IP Colegiul Tehnic Agricol din Soroca

FIŞA INSTRUCTIV-TEHNOLOGICĂ № 5
pentru PRACTICA
( Montaj electric )
Specialitatea: 71330 Electrificarea agriculturii
Anul, grupa: III, EA 3/1
Conectarea
Tema: Lucrare practică nr.5
motoarelor Montarea masiniloe electrice , schemele de dirijare.
trifazate la Comanda manuală a motoarelor prin demaroare electromagnetice.
monofazat. Comutarea stea-triunghi

Locul de lucru: Laborator

Durata: 270 min (6 ore)

Competenţe: (subcompetențe) – din curricula, proiect de lungă durată

Montarea și conectarea schemei pentri pornirea motorului prin demaroare.
Montarea schemei stea-triunghi
Conectarea motorului trifazat la monofazat
Schimbarea sensului de rotatie
Conectarea prin autotransformator.

Obiective operaţionale (cunoştinţe, capacităţi):

1. Securitatea la montarea masinilor electrice.

2. Determinarea tipurilor de motoare electrice.
3. Montarea demaroarelor electromagnetice
4. Reglarea rotatiilor cu ajutorul autotransformatorului
5. Conectarea schemei stea-triunghi
Bibliografie:

1. Asociația inginerilor de instalații din Romînia. Manual de instalați electrice și de

automatizare .București:Editura ARTECNO ,2002.
2. Butan N.V. Acționări și automatizări .Tipografia din Cimișlia
3. Catalogul electricianului – 2007 – Schneider Electric
4. Manualul instalaţiilor electrice – 2007 – Schneider Electric

Reguli de securitate a muncii și protecție a mediului înconjurător:

Cerințele securității muncii și protecției utilajului :

Respectarea cu strictețe a normelor de protecție a muncii în laborator.
 1. Manipularea incorecta a aparatelor electrice prezinta pericolul electrocutarii, arsurilor sau
incendiilor.
  2. Aparatele electrice nu se vor atinge cu mâna umeda, pentru a evita pericolul electrocutarii. Este
interzisa conectarea mai multor aparate la aceeasi  priza.
3.Aparatele la care se observa scântei sau sunt scurcircuitate trebuie reparate. În nici un caz nu se va
lucra cu asemenea aparate. Toate aparatele electrice se vor lega la prize cu pamântare.
4.Se interzice folosirea conductorilor neizolati. Aparatele electrice care consuma mai mult de 1 kW,
trebuie conectate prin reostate.
  5.Manipularea incorecta a aparaturii si utilajelor electrice prezinta pericolul electrocutarii. Riscul
accidentarii este marit la atingerea sursei de tensiune cu o mâna si a robinetului de gaz sau de apa cu
cealalta mâna. Accidentul poate fi grav daca accidentatul are încaltamintea umeda sau se gaseste pe
pardoseala umeda.
6.De asemenea, contactul cu curentul electric se poate produce datorita montarii defectuoase a
aparatelor electrice care nu au legatura cu pamântul, prizelor defecte, cordoanelor insuficient
izolate, legaturilor neizolate etc.
7.La terminarea lucrarii aparatele se decupleaza si se scot din priza.
  8. Trebuie lucrat cu grija cu aparatura aflata în dotare, orice defectiune fiind anuntata imediat
cadrului didactic. Aparatele si instalatiile folosite trebuie sa fie bine fixate si consolidate pentru a nu
aparea pericolul.
9.Pentru evitarea accidentelor este necesar sa se lucreze cu atentie, respectând recomandarile
cadrului didactic. Se va pastra ordinea si disciplina în laborator.
10.Pastrarea ordinii si curateniei pe masa de laborator este obligatorie.

Întemeieri teoretice la temă: (material teoretic):

Aparatele pentru comanda manuală a motoarelor electrice sunt aparate cu contactele în aer sau
ulei care servesc la comanda manuală a pornirii, schimbării sensului de rotație, modificarea
vitezei de rotație și pentru reglarea excitației generatoarelor.
Cele mai utilizate aparate electrice neautomate folosite în acest scop sunt: comutatoarele
stea-triunghi, inversoarele de sens, autotransformatoarele, reostatele de pornire și reglare,
controlerele și electromagneții de frânare.

Mașina electrică asincronă este cea mai răspândită mașină electrică și se întâlnește pe scară largă
aproape în toate sectoarele de activitate.
Mașinile electrice asincrone se utilizează în special ca motoare pentru o gamă foarte largă de puteri
( de la ordinal unităților de W până la ordinul zecilor de MW) și pentru o gamă largă de tensiuni (de
la ordinul zecilor de V până la ordinul zecilor de kV).

