MONTAJUL , EXPLOATAREA SI INTRETINEREA MASINILOR

ELECTRICE

CUPRINS

Argument..  4 4

CAP. I Defecte comune ale masinilor electrice.. 6

CAP. II Defectele si repararea masinilor electrice..   8  

2.1. Defectele masinilor electrice    8

2.2. Repararea  masinilor asincrone 11

2.3. Defectele si regimurile anormale de functionare ale motoarelor19

electrice de curent continuu. Cauze si remedierea l

CAP. III Exploatarea si intretinerea  motoarelor electrice 21

3.1. Exploatarea  motoarelor electrice 21

3.2.  Intretinerea motoarelor electrice 22

Bibliografie 23

Anexe .. 24
 ARGUMENT
Masinile electrice sunt utilizate in toate sferele de activitate ale
omului. Ele formeaza, practic, toate sursele de energie electrica si elemente
de actionare in vederea efectuarii unui lucru mecanic de catre mecanisme si
instalatii.

Din analiza principiilor de functionare ale masinilor electrice, rezulta

ca acestea sunt reversibile din punct de vedere energetic, adica conversia
energiei poate fi facuta in ambele sensuri prin intermediul aceleiasi masini.
Dar, in toate cazurile, conversia se face cu pierderi ireversibile de energie,
pierderi transformate in caldura.

Din punct de vedere constructive, orice masina electrica prezinta un

sistem magnetic, unul electric si unul mecanic. Sistemul magnetic, numit si
circuit magnetic, este format din doua armaturi separate de un strat de aer,
numit intrefier. Intrefierul permite miscarea relativa a celor doua armaturi.
Masinile cele mai raspandite au una din armaturi cu miscare de rotatie si se
mai numesc masini rotative. La acestea, armatura exterioara este fixa fata de
batiusi se numeste stator, iar cea interioara, care se pate roti, se numeste
rotor. Din cele doua armaturi, cel putin una este prevazuta cu un sistem
electric format din conductoare electrice izolate intre ele prin care circula
curenti electrici. Armatura care produce fluxul magnetic inductor se mai
numeste inductor, iar cea cu sistemul electric in care se induc curentii se
numeste indus.

Pentru buna functionare a masinilor electrice  exploatarea, intretinerea

si repararea corecta a acestora este de o deosebita importanta.

          In general, problemele privitoare la intretinerea masinilor electrice

sunt comune diferitelor tipuri de masini.Exista  insa o serie de elemente
specifice, cum ar fi problema intretinerii colectoarelor la masinile de curent
continuu sau la cele de curent alternativ cu colector, problema intretinerii
lagarelor la masinile mari si de foarte mare turatie.

Pentru asigurarea unei exploatari si intretineri corecte este necesara

cunoasterea aprofundata a principiilor de functionare, a regimului de
functionare normala si anormala, precum si a schemelor e montaj care se
intalnesc in mod curent.

Pentru utilizarea corecta a masinilor electrice trebuie respectate

conditiile de exploatare in siguranta a motoarelor trifazate de joasa tensiune
in conformitate cu HG 457-2003, privind asigurarea securitatii utilizatorilor
de echipamente electrice de joasa tensiune care transpune prevederile
Directivei 73/23 EEC - joasa tensiune.

Motoarele electrice au parti active (sub tensiune), componente in

rotatie si posibile suprafete fierbinti. Toate lucrarile pe timpul transportului,
instalarii, punerii in functiune si mentenantei trebuie efectuate de personal
tehnic calificat, autorizat. Efectuarea necorespunzatoare a acestor lucrari
poate conduce la accidente si/sau pagube materiale. Nerespectarea
prevederilor din prezenta Carte Tehnica anuleaza orice raspundere din partea
producatorului pentru eventualele accidente sau pagube materiale aparute,
iar in perioada de garantie nerespectarea prezentelor prevederi duce si la
scoaterea din garantie a produsului (motorului).

Functionarea corecta, economica si de lunga durata a masinilor

electrice depinde atat de alegerea tipului de masina corespunzator conditiilor
in care urmeaza sa lucreze, cat si de exploatarea lor conform regimului de
lucru.

        Exploatarea corecta a motoarelor electrice necesita ca personalul de

serviciu   inca de la luarea lor in primire (dupa montarea sau reparatie
capitala) sa controleze si sa verifice realizarea corecta a montajului si
starea motorului.

Functionarea sigura si continua, fara avarii, a motoarelor electrice din

cadrul instalatiilor electrice este strans legala de realizarea unei exploatari
cat mai rationale, in vederea detectarii din timp a inceputurilor de defecte si
luarii de masuri pentru inlaturarea acestora. Exploatarea motoarelor electrice
se face de catre personalul sectiei de exploatare a utilajului de baza, care
executa toate manevrele de pornire-oprire si controleaza permanent
motoarele in functiune, in ceea ce priveste ungerea lagarelor, sarcinile, tem-
peraturile statorului si lagarelor, temperaturile la intrarea si iesirea aerului de
racire.

Regimul de functionare se va conduce prin urmarirea permanenta a cu-

rentului statoric absorbit, a tensiunii de alimentare, si a temperaturii sta-
torului si aerului de racire.

In regim normal, motoarele electrice nu trebuie sa fie supraincarcate. La

alimentarea statorului cu tensiunea nominala, curentul de incarcare nu va
depasi curentul nominal.

Proiectul prezinta doar o parte din tipurile de functionari anormale ale

masinilor electrice ce pot aparea in utilizarile industriale cat si remedierea
defectelor.

Lucrarea de fata cuprinde generalitati despre masinile electrice,

cu  functionari anormale, defecte si remedieri.
 CAP .I   DEFECTE COMUNE ALE MASINILOR ELECTRICE
Masinile electrice au multe elemente comune si de aceea si unele defecte
sunt comune tuturor masinilor.

  1.Masina electrica vibreaza in timpul functionarii.Acest defect se poate datora

urmatoarelor cauze:

     -rotorul cuplajul sau saiba de transmisie sunt dezechilibrate; in aceasta  situatie

se va echilibra rotorul in mod suplimentar, iar saibele mari sunt cuplaje care pot
cauza vibratii se scot si se echilibreaza separate de rotor.

      -bobinajul rotorului s-a slabit datorita uscarii izolatiei. Pentru remediere se

consolideaza bobinajul ( izolandu-se in mod suplimentar), se preseaza si se strange
cu atentie. Dupa consolidarea bobinajului se impune impregnarea si echilibrarea
rotorului

      -agregatul, care consta din cateva masini, nu este bine centrat; in acest caz se
verifica centrarea axelor si la nevoie se corecteaza.

  2.Lagarele de alunecare se supraincalzesc peste temperaturile

admisibile. Cauzele care au produs acest defect sunt expuse in continuare:

       -debitul de ulei este insuficient; in aceasta situatie, in cazul ungerii cu inele se

va verifica starea inelelor de ungere: inelele defecte ( deformate) se vor repara sau
se vor inlocui cu altele noi;cele usoare se vor inlocui cu altele mai grele; inele de
otel daca sunt magnetizate se vor inlocui cu altele din alama; uleiul ingrosat si
vechi se va inlocui cu altul proaspat; se va verifica nivelul uleiului cu ajutorul
indicatorului de nivel.

   In cazul ungerii prin pompa se vor verifica conductele de ulei, filtrele de ulei si
pompa de ulei; se vor verifica orificiile din flansele de imbinare si din diafragma
conductei de ulei si la nevoie se vor mari acestea pana la dimensiunile normale.

