Conceptul de design și validare a unui brat robotic inspirat de caracatiță
Caracatita este un animal de mare nevertebrat considerat ca un model interesant de
inspiratie in robotica, ca urmare a dexteritatii ridicate, rigiditatii variabile si comportamentului foarte complex, in comparatie cu pozitia sa in scara evolutiva. Aceasta lucrare prezinta proiectarea unui hidrostat muscular artificial pentru dezvoltarea unui robot de forma unei caracatite. . Studiul experimental consta in fabricatia unui set de machete demonstrand unele caracteristici cheie si modele de miscare a bratului de caracatita. Incercarea experimentala realizata cu diferite simulari a demonstrat potrivirea materialelor de silicon folosite si caile de actiune reduse pentru a replica miscarile tipice de alungire, scurtare, indoire a caracatitei. Acestea au confirmat de asemenea simplificarea controlului prin aranjarea cat mai buna a muschilor precum si de proprietatile mecanice ale hidrostatului muscular.
Ȋn robotica si AI (inteligenta artificiala), principiul asa-numitei “intruchipari” este
aplicat pe scara larga pentru a dezvolta masini inteligente cu comportament eficient in lumea aceasta. Conform principiului intruchiparii, dezvoltarea inteligenta necesita un corp si capabilitatea de a interactiona cu mediul. Acest principiu este in continuare in curs de dezvoltare in “intruchiparea inteligenta” care reprezinta una dintre provocarile actuale ale cercetarii de robotica. Conform principiului inteligentei incorporate, comportamentul adaptiv nu mai este redus la control si calcul, dar reiese din interactiunea complexa si dinamica dintre morfologia organismului, controlul sensorial-motoriu si mediul. O parte din control este de fapt efectuata de proprietatile mecanice ale corpului fizic. La animalele mai simple este mai evident cum comportamentul adaptiv este dat de reactii fizice ale corpului. Acest principiu a fost adoptat intr- o gama larga din propierile curente pana la dezvoltarile de artefacte inteligente. Caracatita, un animal nevertebrat ce traieste in mare poate fi considerat ca un exemplu de inteligenta bionispirata introdusa si mai exact, cat de eficient este comportamentul in lumea reala, strans legat de de morfologia corpului. Caracatita are capacitate de indemanare si un comportament bogat, cu privire la pozitia sa in scara evolutiei. Cele mai cunoscute teorii explica acest comportament evoluat si capacitatile pentru interactiunea cu mediul inconjurator din cauza morfologiei speciale a corpului caracatitei si in mod special marea dexteritate atribuita formei bratelor si mecanismele neuronale eficiente de control. Capacitatile motorii ale bratelor ei depasesc capacitatile robotilor existenti, pentru dexteritatea si variabilitatea rigiditatii lor. Bratele caracatitei au fost deja folosite ca sursa de inspiratie pentru brate robotice numite “continuum robots” care au o structura centrala si mobilitate omnidirectionala. Continuum robots au un numar mare de grade redundant de libertate, sunt de obicei flexibili si deformabili. O varietate de actuatori, proiecte comune si mecaninsme pentru un proces continuu de robotizare a fost construit. Un recent si complet studiu al acestor roboti poate fi gasit. Elementul comun care caracterizeaza perfect toate platformele robotice existente inspirate de bratul caracatita (sau similar sturcturii) este prezenta de elemente rigide (sira spinarii) un punct fiind dat sa exercite o forta si uzul mecanismelor bazate pe robotica traditionala,versus conformitatea si rigiditatea controlarii modelului animal. Una dintre principalele caracteristici ale caracatitei este ca bratele sale sunt alcatuite aproape in intregime din celule muscular strans legate oblic care sunt organizate in transversal, longitudinal si oblic, grupuri orientate. Aceasta organizare muscular speciala formeaza structuri numite “muscular hydrostats”. Proprietarea principala a acestor structuri este ca volumul lor este constant in timpul contractiilor musculare. Rezultatul este ca daca diametrul unui muschi creste, lungimea se miscoreaza si vice-versa. Muschii transversali si longitudinali pot fi considerati ca avand o actiune antagonista reciproca, permitand sistemului muscular pentru a servi ca un schelet modificabil esential pentru transformarea fortei in miscare. Aplicarea principiilor de baza a acestui muschi pentru a construi un muschi hydrostat artificial este unul dintre aspectele cheie de proiectare a bratului caracatita efectuate de catre autori. Principalul avantaj este că complexitatea de a dezvolta mecanisme și motoare de acționare pentru realizarea aceleiași dexteritatea a brațului de caracatiță este simplificată prin această structură musculară inteligenta, deoarece unele dintre deformațiile musculare sunt de fapt pasive. Pe de altă parte, materiale au un rol funcțional în proiectarea corpului caracatiță, ca ele trebuie să prezinte proprietățile mecanice active și pasive ale țesutului din brațul caracatiței. Lucrarea prezentata isi propune proiectarea unui brat robotic cu unele caracteristici ale bratului caracatitei, precum capacitatea de alungire, sa se aplece in toate directiile, sa controleze propria rigiditate.Mai precis, vom prezenta proiectarea unui muschi hydrostat artificial in cazul in care muschii longitudinali si muschii transversali au fost luati in considerare precum si actiunile lor reciproce.