Subansamblele motorului asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit sunt prezentate în

Figura 1

Figura 1 Subansamble motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit

1. Carcasa motorului;
2. Cutia de borne;
3. Plăcuța de identificare;
4. Inel de prindere (pentru manevrarea motorului);
5. Înfășurarea statorică;
6. Rotorul motorului;
7. Rulmenți;
8. Axul motorului;
9. Capace laterale;
10. Prezoane de fixare a capacelor laterale;
11. Ventilator;
12. Capac ventilator.
Maşinile electrice asincrone sunt cele mai utilizate maşini în acţionările cu maşini de curent
alternativ. S-au dat mai multe definiţii în ceea ce priveşte maşina electrică asincronă.
O maşină asincronă este o maşină de curent alternativ pentru care viteza în sarcină şi frecvenţa
reţelei la care este legată nu sunt într-un raport constant.
Intrefierul dintre stator şi rotor este limitat la valorile minime admisibile din considerente
mecanice ( 0,35 mm la motoarele mici până la 1,5 mm la motoarele mari ) .
Infăşurările se confecţionează din cupru rotund pentru motoarele de mică putere şi din bare
late de cupru pentru puteri mari .
Izolaţia bobinajului între spire şi faţă de pereţii crestăturii depinde de valoarea tensiunii ,
temperaturii maxime la funcţionarea în regim permanent ( dată de clasa de izolaţie ) de forma şi
dimensiunile crestăturii , precum şi de tipul bobinajului .Infăşurările rotorului motoarelor asincrone
sunt de două feluri : bobinate şi în scurtcircuit .

Figura 2. Statorul motorului

asincron trifazat

Rotor bobinat cu inele colectoare

În crestăturile miezului magnetic (construit la fel ca la motorul în colivie) în locul
coliviei sunt plasate trei grupuri de bobine care formează înfășurarea rotorică.
Bobinele au câte unul din capete conectate la trei inele colectoare fabricate din bronz
care sunt fixate pe un suport izolator solidar cu axul. Pe inelele colectoare sunt fixate
perii colectoare fabricate din bronz grafitat care asigură legătura electrică dintre
bobinele rotorului și cutia de borne a motorului. Periile colectoare sunt fixate pe inele
cu ajutorul unui dispozitiv portperii care este fixat pe unul din capacele laterale ale
statorului.

Figura 3 Rotorul motorului asincron trifazat cu inele colectoare

 Dacă motoarele asincrone sunt simple, ieftine şi robuste în exploatare, au un dezavantaj
major faţă de cele de curent continuu: nu sunt apte pentru un reglaj fin şi uşor al vitezei de rotaţie,
având o caracteristică de viteză derivaţie. Din acest punct de vedere, motoarele asincrone
nu pot concura motoarele de curent continuu, în domeniile de utilizare în care se cere o mare
supleţe în reglarea vitezei de rotaţie, fără a fi necesare instalaţii suplimentare. Totuşi, şi la
motorul asincron se poate realiza un reglaj de viteză, acţionând asupra unor parametri sau
elemente, fie de partea statorului, fie de partea rotorului.
Viteza unui motor asincron se poate calcula conform formulei:
60⋅f
n=n0⋅(1−s )= (1−s )
p [1]
Caracteristica mecanică a motorului asincron (figura 1) reprezintă dependenţa turaţiei
funcţie de cuplul electromagnetic dezvoltat de arbore, n=f(M). Ea se obţine din caracteristica
m=f(M) exprimând viteza unghiulară a motorului (m) în funcţie de turaţie:
m=2**n ,
unde n este turaţia motorului exprimată în rot/s.
Convertizorul de frecvență este un echipament electronic care comandă și controlează viteza de
rotație a unui motor de curent alternativ prin reglarea frecvenței și mărimii tensiunii de alimentare a
motorului. Datorită creșterii constante a nivelului de automatizare a proceselor industriale, nevoia
de control automat cu o precizie și eficiență sporită este tot mai mare.Convertizoarele folosite astazi
in îndustrie se pot împărti după principiul de funcționare in două mari categorii:

*Convertizoare de frecvență cu circuit intermediar

*Convertizoare de frecvență fără circuit intermediar

Convertizoarele de frecvență fără circuit intermediar sunt sensibil mai ieftine dar au probleme
cauzate de armonici care conduc la pierderi de putere
În automatizările moderne, convertizoarele de frecvență sunt o componentă importantă datorită nevoii
de control al vitezei, în funcție de diverși parametri din cadrul procesului industrial. Folosirea de
convertizoare de frecvență oferă utilizatorului un număr de avanataje:
 Economie de energie. Acest avantaj poate fi cel mai ușor de cuantificat în cazul pompelor și
ventilatoarelor, în cazul cărora consumul de energie scade cu cubul vitezei.
 Optimizarea proceselor industriale, reducând timpii în care linia de producție este oprită
 Mentenanță redusă
 Condiții de lucru îmbunătațite

Contactorul electromagnetic este definit ca un aparat de comutație electromecanică, acționat altfel

decât manual (de un electromagnet la joasă tensiune), cu o singură poziție de repaus, capabil să
stabilească, să suporte și să întrerupă curenți nominali și curenți mai mari decât cei nominali, dar
care apar în mod normal (nu curenți de scurtcircuit). Este destinat efectuării unui mare număr de
comutații în sarcină (105 – 106 ) și unui număr și mai mare de comutații fără sarcină (107).