      -se intrebuinteaza ulei de o calitate necorespunzatoare; in acest caz se va alege

uleiul in conformitate cu indicatiile fabricii producatoare.

  3.Lagarele prin rostogolire ( rulmentii ) se supraincalzesc. Defectul poate

proveni din urmatoarele cauze:
       -lagarul este murdar de praf sau de alte particule; unsoarea este murdara; in
acest caz se inlatura unsoarea veche din lagar, se spala lagarul si se pune unsoare
noua.

       -lagarul nu este bine montat, masina electrica nu este centrata corect fata de
masina cu care este cuplata; in aceasta situatie se verifica montarea rulmentilor si
centrarea masinilor.

   4.Inele colectoare si colectoarele se uzeaza intens si neuniform. Defectul se

poate datora urmatoarelor cauze:

      -marca periilor este necorespunzatoare ( periile sunt prea mari )

in acest caz se vor monta periile recomandate de fabrica producatoare.

      -presiunea periilor pe colector ( inele colectoare)este prea mare; in situatia

aceasta se va regla presiunea periilor conform instructiunilor fabricii producatoare.

      -periile utilizate sunt diferite si necorespunzatoare formand santuri inelare pe

suprafata colectorului ( a inelelor colectoare ). Remedierea consta in montarea
unui singur fel de perii pe intreaga masina, conform indicatiilor fabricii
producatoare; daca aceasta nu este posibila, se vor monta in asa fel, incat pe
fiecare tija de perii sa se gaseasca numai perii de aceeasi marca.

    5.Periile se uzeaza foarte intens. Trebuie mentionat, ca un fenomen normal, ca

in cazul curentului continuu periile de polaritate negative se uzeaza mult mai
repede decat cele de polaritate pozitiva.

     Uzura periilor se poate datora urmatoarelor cauze:

      -colectorul ( inelele colectoare ) este imbacsit cu praf de la perie sau cu pulbere

de metal, de nisip sau de ciment; in aceasta situatie se vor imbunatati conditiile de
intretinere a colectorului      ( inelelor colectoare ) si a periilor colectoare, curatirea
lor facandu-se mai des si mai minutios; se va proteja masina impotriva patrunderii
din exterior a prafului.

       -curentul este repartizat neuniform intre perii. In acest caz se va verifica daca
presiunea periilor asupra colectorului este uniforma si se va regla aceasta presiune
astfel incat sa nu depaseasca limitele admisibile. Se va verifica starea tuturor
contactelor ansamblului, prin metoda caderii de tensiune.

   6. Se produc strapungeri ale izolatiei. Principalele cauze care pot produce

acest defect sunt:
       -in incaperea in care se afla masina patrunde praf. La nevoie se vor instala
filtre sau se vor etansa masinile. In aceasta problema trebuie consultata fabrica
producatoare.

       -aerul murdar din incaperea in care se afla masina a patruns in aceasta prin
locurile neetanse ale carcasei masinii cu ventilatie in sistem inchis sau deschis sau
din cauza defectarii filtrelor de aer; in acest caz se va etansa carcasa masinii si
conductele de aer sau se vor repara filtrele de aer.

       -din cauza uzurii excesive a periilor, a colectorului si a inelelor colectoare au

aparut punti conducatoare de curent formate din pulbere de carbune si cupru;
pentru remediere se sufla masina cu un jet de aer comprimat.

        

    
 CAPITOLUL II

DEFECTELE SI REPARAREA MASINILOR ELECTRICE

2.1. DEFECTELE MASINILOR ELECTRICE

Cele mai frecvente defecte ale infasurarilor masinilor electrice sunt: sca-
derea rezistentei de izolatie fata de masa, intreruperea infasurarilor si-scurt-
circuitul.

Scaderea rezistentei de izolatie se produce, de obicei, datorita umezirii

infasurarilor, ca urmare: a transportului; a depozitarii timp indelungat in incaperi
umede, neincalzite; a patrunderii apei sau vaporilor de apa in masina; a
nefunctionarii timp indelungat in anotimpul umed al anului.

Masinile electrice care au infasurarile umezite se vor usca inainte de por-

nire. Uscarea se face in functie de dimensiunile masinii, de tipul si importanta
acesteia, prin unul din urmatoarele procedee : suflare cu aer cald, demontare si
uscare in cuptor (in special la masini mici), incalzire prin alimentare cu tensiune
redusa etc.

Scaderea rezistentei de izolatie se mai poate produce: datorita imbacsirii cu

praf conductor a infasurarilor, praf rezultat mai ales prin uzarea periilor si
colectoarelor sau inelelor colectoare, caz in care se va curata masina si se vor
inlocui periile uzate; datorita imbatranirii izolatiei, ca urmare a incalzirii excesive
sau datorita mediului coroziv. in aceste cazuri este necesara rebobinarea masinii.

Intreruperea infasurarilor se produce, de obicei, in punctele unde s-au

executat lipituri pentru realizarea conexiunilor necesare. Cazurile mai frecvente in
care are loc dezlipirea sunt: calitatea lipiturilor este necorespunzatoare, aliajul de
lipit nu corespunde solicitarilor termice sau densitatea de curent este prea mare in
locul de lipire. In functie de cauzele care au determinat dezlipirea, se vor reface
lipiturile, cu aliaj mai greu fuzibil sau cu lipituri tari.

Scurtcircuitul intre infasurari si masa, dintre infasurari sau intre spirele

aceleiasi infasurari pot duce la intreruperea infasurarilor si la deteriorarea partiala
sau totala a acestora. Remedierea se face prin rebobinarea partiala sau totala a
masinii, dupa caz.

 
  

 Metode operative de localizare a defectelor infasurarilor la masinile electrice

Localizarea punerilor la masa si a scurtcircuitului intre faze. Punerea la

masa a infasurarilor este foarte des intalnita in exploatarea masinilor electrice.
Cauzele care duc la punerea la masa sunt multiple. Punerea neta la masa are loc de
obicei, in timpul bobinarii, din cauza neatentiei celui care executa bobinarea sau
din cauza lovirii  infasurarilor.

Punerea la masa (in cazul ca nu este neta) se depisteaza prin incercarea

infasurarii la supratensiune fata de masa ; supratensiunea se aplica gradat,
observandu-se in acelasi timp, cu atentie, infasurarea. Se va da o atentie deosebita
acestei incercari; nu se admite apropierea prea mare de masina. Corpul masinii va
fi legat la masa. Locul in care izolatia este slaba cedeaza sub efectul supratensiunii
si se produce o descarcare prin arc electric, care este usor vizibila.

La fel se procedeaza si pentru depistarea scurtcircuitelor intre fazele

statorului, de data aceasta legandu-se toate fazele la masa cu exceptia celei a carei
izolatie se controleaza, care se leaga la borna de incercare a sursei.

Pentru localizarea punerii nete la masa, este necesara o sursa reglabila de joasa
tensiune, care poate debita un curent mai mare. In cazul statorului sau rotorului
unei masini trifazate se procedeaza astfel:

        se leaga o borna a sursei la carcasa sau arborele masinii, aceasta fiind
legata  la  pamant;

        se leaga cealalta borna a sursei la conexiunile de iesire ale masinii (toate
impreuna) ;

        se aplica gradat tensiunea, masurandu-se, in acelasi timp, curentul care este
absorbit. Locul scurtcircuitului se va incalzi si va fi vizibil dupa fumul
degajat.

