldurii, adaugarea lor la un compressor/ expansor
lichid cu piston se considera ca ar reduce timpul de finalizare al proceselor de comprimare/
dilatare si prin urmare puterea densitatii unui termodinamic; sau ca ar amplifica randamentul
termodinamic la o densitate de putere fixă.
Lucrarea de fata prezinta o anchetăe experimentala privind transferul de căldură cu
insertii poroase în timpul comprimarii la presiune de 10 și în timpul dilatarii la presiune de 6. Se
considera ca, in cazul comprimarii, insertiile poroase mare si cu puterea densitatii de 39 de ori la
95% eficienta iar eficienta cu 18% la 100 KW (= m3 putereadensitatii).
Cresterea suprafetei este unul dintre motivele principale ale imbunatatirii performantei.
Astfel, un compressor/ expansor lichid cu piston aflati intr-un mediu poros poate fi utilizat în
aplicații care necesită un grad ridicat de comprimare, eficiență înaltă, și o mare densitate, cum ar
fi CAES sau CNG. Aerul comprimat ofera un potential economic eficient, cu densitate de putere,
fiabilitate şi scalabil pentru stocarea energiei la scala de utilitate, în comparaţie cu baterii
electrice şi acumulatori hidraulici. Intr-un sistem conventional de stocare a energiei de aer
comprimat (CAES), aerul comprimat este produs folosind exces de energie electrica si este stocat
in caverne subterane. Apoi este combinat cu gaze naturale într-o turbină cu gaz pentru a stimula
arderea eficientă. Ca şi dispozitiv de stocare, eficienţa sa este de obicei mai mică de 50%.In
ultimii ani , au fost propuse CAES izotermice atât de către industrie și mediul academic ca o
abordare de stocare a energiei care nu necesită combustibil. Aici lucrul mecanic este consumat in
compresor, pentru comprimarea aerului in timpul fazei de stocare si recuperat in expandor ca aer
comprimat extins pe durata fazei de regenerare.
Intr-un compresor de aer cu piston lichid/expander, aerul intra si iese o camera de
compresie/expansiune din partea de sus si de lichid (apa in cazul nostru) din partea de jos.
Volumul de lichid din camera este controlat de o pompa/ motor hidraulic. Deoarece lichidul este
pompat in camera, volumul aerului de deasupra este redus si presiunea este crescuta. In modul de
expansiune, camera este initial umpluta cu cea mai mare parte lichid si o cantitate mica de aer
comprimat deasupra lichidului. Deoarece lichidului ii este permis sa iasa din camera, volumul
aerului comprimat creste si presiunea se reduce. Ca atare, coloana de lichid actioneaza ca un
piston si lucrul mecanic este aplicat si extras prin pompa/ motorul hidraulic pentru pistonul de
lichid. Ciclurile de compresie/ expansiune pot fi repetate (frecvent, in cazul in care puterea mare
este de dorit) cu admisia aerului ambiant sau de evacuare a aerului extins. Cu ajutorul pistonului
lichid, camera poate fi umpluta cu insertii poroase deoarece ambele lichide si aerul pot curge prin
ea. Acest lucru poate creste semnificativ suprafata pentru transfer de caldura pentru o anumita
cantitate de aer initial sau extins. In aceasta lucrare, aerul este tratat ca un gaz ideal, deoarece
presiunile sunt relativ scazute (1-12 bar sub compresie) si temperaturile sunt moderate (200-
450K).
CONCLUZII
Experimentele au fost realizate pentru a testa ipoteza ca mediile poroase pot imbunatati
eficienta/densitatea de putere compromis intr-un lichid compresor cu piston/expander.
Performantele compresorului au fost comparate intre 5 insertii diferite si o linie de baza la un
raport de compresie de 10, crescand de la presiunea atmosferica si densitati de putere care au
variat de la 3,8 kW/m3 la 182 kW/m3 folosind debit constant. In compresie, mediile poroase
cresc densitatea de putere cu pana la 39 de ori la un randament constant; si eficienta cu pana la
18% pentru densitate de putere tipic constanta. In expansiune, mediile poroase cresc densitatea
de putere cu la fel de mult ca de trei ori pentru o eficienta fixa; si eficienta cu pana la 7% pentru
densitati de putere tipice. Beneficiul mediilor poroase este mai semnificativ pentru densitati de
putere mare. Imbunatatirea a fost atribuita in mod principal la cresterea suprafetei mediului
poros. Pistonul lichid in combinative cu un mediu poros adecvat, poate permite eficienta mare,
densitati mari de putere, necesare in aplicatii precum stocarea energiei cu aer comprimat
(CAES), si compresoare de gaze natural (CNG) pentru vehicule.

S-ar putea să vă placă și