Contactoarele sunt aparate de comutație care pot realiza operațiile de închidere, deschidere și
comutare a unor circuite ca urmare a unei comenzi date de un releu, de un traductor sau de
operatorul uman, la anumiți parametri electrici prestabiliți. Ele pot fi acționate de un operator, prin
utilizarea unui buton de comandă montat în apropierea aparatului sau de la distanță.
Fig 4. Demaror electromagnetic

Sarcini de lucru: (fiecare sarcină cronometrată în timp)

Nr
Timpul,
. Denumirea sarcinii
min
d/o
1. Conectarea motorului trifazat a retea 380 V
2. Conectarea motorului trifazat la reteau monofazata prin condensator 380/220 V
3. Reglarea turatiilor cu ajutorul autotransformatorului
4. Montarea schemei stea-triunghi
5. Schimbarea sensului de rotate prin demaroare electromagnetice

Succesiunea îndeplinirii sarcinilor şi conţinutul acestora: (se face la fiecare sarcină)

Comutatoarele stea-triunghi se utilizează pentru reducerea curentului de pornire al motoarelor

asincrone mari cu rotorul în scurtcircuit, care au tensiunea nominală a înfășurării statorice conectate
în triunghi, egală cu tensiunea de linie a rețelei.
Comutatoarele stea-triunghi manuale au trei poziții de funcționare: zero, stea și triunghi,
manevra fiind imposibilă din poziția zero în poziția triunghi. În poziția stea, curentul absorbit de la
rețea este de trei ori mai mic decât cel din poziția triunghi. Din punct de vedere al variantei
constructive există mai multe variante de comutatoare stea-triunghi manuale:
• de 32 A în aer (utilizate pentru motoare cu puteri până la 7,5 kW la 230V și până la 10
kW la 380 V sau 500 V),
• de 63 A în aer (utilizate pentru motoare cu puteri până la 10 kW la 230V și până la 17 kW la
380 V sau 500 V), în ulei pentru curenți nominali de 100 A și 200 A, la tensiunea nominală
de 500 V (utilizate pentru motoare de 50 kW și respectiv 100 kW, la 500 V).
Comutatoarele stea-triunghi se realizează cu comutatoare tip tambur, sau cu came cu controlere
sau comutatoare pachet.
Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele şapte capete ale înfăşurării
statorice şi în care pot funcţiona în triunghi la tensiunea reţelei trifazate la care se va cupla. Deci,
un motor cu tensiunile de lucru 220- 380V se poate porni stea- triunghi numai la reţeaua de
220V. În momentul pornirii, se conectează K 1 şi curentul de linie este: Iyp=UI1/Zk=U1/ 3 Zk.
Dacă pornirea se face direct în triunghi, curentul de linie ar fi: Idp= 3 3Ip= 3 (U1/Zk)=3Iyp,
adică de trei ori mai mare decât la pornirea în stea. Dar la pornirea în stea, având o reducere de
tensiune U1=U1 3 , cuplul de pornire scade tot de trei ori şi motorul nu poate porni în plină
sarcină.Comutarea conexiunii statorice din stea în triunghi se realizează cu un comutator stea-
triunghi cu acţionare manuală sau automată, conectarea în stea şi apoi în triunghi a înfăşurărilor
statorice ale motorului asincron cu rotorul în scurtcircuit sau bobinat.
Trecerea de la conexiunea stea la conexiunea triunghi se face după un anumit timp şi
echivalează cu trecerea de la o tensiune de alimentare redusă, la tensiunea nominală. Acest
procedeu de pornire este folosit la motoare mici şi mijlocii şi este simplu şi ieftin.
 Fig 5 Componentele schemei stea-triunghi