Sursa reglabila poate sa fie un transformator de sudura sau un generator

de   sudura   de   curent   continuu.
 Depistarea punerii nete la masa la un rotor de curent continuu se face cu
ajutorul aceluiasi procedeu; respectandu-se urmatoarele  etape :

        se leaga o borna a sursei la arborele masinii, acesta fiind legat Ia masa;

        se leaga cealalta borna a sursei la colector, prin intermediul unui colier de
cupru care cuprinde tot colectorul, scurtcircuitandu-se. in lipsa colierului se
poate controla si lamela cu lamela, avandu-se grija sa nu se deterioreze
colectorul;

        se aplica gradat tensiunea, in timp ce se observa infasurarea. Si aici locul

defectului se va incalzi si va fi localizat, cu ajutorul fumului ce se degaja.

Localizarea scurtcircuitelor dintre spire. De obicei, datorita supraincalzirii

puternice a spirelor scurtcircuitate ale infasurarii indusului, la toate tipurile de
masini, acestea au izolatia arsa si localizarea spirelor defecte se face vizual. Totusi,
la generatoarele de curent continuu cu excitatie derivatie se poate intampla ca
generatorul sa nu se mai excite si izolatia spirelor scurtcircuitate ale indusului sa
nu se arda. De asemenea, la statoarele masinilor trifazate, protectia s-a deconectat
inainte ca defectiunea sa lase urme vizibile.

Pentru rotoarele de curent continuu, care nu au legaturi echipotentiale,

scurtcircuitul se depisteaza usor prin metoda electromagnetului.

in,cazul rotoarelor cu legaturi echipotentiale, se poate utiliza metoda caderilor de

tensiune. Verificarea se face utilizandu-se o sursa de curent continuu, de joasa
tensiune, in serie cu un ampermetru, un reostat si cu doua sonde in capetele
circuitului. Cele doua sonde se pun pe doua lamele vecine ale colectorului si cu un
milivoltmetru se masoara caderea de tensiune intre cele doua lamele. Scurtcircuitul
este indicat de caderea minima de tensiune, masurata  cu   milivoltmetrul.

Pentru a se preveni defectarea milivoltmetrului, sondele acestuia se vor

aplica pe colector, fara a atinge sondele circuitului de incercare (intre sondele
circuitului de incercare exista tensiunea ridicata in lipsa contactului cu colectorul).

Depistarea scurtcircuitelor dintre spirele infasurarii rotoarelor sau statoa-

relor trifazate se face prin alimentarea de la o sursa de tensiune trifazata, reglabila,
sau fixa, care poate debita curentul nominal al statorului sau rotorului incercat,
rotorul fiind scos din stator.

Spirele in scurtcircuit se vor incalzi puternic, ceea ce permite o localizare

expeditiva a defectului.
  

Defecte ale lagarelor

Defectele lagarelor masinilor electrice se manifesta prin: supraincalzirea

lagarelor, mers zgomotos sau eliminarea  lubrifiantului.

Supraincalzirea lagarelor cu alunecare se poate produce datorita: debilului

de ulei prea mic, imbacsirii uleiului cu praf.

Se va verifica instalatia de ungere si se va asigura debitul de ulei necesar

sau se va inlocui uleiul necorespunzator cu ulei curat de calitatea
prescrisa   de   fabrica   constructoare.

Supraincalzirea lagarelor cu rulmenti se produce, de obicei, in urmatoarele

cazuri: unsoarea este de calitate necorespunzatoare, imbacsita cu praf sau can-
titatea este prea mare. Se va inlocui unsoarea cu unsoare curata, de calitatea
prescrisa, dupa ce, in prealabil, s-a spalat lagarul.

Mersul zgomotos la lagare se produce cand rulmentul este murdar sau are
caile de rulare uzate sau deteriorate. Se inlocuieste rulmentul.

Eliminarea lubrifiantului se produce in cazul in care garniturile de etansare

sunt defecte, debitul de ulei prea mare sau nivelul uleiului prea ridicat. Se vor
inlocui garniturile uzate ; se va regla debitul sau nivelul de ulei.

Vibratiile si zgomotele masinilor electrice rotative

Vibratia se datoreaza, de obicei, dezechilibrului partilor rotative, unor cauze

sau defecte mecanice sau unor cauze electromagnetice.

Dezechilibrul partilor rotative apare la rebobinarea rotorului, la slabirea si

deplasarea bobinelor rotoarelor cu poli aparenti etc. in aceste cazuri, dupa
consolidarea acestora, se va echilibra   rotorul.

Cauzele si defectele mecanice cele mai frecvente sunt: centrarea

necorespunzatoare si strambarea arborelui datorita unor socuri sau exploatari
necorespunzatoare. Se centreaza masina, se inlocuieste arborele stramb (sau se in-
dreapta,  pe utilaje speciale).

Cauzele electromagnetice care pot duce la vibratii sunt: conexiunile gresite

ale infasurarii statorului (la masinile de curent alternativ), scurtcircuitul in rotorul
bobinai la motorul asincron, scurtcircuitul intre spire in excitatia masinii sincrone
sau cu polii incorect legali intre ei etc.
 Zgomotele anormal de mari, produse de masinile electrice, pot avea urma-
toarele cauze: presarea slaba a miezului magnetic, legaturile gresite in infasurari
sau ajustarile defectuoase ale cailor de ventilatie la masinile de turatie ridicata.

Remedierea se face prin impregnarea miezului sau chiar reimpachetarea

acestuia, refacerea conexiunilor infasurarii, ajustarea cailor de ventilatie sau
utilizarea unor atenuatoare de zgomot sau, uneori, prin izolare fonica.

            In anexa 1 sunt prezentate defectele si remedierile masinii asincrone.

2.2. REPARAREA  MASINILOR ASINCRONE

1. Repararea infasurarilor masinilor asincrone

            La repararea infasurarii masinilor asincrone, se executa o serie de operatii,

si anume:

a) Intocmirea schemei infasurarii. Inainte de demontarea infasurarii

in vederea rebobinarii se noteaza cateva date in legatura cu infasurarea statorului si
rotorului, si anume: schema infasurarii, marca si diametrul conductorului de
bobinaj, pasul infasurarii, dimensiunile si materialul izolatiei
din  crestatura,  numarul crestaturilor pe  pol  si  faza, numarul de spire, lungimea,
forma si izolatia partii frontale a infasurarii.

b) Calculul de control. Acest calcul se executa deoarece uneori se

doreste schimbarea anumitor parametri ai masinii, iar alteori s-ar putea
ca masina sa mai fi fost rebobinata, iar cu aceasta ocazie s-ar fi putut
face abateri de la datele fabricii constructoare.

c) Repararea infasurarilor statorice. Infasurarea se poate executa prin mai

multe procedee: prin asezarea conductorului cu mana in crestaturi deschise; prin
infasurarea pe sablon, cu confectionarea prealabila a bobinelor dupa sablon; prin
introducerea conductoarelor cu mana prin partea laterala a crestaturilor (bobinaj
cusut).

Metoda bobinajului cusut se aplica in cazul crestaturilor inchise sau

semiinchise (cand latimea deschiderii crestaturii nu permite trecerea conductorului
prin ea).

Executarea infasurarii se incepe cu confectionarea izolatiei din crestatura

sub forma de teci.
 Infasurarea trebuie sa inceapa de la bobinele inferioare. Dupa asezarea
sablonului, in teci se introduc bare de otel rotund, al caror diametru trebuie sa fie
egal cu diametrul exterior al conductorului care trebuie asezat.

Numarul barelor din otel rotund este egal cu numarul conductoarelor care
trebuie sa fie asezate. Umplerea intregii crestaturi cu bare este necesara pentru
asezarea corecta a conductorului care urmeaza a fi introdus si care se aseaza in
locul unei bare care se scoate.

Asezarea conductorului se face de catre doi lucratori, dintre care unul

scoate bara rotunda din crestatura, iar al doilea introduce, in locul acesteia
conductorul in teaca. Conductorul este indreptat in prealabil, prin tragerea lui
printr-o clema de strangere, si este frecat usor cu parafina.

Pentru reducerea numarului de lipituri, lungimea unui conductor se alege

astfel incat sa fie suficienta pentru infasurarea intregii bobine.

Dupa asezarea tuturor sectiilor bobinelor inferioare partile frontale ale

infasurarii se izoleaza cu un strat de panza lacuita si se leaga sau se infasoara cu o
banda de bumbac.

Bobinele superioare se bobineaza ca si cele inferioare, partile lor frontale

nu se indoaie insa lateral, ci conductoarele se trec direct de la o crestatura la alta.
Totusi, pentru prevenirea atingerii cu corpul, conductoarele trebuie sa iasa putin
din crestatura. In acest scop, la infasurarea lor se intrebuinteaza un sablon.

Pentru asamblare, infasurarea statorului motorului asincron se imparte in

trei parti, care se leaga intre ele in serie sau in paralel, astfel incat sa formeze
fazele infasurarii. La capetele celor trei grupuri de bobine se lipesc conductoarele
de iesire care se leaga la bornele cutiei cu borne.

d) Repararea rotoarelor bobinate. Infasurarile rotoarelor bobinate sunt de doua

feluri : infasurari cu bobine preformate, cand fiecare sectie a infasurarii este
compusa din mai multe conductoare, si infasurari in bare, cand fiecare sectie
consta dintr-o bara.

— Confectionarea infasurarilor cu bobine preformate ale rotorului nu difera

de loc de infasurarile de acelasi fel ale statorului.

— Infasurarile ondulate in bare cu doua straturi sunt cele mai raspandite.

Reconditionarea completa a infasurarii in bare este necesara in cele mai

multe cazuri, in urma deteriorarii izolatiei din crestatura, din cauza supraincalzirii
ei excesive. Barele avand o sectiune mare se deterioreaza rar si  pot fi utilizate
pentru noua infasurare. In cazul deteriorarii barelor, ele trebuie inlocuite,
confectionandu-se bare noi, dupa forma celor vechi, din material cu aceeasi
sectiune si de aceeasi calitate. In caz de deteriorare a numai catorva bare, se poate
inlocui numai o parte a infasurarii.

Inainte de demontarea infasurarii este necesar sa se faca schema infasurarii

si sa se marcheze cu un semn pe partea frontala acele crestaturi ale caror bare se
leaga la inelele colectoare.

La scoaterea lor, barele se aseaza intr-o anumita ordine. Pentru a se scoate o

sectie, este suficient sa se desfaca partile ei frontale din acea parte in care se face
asamblarea infasurarii si in care se gasesc inelele colectoare.

Barele se curata de izolatia veche si se indreapta pe o placa. Aceasta

operatie trebuie executata cu atentie, fara lovituri puternice, pentru a nu schimba
sectiunea barei. Bavurile de pe bare trebuie sa fie bine razuite. Apoi se inlocuieste
izolatia barelor (din acelasi material si de aceeasi dimensiune) si se impregneaza
cu lac.

Dupa inlocuirea izolatiei din crestatura deteriorata se procedeaza la

asamblarea infasurarii rotorului. Mai intai se aseaza stratul inferior, indoindu-se
capetele barelor intr-o parte, apoi se aseaza stratul superior al barelor si capetele
lor se indoaie in cealalta parte.

Dupa terminarea lucrarilor la randul de jos, in crestaturi se introduc

garnituri izolante, iar partea frontala a infasurarii se infasoara cu un bandaj
provizoriu din banda sau sarma de otel. Dupa asezarea stratului superior al
infasurarii, se scoate bandajul, se aseaza izolatia dintre straturile infasurarii si apoi
se indoaie capetele barelor superioare. Dupa aceasta se aseaza din nou bandajul pe
rotor, cu scoabe si cu dispozitive pentru strangere.

Intrucat fiecare spira a infasurarii consta din doua bare, la asezarea acestor
bare, capetele lor, la indoire, se aseaza pe verticala in directia razei rotorului. Pe
aceste capete ale barelor se aseaza colierele.

Pentru o lipire de buna calitate, capetele barelor, ca si colierele trebuie sa

fie cositorite inainte de asezarea lor. Intre bare, in fiecare colier se introduc pene
de cupru, care asigura un contact mai bun. Rotorul lipit se incearca pentru a se
verifica daca exista atingeri cu corpul si intre spirele infasurarii, iar apoi se
impregneaza.
 e) Repararea rotoarelor in scurtcircuit. Un rotor in scurtcircuit se repara
mai simplu decat un rotor bobinat, intrucat schema infasurarii lui este foarte
simpla.

Dupa indepartarea infasurarii vechi se va urmari cu o deosebita atentie sa

nu existe bavuri intre diferitele tole separate ale pachetelor rotorului.

Barele de rotor noi, de cupru electrolitic, confectionate dupa dimensiunile

celor vechi, se bat in crestaturile rotorului pregatit pentru reparatie. Inelele de
scurtcircuitare se confectioneaza dintr-un material avand o rezistenta mai mare
decat barele (de exemplu, din bronz). Barele se leaga cu inele de scurtcircuitare
prin lipire cu aliaje de lipit tari sau prin sudura.

Infasurarile in scurtcircuit ale rotoarelor se confectioneaza adesea din

aluminiu, prin turnare. Colivia care se formeaza serveste simultan si ca infasurare
si pentru fixarea fierului rotorului.

La rotoarele de aluminiu, cele mai frecvente deteriorari sunt rupturile si

fisurile inelelor de scurtcircuitare, retasurile si rupturile barelor.

In cazul unui numar mic (1—3) de fisuri scurte si putin adanci, coliviile de
aluminiu ale rotoarelor se repara prin lipire, iar in cazul unor deteriorari mai grave,
printr-o returnare completa.

Inainte de lipire, locul fisurii este largit in forma unei cavitati avand forma
cozii de randunica. Locul de lipire se cura|;a si se incalzeste cu lampa de lipit pana
la temperatura de 400—450°C, la care lipirea se efectueaza printr-o simpla
atingere a vergelei de aliaj de lipit (cositor 03%, zinc 33% si aluminiu 4%), de 6—
8 mm diametru si 200—250 mm lungime. Locul care se lipeste trebuie sa fie
orizontal. Dupa umplerea locului deteriorat, prisosul aliajului este indepartat.

Inelele de scurtcircuitare se confectioneaza din cupru la strung, si pe

circumferinta lor exterioara se frezeaza crestaturile pentru bare, cu ajutorul unui
cap divizor.

Barele se imbina cu inele de cupru prin sudura autogena.

f) Bandajarea rotoarelor. Infasurarile rotorice se fixeaza cu ajutorul

penelor si bandajelor. Bandajarea rotorului se executa de obicei manual, cu
ajutorul unei masini-unelte. Pentru bandaje se intrebuinteaza sarma de otel
necositorita, curatita in prealabil cu panza abraziva, pana la luciu. Inainte de
infasurarea bandajului, pe rotor se aseaza o banda de prespan cu grosimea de 0,3—
0,5 mm. Latimea acestei garnituri se alege astfel incit sa se poata aseza pe ea
bandajul compus in general din 15—35 de spire si in plus sa depaseasca cu 10—
15 mm marginile
bandajului.  Chiar  de  la  inceperea  infasurarii  bandajului,  intre  ele  si banda de
prespan se pun niste placi subtiri (scoabe de intindere) din tabla sau din cupru
cositorit cu grosimea de 0,3—0,5  mm si  latimea de  10 mm.