Pornirea prin cuplarea directă la reţeaua de alimentare

Cea mai simplă metodă de pornire a unui motor asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit
este conectarea directă la reţeaua de alimentare. Aceasta este însă limitată de curentul de şoc şi
scăderea de tensiune la bornele motorului în momentul pornirii.
Curentul de pornire (Ip), care poate lua valori foarte mari faţă de curentul nominal I n (de
5-7 ori), produce forţe dinamice în înfăşurările maşinii (în special la motoarele cu rotor bobinat).
Motoarele asincrone suportă foarte bine curentul de şoc, astfel încât trebuie luate măsuri
speciale de limitare doar pentru motoarele de puteri mai mari.
Datorită curentului de şoc, tensiunea la bornele motorului scade dacă puterea reţelei este
relativ mică. Întrucât cuplul de pornire şi cel critic sunt proporţionale cu pătratul tensiunii, în
momentul pornirii unui motor, celelalte motoare legate în paralel cu acesta se pot opri. Din acest
motiv, pornirea motoarelor asincrone
prin conectarea directă la reţeaua de
alimentare este admisă doar atunci
puterea reţelei este suficient de mare
încât să suporte acest şoc de curent. În
plus, un motor de putere mare poate fi
dăunător reţelei electrice, şocul
curentului de pornire fiind de asemenea
mare.
În momentul cuplării, având n=0,
motorul se comportă ca un transformator
în scurtcircuit (cu rezistenţe şi reactanţe
mai mari însă) şi absoarbe curent de
pornire important:
I p = 4…7 I n

Fig 6 Conectarea mototrului trifazat direct

la retea trifazat
 Conectarea convertizorului de frecventa pentru micsorarea turatiilor se face in modul
urmator.

Turația câmpului magnetic învârtitor se poate modifica din frecvența tensiunii de alimentare și
din numărul de perechi de poli ai mașinii. Numărul de perechi de poli se modifică folosind o
înfășurare specială (înfășurarea Dahlander) și unul sau mai multe contactoare. Frecvența de
alimentare se modifică folosind invertoare. Pentru frecvențe mai mici decât frecvența nominală a
motorului (50 Hz pentru Europa, 60 Hz pentru America de Nord) odată cu modificarea frecvenței se
modifică și tensiunea de alimentare păstrând raportul U/f constant. Pentru frecvențe mai mari decât
frecvența nominală la creșterea frecvenței tensiunea de alimentare rămâne constantă și reglarea
vitezei se face cu slăbire de câmp (ca la motorul de curent continuu).

Fig 7.Conectarea motorului prin convertizor de frecventa

Conectarea motorului prin demaror electromagnetic este prezentat in figura de mai jos

Fig 8.Conectarea motorului prin demaror electromagnetic .

Fig 9.Conectarea demaroarelor electromagnetice pentru schimbarea sensului de rotatie a

motorului.

Alegerea condensatoarelor pentru motoarele asincrone monofazate si trifazate se face in felul

urmator.

Condensatorul de pornire este proiectat pentru munca pe termen scurt - pornirea motorului. După
ce motorul trece la frecvența de funcționare și la putere, condensatorul de pornire este oprit. Apoi
lucrarea are loc fără participarea acestui element. Acest lucru este necesar pentru anumite motoare
ale căror circuit de funcționare asigură modul de pornire, ca și pentru motoarele convenționale, în
care timpul de start este prezent în sarcina pe arbore, împiedicând rotirea liberă a rotorului.
Cpor=2,5*C lucr
Condensatorul de lucru este conectat la circuit în orice moment și servește ca un circuit de
schimbare a fazelor pentru înfășurările motorului. Pentru funcționarea fiabilă a unui astfel de motor,
este necesar să se calculeze parametrii condensatorului de lucru. Datorită faptului că condensatorul
și înfășurarea motorului electric creează un circuit oscilator, în momentul trecerii de la o fază a
ciclului la altul, pe condensator apare o tensiune mai mare, depășind tensiunea de alimentare.
Pentru a face acest lucru, puteți utiliza următoarele formule:
1. Pentru tipul de conectare a înfășurărilor stea, definiția capacității este efectuată folosind
următoarea formulă: Clucr = 2800 * I / U.sau Clucr=2800*P/ (√3*U²*η*cosϕ). În cazul
conectării înfășurărilor "triunghi" se folosește formula Clucr = 4800 * I / U.sau
Clucr=4800*P/(√3*U²*η*cosϕ). După cum se poate observa din informațiile de mai sus,
tipul de conexiune este factorul determinant.
2. Formulele de mai sus determină necesitatea de a calcula cantitatea de curent care trece în
sistem. Pentru a face acest lucru, utilizați formula: I=P/(√3*U*η*cosϕ); . Pentru
calcul veți avea nevoie de performanța motorului.
3. După calcularea curentului, puteți găsi capacitatea condensatorului de lucru.
La alegerea condensatoarelor de lucru se ia 7 μF la 100 wați. De exemplu, dacă este instalat un
motor de 1 kW, este necesar un condensator de 70 μF.

Fig 10 .Conectarea condensatorului

Fig 11.Conectarea condensatoarelor

de pornire si de lucru

Întocmirea raportului:

În dependență de tipul practicii se va finaliza cu:

- Produsul elaborat
- Raport pentru practică

Profesorul Examinat la şedinţa catedrei ,,Electrotehnică și energetică,,

Cecan Mihai Proces-verbal nr. ___ din_______________
Şef de catedră _____________Andriuța E