Dupa executare, intregul bandaj trebuie lipit in asa fel incit sa aiba aspectul
unui brau metalic continuu. Capetele scoabelor trebuie sa fie indoite deasupra
bandajului si lipite. Pentru lipirea bandajelor se intrebuinteaza aliajul de lipit de
cositor-plumb, iar ca fondant — colofoniul.

g)
Impregnarea   si   uscarea   infasurarilor.  Deoarece   materialele   izolante ca
firele, panzele si benzile, prespanul si hartia sunt foarte higroscopice ele trebuie
impregnate cu lacuri. Infasurarile masinilor electrice trebuie deci supuse unui
tratament care cuprinde: uscarea, impregnarea cu lac si uscarea lacului.

2. Echilibrarea rotoarelor.

Exista doua feluri de echilibrari ale rotoarelor si indusurilor:

        echilibrarea statica,

        echilibrarea dinamica.

Echilibrarea dinamic[ este absolut obligatorie pentru masini cu turatii mai

mari de 1 000 rot/min. Pentru echilibrarea pieselor in rotatie ale masinii, procedeul
cel mai raspandit este echilibrarea statica pe cutite sau pe role situate orizontal,
deoarece aceasta metoda este simpla si suficient de sigura.

In figura 7 este reprezentata schematic o instala|ie pentru echilibrarea

statica a rotorului. Rotorul de echilibrat 7 se aseaza pe cutitele 2 sau pe rolele 3 de
otel, situate absolut orizontal si paralele intre ele. Daca rotorul este neechilibrat, el
va tinde sa se intoarca astfel incat partea lui cea mai grea sa ocupe pozitia cea mai
de jos. Dupa ce miscarea rotorului va inceta, se fixeaza pe el o contragreutate in
punctul lui cel mai de sus, in partea interioara a rotorului, langa coroana otelului
activ. Apoi se roteste din nou rotorul intr-o alta pozitie, si daca el nu manifesta nici
o tendinta de balansare sau rotatie si ramane imobil in orice pozitie in care este
lasat, echilibrarea se considera terminata.

Dupa ce s-a stabilit valoarea contragreutatii necesare din incercarile

provizorii sau de proba, aceasta se inlocuieste cu o bucata de metal de aceeasi
greutate, care se sudeaza pe rotor printr-un procedeu oarecare.
   

Fig. 1. Echilibrarea statica a rotoarelor:

a — pe cutite orizontale; b — pe role; c — intre varfurile strungului; 7 — rotorul

de echilibrat;

 2—  cutite; 3 — role; 4 — varfurile strungului.

In numeroase cazuri rotorul poate fi echilibrat scotand o parte din material

din locul in care s-a dovedit a fi mai greu. Echilibrarea statica se poate face si
asezand rotorul intre varfurile 4 ale strungului (fig. 7, c).

Echilibrarea rotoarelor si a indusurilor trebuie sa se faca dupa repararea

acestor ansambluri ale masinii, inainte de asamblare. Pentru ca functionarea
masinii asamblate sa se faca fara trepidatii este necesar ca indusul sa fie echilibrat
o data cu colectorul si daca exista, cu ventilatorul.

3. Repararea colectoarelor

In cazul cand s-a uzat intregul colector sau numai o parte din lamele,
acestea se pot confectiona din cupru laminat, avand un profil corespunzator. In
cazul cand lipseste cuprul de colector de profilul necesar, lamelele se pot face din
bare de cupru, carora li se da forma si dimensiunile necesare, prin frezare sau
rabotare. In acest caz este necesar sa se obtina unghiul, latimea, inaltimea si
lungimea ceruta a lamelei. Dimensiunile mentionate se verifica cu ajutorul unui
sablon. Dupa executarea lamelelor si indreptarea lor pe placa metalica, in ele se
practica taieturi pentru lipirea conductoarelor infasurarii. Inainte de montarea
colectorului taieturile trebuie sa se cositoreasca, apoi se indeparteaza bavurile si
picaturile de cositor si se sterg cu o carpa muiata in benzina.

Pentru prelucrarea unui complet de lamele noi si executarea ,,cozii de

randunica” se asambleaza toate lamelele impreuna cu izolatia de micanita de
grosimea 0,8—1 mm. Cu ajutorul unui inel (saiba) de presare se preseaza uniform
acest complet, astfel incat sa ia o forma cilindrica corecta. Dupa presarea
ansamblului de lamele, completul se incalzeste pana la o temperatura de 180—
200°C, apoi se preseaza a doua oara. Dupa aceasta, completul de lamele se aseaza
pe strung pentru a se aleza cozile de randunica in ambele parti si a se prelucra
partile frontale. Alezarea cozilor de randunica se face dupa un sablon, care
corespunde exact cu vechea alezare.

Pentru montarea colectorului pe arbore, pe bucse se pune un con de micanita,

peste care se aseaza completul de lamele si cilindrul izolant, saiba de presare cu un

alt con de micanita asezat pe ea si se strange piulita. Colectorul impreuna cu inelul
de presare se incalzesc pana la 160°C si se preseaza. Dupa aceasta inelul de
presare se scoate, se verifica colectorul in privinta lipsei scurtcircuitului intre
lamele si se face o a doua incalzire a colectorului pana la aceeasi temperatura, se
preseaza din nou si se strang piulitele.

Asamblarea colectorului se considera terminata dupa a treia incalzire si

dupa incercarea la turatie marita a colectorului cald, timp de 15—30 minute, cu o
turatie de 2—2,5 ori mai mare decat cea nominala.

In cazul deteriorarii unui numar redus de lamele reparatia se face mai usor.
Dupa ce conductorul infasurarii a fost dezlipit de lamela defecta, se scot inelele de
presare, piulita colectorului si mansetele de micanita. Noua lamela se pregateste
dupa dimensiunile vechii lamele de colector,  brida se slabeste si lamela defecta se
scoate cu grija prin lovituri de ciocan. In locul ramas liber se introduce noua
lamela. In ordinea inversa demontarii se asambleaza mai intai conurile si apoi se
strange piulita colectorului, se scoate brida si se lipeste conductorul infasurarii in
taietura lamelei. Daca izolatia dintre lamele este strapunsa ea se inlocuieste la fel
ca lamela.

Mansetele de micanita defecte se inlocuiesc cu altele noi, confectionate pe

un sablon executat din lemn de esenta tare sau de metal. Dupa inlocuirea lamelelor
sau reconditionarea completa a colectorului, acesta se strunjeste, se caneleaza si se
slefuieste.
 4. Repararea otelului activ al masinilor.

Otelul activ al unei masini trebuie astfel presat, incat intre tole sa nu poata
patrunde taisul unui cutit. Deoarece saibele de presare si tolele marginale sunt
insuficient de rigide, tolele dintilor de pe margini tind sa se departeze axial,
formand un evantai. Acest fenomen este periculos pentru integritatea izolatiei
infasurarilor, in timpul bobinarii masinii.

La intreprinderile de reparatii mici, otelul activ poate fi presat cu ajutorul

unor discuri stranse cu buloane. Buloanele trebuie astfel calculate, incat sa creeze
presiunea necesara de 20 kg pe fiecare cm2 din suprafata otelului masinii.

In general bavurile de tot felul, adanciturile etc. pot provoca atingerea

metalica a diferitelor tole, cauzand astfel incalziri locale ale otelului. In aceste
locuri, suprafata otelului se curata cu atentie de bavuri, cu o pila fina, ascutita, iar
adanciturile se inlatura. Daca tolele sunt izolate cu lac, suprafata lor se spala cu o
pensula inmuiata in petrol lampant sau alcool. Dupa uscare, se introduce cu
pensula, dintr-o parte, un strat subtire de lac izolant.

5.      Repararea arborilor

Principalele defecte ale arborilor sunt incovoierea lor, uzura fusurilor si a

canalelor de pana, deteriorarea capetelor arborelui si fisurile.

Arborele incovoiat poate fi indreptat la prese cu ajutorul unor prisme. In locul

unde capatul de actionare al prismei se reazema pe arbore, trebuie sa se introduca
o scandura, pentru a se preveni strivirea arborelui in acest loc.

Cand incovoierile arborilor sunt pana la 0,3% din lungime, se recomanda ca

indreptarea lor sa se faca la rece. Daca incovoierile sunt mari, arborii trebuie
indreptati la cald. Indreptarea prealabila, la sectia de forje, trebuie sa se faca cu o
precizie de cel  putin 1 mm la 1 m lungime. Dupa indreptare, arborii trebuie
strunjiti in locurile de prelucrare.

Daca fusurile arborelui au neregularitati locale ale caror suprafete nu

depasesc 3 — 4% din valoarea suprafetei fusului, aceste neregularitati se slefuiesc
prin strunjire si slefuire. Daca suprafata zgarieturilor si a altor neregularitati ale
fusului arborelui depaseste proportia mentionata mai sus, ele trebuie indreptate
prin strunjirea fusului, asa incat diametrul lui sa se micsoreze cu cel mult 5 — 6%
din marimea lui normala. In caz contrar, repararea fusului arborelui se executa in
modul urmator: se degroseaza fusul la strung, apoi se incarca cu sudura. Dupa
strunjirea fusului reparat, el se slefuieste, dandu-i-se dimensiunea necesara.
Ovalitatea admisibila a fusului nu trebuie sa depaseasca 0,002, iar conicitatea
0,003 din diametrul lui.

Canalele de pana se repara prin incarcare cu sudura si prin taierea lor

ulterioara cu o dalta in cruce sau prin frezare. Neregularitatile canalelor de pana se
inlatura prin marirea latimii lor cu cel mult 15% din dimensiunea lor normala. In
acest caz, pana trebuie inlocuita cu o pana noua, mai lata.

Capetele conice ale arborelui se pot corecta printr-o noua strunjire, daca
roata de transmisie sau mansonul pot fi deplasate mai aproape de scutul lagarului
masinii.

Fisurile arborelui se sudeaza dupa prelucrarea lor prealabila. In acest caz, se

admite numai sudarea fisurilor transversale in corpul arborilor, cu o adancime de
cel mult 10 — 15% din diametrul acestora si cu lungimea de cel mult 10% din
lungimea arborelui. Inainte de sudare, fisura se prelucreaza pe capatul din fata
locului sanatos, pe lungimea fisurii, plus aproximativ 10 mm pe margine. Dupa
sudare, arborele este supus unei recoaceri locale sau totale. Locul de sudat nu
trebuie sa coincida cu racordarile.

6.      Repararea lagarelor

Rulmentii cu bile se repara rar. De obicei, rulmentii uzati se inlocuiesc cu

altii noi. Indiciul caracteristic al uzurii este jocul marit intre inele si bile sau role.
Rulmentul cu bile trebuie inlocuit cand jocul, masurat cu calibrul de interstitii
depaseste: 0,1 mm pentru arborii cu diametrul pana la 25 mm; - 0,2 mm pentru
arborii cu diametrul pana la 100 mm; 0,3 mm pentru arborii cu diametrul peste 100
mm.

Pentru inlocuirea rulmentului este necesar sa se verifice daca dimensiunile

interioare si exterioare ale rulmentului nou corespund dimensiunilor rulmentului
vechi. Pentru inlocuirea rulmentului se demonteaza capacul de protectie si scutul
port-palier, lovind usor cu ciocanul pe garnitura de lemn, uniform, pe toata
circumferinta scutului. Rulmentul se demonteaza de pe arbore cu ajutorul unui
dispozitiv de demontare. In lipsa acestuia se loveste usor cu ciocanul inelul interior
al rulmentului, prin intermediul unei pene de lemn de esenta tare sau de cupru
electrolitic.

Rulmentul demontat se spala cu benzina sau petrol si se examineaza pentru

descoperirea inelelor si bilelor uzate sau deteriorate, apoi este uscat si umplut cu
unsoare. Pentru a inlesni montarea rulmentului pe arbore, el se incalzeste intr-o
bale de ulei, pana la temperatura de 70—75°C. In timpul acestei operatii,
rulmentul nu trebuie asezat pe fundul baii, ci suspendat cu sarma.
 Rulmentul se monteaza pe arbore prin lovituri usoare de ciocan date pe o
teava gaz, care se sprijina pe inelul interior al rulmentului. Inelul exterior trebuie
sa intre in locasul scutului port-palier nici prea usor, nici prea greu. In primul caz
s-ar produce strangerea bilelor, iar in al doilea caz, rulmentul cu bile ar deveni un
lagar de alunecare de proasta calitate.

 Operatia de baza la lucrarile de reparatii ale lagarelor de alunecare este

inlocuirea bucselor uzate sau turnarea din nou a cuzinetilor.

La repararea lagarului se scurge mai intai uleiul din el si se demonteaza

scutul port-palier de pe corpul motorului, demontand mai intai roata de curea sau
semicupla din partea transmisiei.

Pentru demontarea scutului port-palier se scot suruburile de fixare si se

aplica lovituri de ciocan pe muchiile scutului, prin intermediul unei placi de lemn.

Cuzinetul scos se spala bine cu petrol si se masoara cu precizie toate

dimensiunile lui, printre care si dimensiunile canalelor. Se topeste apoi compozitia
veche, se curata cu acid, se cositoreste si imediat dupa aceasta cuzinetul se incarca
din nou.

Pentru umplerea cuzinetilor din lagarele motoarelor electrice normale se

intrebuinteaza babit (compozitie pentru lagare), aliaj din cositor, plumb, antimoniu
si cupru, care contine 16% cositor.

La 2—3 min dupa terminarea incarcarii, cuzinetul impreuna cu miezul se

racesc cu apa, incepand cu partea de jos a cuzinetului. Cuzinetul incarcat se
strunjeste la interior, se ajusteaza prin razuire, dupa arbore, si se taie in el canale
longitudinale pentru distribuirea uleiul.

In sfarsit, cuzinetul se examineaza, se curata de aschii, se sufla cu aer

comprimat, se spala cu petrol si se trimite la montare.
 2.3. DEFECTELE SI REGIMURILE ANORMALE DE FUNCTIONARE
ALE MOTOARELOR ELECTRICE DE CURENT CONTINUU. CAUZE SI
REMEDIEREA LOR

           

            2.3.1. Scantei la colector

            2.3.1.1. Scanteiaza  toate periile sau o parte din ele

            Scanteierea poate fi insotita de incalzirea colectorului si a periilor. Cazurile

in care poate aparea aceasta situatie sunt urmatoarele:

-         masina este supraincarcata. Se verifica sarcina cu un ampermetru; daca

nu se poate reduce, se va proceda la inlocuirea motorului cu unul
corespunzator sarcinii reale ( de putere mare );

-         starea  periilor este necorespunzatoare: au suprafata de lucru arsa, sunt

prost slefuite, au joc in portperii, contactul periilor cu armatura este
defectuos. Se vor verifica cu atentie periile; cele necorespunzatoare se
vor schimba. Periile se vor slefui cu atentie;

-         portperiile sunt gresit montate: distanta casetei fata de colector este

prea mare sau pozitia fata de sensul de rotatie este incorecta si din
aceasta cauza se intepeneste peria in caseta. Se va monta corect
portperia;

-                     presiunea de contact a periei pe colector este prea mica. Se va

masura presiunea cu dinamometrul. Presiunea trebuie sa fie la masinile
normale de circa 0,15.0,25 daN/cmS. Se vor schimba arcurile uzate, sau se
vor remedia, prin intindere sau scurtare, dupa
caz ;                                         - polii principali si cei auxiliari sunt
repartizati neuniform. Se vor verifica distantele dintre polii principali si
dintre cei auxiliari. Abaterile distantelor pot fi de cel mult 1,5 mm la polii
principali si 1mm la polii auxiliari, la diametre ale rotorului pana la
600mm. Daca aceste limite sunt depasite, se va proceda la uniformizarea
repartitiei polilor prin ovalizarea  gaurilor carcasei;
 2.3.1.2. Colectorul scanteiaza la sarcini reduse, iar scanteierea creste mult
cu sarcina. In gol nu scanteiaza.

-         Amplasarea periilor ( in zona neutra ) nu este corecta. Se vor deplasa

periile conform marcajului fabricii sau in lipsa acestuia, se verifica
asezarea periilor in axa neutra;

-         Polii principali si auxiliari nu alterneaza corect. Se va verifica modul

de realizare a conexiunilor si se va realiza corect succesiunea polilor in
functie de regimul masinii, generator sau motor;

-         Infasurarile polilor auxiliari sunt partiali sau in intregime suntate, prin

atingerea cu infasurarile polilor principali sau prin scurtcircuit intre
spire. Se controleaza, vizual sau cu o lampa de control, starea
infasurarilor. Dupa ce se stabileste locul atingerii se va izola locul
respectiv.

2.3.1.3.          Se observa innegrirea unora  dintre lamelele colectorului. Se

arde izolatia intre lamelele respective.

-         S-a dezlipit conductorul la lamela  urmatoare. Se va verifica lipirea si

se va executa din nou, in conditii corespnzatoare. Se va strunji sau slefui
colectorul, dupa caz ( in functie de abaterea radiala ).

-         Unele lamele ale colectorului sunt iesite in afara. Se va strunji si canela

colectorul, dupa ce in prealabil s-au strans suruburile de asamblare a
colectoeului.

-         S-au dezlipit legaturile echipotentiale. Se vor controla legaturile

echipotentiale si se vor lipi din nou.

2.3.1.4.          Cercul de foc la colector

Este un defect foarte periculos, putandu-se solda cu distrugerea

colectorului. Se produce din urmatoarele cauze:

-         periile nu sunt corect plasate, in zona;

-         polii principali si auxiliari nu se succed corect.

Explicarea formarii cercului de foc consta, in aceea ca, la functionare cu

suprasarcini mari si cu scantei intense la perii, acestea se incalzesc si se evapora
producand ionizarea aerului. Apar arcuri mici, care se intind intre lamelele
alaturate, apoi in jurul colectorului.
 Pentru prevenirea cercului de foc se vor utiliza intreruptoare cu actiune
rapida, care protejeaza masina impotriva scurtcircuitelor. De asemenea, se va evita
functionarea cu scantei intense la colector.

CAP. III.

 EXPLOATAREA SI INTRETINEREA  MOTOARELOR ELECTRICE

3.1. EXPLOATAREA  MOTOARELOR ELECTRICE

Exploatarea corecta a motoarelor electrice necesita ca personalul de ser-

viciu   inca de la luarea lor in primire (dupa montarea sau reparatie capitala) sa
controleze si sa verifice realizarea corecta a montajului si starea motorului, in acest
sens, in functie de tipul si marimea motorului si particulari-
tatile   instalatiilor  actionate    se   executa   urmatoarele operatii :

        se controleaza cu atentie toate partile exterioare si interioare accesibile ale

motorului si se sufla, la nevoie, cu aer comprimat la 0.2—0,25 MPa (fara
vapori de apa si fara ulei) ;

        se verifica strangerea  buloanelor de fundatie;

        se verifica starea fusurilor arborelui si a lagarelor precum si daca exista ulei
(in cazul lagarelor cu alunecare) sau unsoare consistenta (in cazul
rulmentilor);

        se actioneaza manual rotorul motorului si se controleaza daca lagarele nu

sunt prea stranse si daca rotorul are jocul axial necesar ;

se verifica starea aparatajului de pornire si protectie si reglajul corect al  releelor

de protectie;

        se executa cateva porniri in gol si in sarcina pentru a verifica comportarea

motorului in aceste situatii mai ales in ceea ce priveste sensul de rotatie
curentul   absorbit  si  vibratiile.

Functionarea sigura si continua, fara avarii, a motoarelor electrice din cadrul

instalatiilor electrice este strans legala de realizarea unei exploatari cat mai
rationale, in vederea detectarii din timp a inceputurilor de defecte si luarii de
masuri pentru inlaturarea acestora. Exploatarea motoarelor electrice se face de
catre personalul sectiei de exploatare a utilajului de baza, care executa toate
manevrele de pornire-oprire si controleaza permanent motoarele in functiune, in
ceea ce priveste ungerea lagarelor, sarcinile, temperaturile statorului si lagarelor,
temperaturile la intrarea si iesirea aerului de racire.

Regimul de functionare se va conduce prin urmarirea permanenta a curentului

statoric absorbit, a tensiunii de alimentare, si a temperaturii statorului si aerului de
racire.

In regim normal, motoarele electrice nu trebuie sa fie supraincarcate. La

alimentarea statorului cu tensiunea nominala, curentul de incarcare nu va depasi
curentul nominal.

La supraincarcarea masinii asincrone, curentul statoric, care este suma

curentului rotoric si a curentului de functionare in gol, va creste in proportie mai
redusa decat curentul rotoric, deoarece curentul de functionare in gol ramane
constant. Cum in mod normal nu se instaleaza aparate de masura in circuitul
rotoric si incarcarea motorului se urmareste prin citirea ampermetre-lor montate in
circuitul statoric, pentru a nu periclita infasurarea rotorica, este necesar sa nu se
admita cresterea curentului statoric, in regim normal, cu mai  mult
de  5%   peste  cimentul   nominal. Se recomanda ca aceasta marime  sa fie
marcata vizibil pe scala ampermetrelor, cu linie rosie.

3.2.  INTRETINEREA MOTOARELOR ELECTRICE

O conditie de baza pentru functionarea sigura a masinilor este ca, in orice

moment, starea lor, din punct de vedere mecanic si electric, sa fie normala, iar
eficacitatea ventilatiei sa nu fie afectata prin infundarea circuitelor de ventilatie.
Pentru aceasta, se impune stabilirea periodicitatii lucrarilor de intretinere
(intretinere curenta, revizii partiale si generale), ce trebuie respectata cu
rigurozitate.

Periodicitatea acestor lucrari depinde de gradul de protectie al masinilor si

de conditiile in care sunt exploatate.

Trebuie mentionat ca nu exista norme cu privire la perioadele la care tre-

buie efectuare operatiile de intretinere ci numai indicatii.

Intretinerea masinilor electrice se refera, in principal, la intretinerea pieselor

de contact (colectoare, inele de contact, perii si portperii) si a lagarelor
precum  si  la  pastrarea  curateniei masinii.

O data cu revizia motorului se verifica in mod curent si aparatajul de

comutare si pornire aferent motorului. Reostatul de pornire se curata in exterior, se
controleaza contactele si, in caz de nevoie, se inlocuiesc. De asemenea, se
inlocuiesc partile din rezistenta care sunt defecte si se completeaza
uleiul  in  cuva  reostatului.

O functionare necorespunzatoare, a unei masini sau a unui aparat electric,

cu o anumita manifestare, poate fi provocata de doua categorii de factori
diferiti,  si  anume :

        de defectiuni ale masinii sau aparatului propriu-zis, cand functionarea

necorespunzatoare se incadreaza la, defecte ale masinii sau aparatului elec-
tric

        de ceilalti factori care concura la buna functionare a masinii sau aparatului,
ca : sursele de alimentare, instalatiile de comanda si protectie, calitatea unor
piese de schimb folosite, diferite reglaje periodice ele. cand functionarea
necorespunzatoare se incadreaza la regimuri anormale de functionare ale
masinii , desi manifestarea este aceeasi ca in primul caz.

Nedepistarea la timp a oricarei functionari necorespunzatoare, evidentiata prin

manifestarile ei, indiferent de categoria din care face parte, poate conduce la
scoaterea din functiune a produsului si deci a instalatiei in care este folosit el.

De asemenea, o delimitare precisa, pe cele doua categorii mentionate, a

cauzelor care provoaca functionarea necorespunzatoare pentru o aceeasi forma de
manifestare, este pe de o parte destul de dificil de realizat, iar pe de alta parte nu
prezinta decat o importanta teoretica, aspectele practice fiind aceleasi.

BIBLIOGRAFIE

Florin Mares  - Elemente de comanda si control pentru actionari si sisteme de reglare automata

                      Manual pentru clasele a XI-a si aXII-a , Editura Economica,2002

Toma Dordea  - „Masini electrice”,

                                               E.D.P. Bucuresti , 1977

Doinita Balasoiu – „Masini electrice si actionari”

Editura Economica, Bucuresti 2000

A.     KELEMEN – „Actionari Electrice”, Editura Didactica si Pedagogica 

 ANEXA
               TABEL CU DEFECTELE SI REMEDIERILE MASINII ASINCRONE

Defectul Cauza Remediul

a) Tensiunea   retelei   este   mai a)Se reduce tensiunea retelei, Daca nu este posibil,
mare  decat cea nominala se intensific ventilatia motorului
b) Scurtcircuite intre tole (incalziri b)Se inlatura bavurile, se pilesc locurile unde s-a produs scurtcircuitul,
locale) din cauza unei executii
Supraincalz
neingrijite (bavuri, crestaturi pilite etc.) se dezlipesc tolele,
ea miezului
magnetic
se izoleaza cu hartie.

c)  Contact    intre    bulonul    de c)   Se  repara sau  se inlocuieste izolatia buloanelor

strangere  si   pachetul   de   tole
a) Scurtcircuit in bobinajul sta-torului a) Se identifica locurile unde s-a produs scurtcircuitul,
(intre spire, intre bobine sau intre faze)
se repara bobinele defecte sau,

eventual, se rebobineaza statorul

Supraincalz b)   Suprasarcina
irea c)  Ventilatie   necorespunzatoare
bobinajului
statorului
d)  Rezistenta   scazuta   a   izolatiei   sa
u  bobinajul   umezit
 e) Conexiunea gresita a bobinajului
statorului (triunghi in loc de stea)
b)  Se reduce sarcina
c)   Se iau  masuri pentru imbunatatirea ventilatiei
d) Se verifica rezistenta de izolatie; se curata bobinele si se
usuca statorul
e)   Se conecteaza bobinajul statorului in  stea

a) Scurtcircuit in bobinajul rotorului a) Se identifica locurile unde s-a produs scurtcircuitul,

(intre spire, intre bobi-ne sau intre faze)
se repara bobinele defecte sau

eventual se rebobineaza statorul

Supraincalz b)  Suprasarcina b)  Se reduce sarcina
irea c) Ventilatie necorespunzatoare c)  Se iau masuri pentru imbunatatirea ventilatiei
bobinajului
rotorului d) Rezistenta scazuta a izolatiei d) Se verifica rezistenta de izolatie; bobinele se curata si se usuca
sau  bobinajul   umezit rotorul

e) Contact imperfect in locul de e)   Se   verifica   legaturile   si   se recositoresc cele slabite

conectare a bobinelor
 f)  Rotorul   freaca   cu   statorul f) Se controleaza intrefierul si eventual se inlocuiesc rulmentii
(cuzinetii)

a) Perii de calitate necorespunzatoare a)  Se inlocuiesc periile

  Producere
scantei la
b)  Contact necorespunzator   intre perii
b)  Se regleaza presiunea periilor si   se   slefuiesc  periile
inelele de si inele

Contact c) Inelele   de   contact   uzate   si
c)  Se curata inelele, se slefuiesc si eventual se inlocuiesc
murdare
a) In  una din fazele bobinajului
statorului nu circula curent (bobinaj a) Se reface legatura sau se rebobineaza masina (total sau partial)
intrerupt sau ars)
b) Bobinele au conexiuni gresite
b)  Se verifica conexiunile si se refac cele gresite
c) Intrerupere in circuitul statorului sau c)   Se   verifica   circuitele   si   se elimina intreruperile
rotorului; contact necorespunzator la
perii; intrerupere in circuitul reostatului

Motorul nu d) Bobinajul statorului este conectat in d)  Se  schimba   conexiunea   din stea in triunghi

orneste stea in loc de triunghi (motorul nu
porneste la plina sarcina)

e) Barele  coliviei  rotorice    s-au e) Barele  desfacute  se  sudeaza sau  se  nituiesc

dezlipit (la motoarele cu rotorul in
scurtcircuit)
f)Sarcina prea mare la pornire f)  Se reduce din sarcina
g) Scurtcircuit in bobinajul statorului g)  Se   repara   sau se   inlocuiesc bobinele defecte
(la pornire se ard sigurantele)

  a) Motorul este supraincarcat a)  Se reduce din sarcina

Motorul se roteste cu o
turatie mai mica decat b) Tensiunea la bornele b)   Se mareste tensiunea
cea nominala motorului este scazuta
c) Bobinajul statorului este c)  Se   schimba   conexiunea   din stea in triunghi
conectat in stea in loc de
triunghi
d) Contact prost in circuitul d)   Se repara atat inelul de
motorului din cauza scurtcircuitare   a  periilor  cat   si   dispozitivul corespunzator
functionarii
necorespunzatoare a
mecanismului de
scurtcircuitare, sau a
dispozitivului de ridicare a
periilor
e) Contact imperfect in e)  Se   repara   contactul   defect
circuitul statorului
f) Intrerupere intr-una din f)  Se identifica locul defect si se repara
fazele statorului
g) Una din fazele statorului g)  Se inverseaza faza
este inversata (inceputul cu
sfarsitul). In acest caz,
valorile curentului pe cele
trei faze nu sunt egale