Motorul asincron monofazat

Motorul electric asincron este o masina electrica simpla,robusta,usor de manipulat,ieftina,avand un randament bun si un cuplu de pornire ridicat.El este caracterizat printr-o viteza de functionare care variaza cu sarcina (la frecventa constanta a curentului de alimentare).Ca orice masina electrica,motorul asincron este reversibil,adica,daca este antrenat de un alt motor primar la viteze suprasincrone,el functioneaza ca generator electric,iar daca i se caleaza rotorul el functioneaza ca transformator static(regulator de inductie),folosit la reglarea tensiunii retelelor. Cand transformatorul asincron functioneaza in gol,el absoarbe un current aproape in intregime reactive(pemtru magnetizarea circuitului sau magnetic).Pentru pierderile in fier si in infasurari,mecanica si de ventilatie,el absoarbe un curent activ relativ redus.In aceasta situatie,factorul sau de putere este foarte mic la mersul in gol,deci un dezavantaj. Motoarele electrice asincrone sunt de mai multe tipuri cu rotorul bobinat(si inele colectoare)! cu rotorul in scurtcircuit! cu rotorul in bare inalte! cu rotorul de tip "olivo-"obrovols#i(dubla colivie). Cele mai uitilizate sunt primele doua tipuri de motoare asincrone. Motorul asincron monofazat are caracteristici deosebite fata de cel trifazat.$stlef,curentul de mers in gol al acestuia este de circa trei ori mai mare decat al motorului trifazat ,iar factorul de putere mai scazut cu %&-%'(. El are cuplul de pornire nul si se poate roti in orice sens(dupa impulsul care i se da initial).)andamentul sau este cu '-*( mai mic decat al motorului trifazat. Pentru ca motorul asincron monofazat sa poata porni totusi singur,i se mai prevede o infasurare au+iliara,decalata cu ,&- electrice fata de infasurarea principala,care se alimenteaza cu un current decalat fata de cel principal.$cest lucru se realizeaza cu ajutorul unei reactante sau resistor,creandu-se astfel in motor un camp de invartire bifazat,deci un cuplu de pornire.In afara de acest mod de pornire e+ista si alte posibilitati,cum ar fi folosirea de condensatoare de pornire,care,de obicei,se deconecteaza cand viteza motorului a atins circa .&( din cea normala.

Masina de spalat cu doua turatii /Cugir0

"in punctul de vedere al numarului de infasurari bobinate pe stator, motoarele de inductie de curent alternativ se clasifica in general in doua mari categorii Motoare de inductie monofazate Motoare de inductie trifazate Infasurarilor bobinate pe stator li se datoreaza generarea campului magnetic invartitor care pune in miscare rotorul. "aca la motorul de inductie trifazat campul magnetic invartitor este creat in mod natural in stator, datorita insasi naturii alimentarii, fiind singurul tip care se bucura de acest avantaj, nu la fel stau lucrurile in cazul motorului de inductie de curent alternativ monofazat, care, pentru crearea campului magnetic invartitor necesita componente au+iliare. Comparativ cu celelalte tipuri e+istente in e+ploatare, motorul de inductie monofazat este probabil cel mai raspandit acolo unde nu este disponibila o retea trifazata de alimentare, prezentand o serie de avantaje ieftin, fiabil, c1eltuieli minime cu mentenanta. 2oate motoarele de inductie monofazate au clasicul rotorul de tip 3colivie de veverita3 (in scurtcircuit). $limentand statorul cu tensiunea alternativa monofazata, curentul produce un camp magnetic pulsatoriu, care nu poate genera cuplul necesar rotatiei, rotorul va vibra dar nu se va roti, astfel ca fi necesar un mecanism au+iliar de pornire. Mecanismul au+iliar de pornire al motorului de inductie monofazat include in majoritatea cazurilor o infasurare au+iliara bobinata pe stator, cunoscuta popular sub denumirea de 3bobina ajutatoare3. $ceasta infasurare de pornire poate avea in serie un condensator si4sau un contact centrifugal care o deconecteaza dupa pornire, la atingerea a 56( din turatia nominala a motorului. E+ista mai multe tipuri de astfel motoare monofazate care difera in ceea ce priveste mecanismul de pornire, unul din acestea fiind cel din prezenta aplicatie, motorul P7C (Permanent 7plit Capacitor). $cest motor are un condensator conectat permanent in serie cu infasurarea de pornire, ceea ce face ca aceasta sa devine infasurare au+iliara odata ce rotorul a atins turatia nominala. Intrucat condensatorul trebuie proiectat pentru functionare continua si nu doar pentru pornire, acesta nu poate produce efectul clacicului condenasator de pornire (cuplu de la '&&( la *&&( din cuplul ma+im), cuplul de pornire al motorului P7C este relativ mic, de la 8&( la %6&( din cuplul ma+im. $stfel, motorul P7C are curentul de pornire redus, uzual mai mic de '&&( din curentul ma+im, ceea ce-l face e+celent pentru aplicatii cu porniri4opriri dese. $re o serie de avantaje, poate fi proiectat pentru un randament optim si un factor de putere ridicat la sarcina ma+ima, este considerat cel mai fiabil dintre motoarele monofazate, in principal datorita faptului ca nu necesita contact centrifugal de

pornire.

9n astfel de motor este si cel care ec1ipeaza masinile de spalat automate din generatia cunoscutelor 3$utomatic3-Cugir, intalnit in multe alte masini similare, in care este inserat prin intermediul unei cuple standard cu 6 contate de tip papuc :aston ;.8mm.

< sc1ema tipica de conectare a acestui motor intr-o masina de spalat automata, comanda acestuia fiind realizata prin intermediul unui programator electromecanic este urmatoarea

Motoarele recuperate de la astfel de masini iesite din uz pot fi reutilizate intr-o serie de alte aplicatii, fiind bine cunoscuta fiabilitatea acestora. "aca elementul prin care se conecteaza intr-un montaj de automatizare nu este un programator, cum este cazul destinatiei initiale, se pot imagina cateva sc1eme simple care sa permita atat pornirea-oprirea, protectia, selectia turatiei dorite, cat si sc1imbarea sensului de rotatie daca este cazul, cu componente montate intr-un mic tablou electric, eventual portabil.

9rmatoarea sc1ema utilizeaza contactoare de curent alternativ si asigura selectarea celor ' turatii, cu interblocarea comenzilor. :iecare din cele ' contactoare trebuie sa aiba cate * contacte, respectiv 8 contacte normal-desc1is si % contact normalinc1is.

7e prezinta in continuare o varianta care utilizeaza contactoare avand contacte numai de tipul normal-desc1is. 7unt necesare doua contactoare avand fiecare cate trei astfel de contacte, sc1ema fiind urmatoarea

7electarea turatiei se face cu comutatorul 78 de tip 7P"2 (single pole, double t1ro= s=itc1). Ca mod de lucru, mai intai se fi+eaza acest comutator pe una din pozitiile 3>E?23 sau 3)$PI"3, in functie de turatia dorita, *'& sau '.*& rotatii pe minut. @or fi astfel selectate unul din contactoarele A%, A'. $poi se apasa butonul 7' (372$)23), efectul fiind cuplarea contactorului selectat. <data contactorul cuplat, acesta se automentine si dupa eliberarea butonului 7', datorita contactului montat in paralel cu acest buton. Celelalte ' contacte introduc in circuit infasurarile corespunzatoarele ale motorului, respectiv configuratia %' poli - *'& rot4min cuplata de catre A% (bornele 8 si ; ale mufei), sau configuratia ' poli - '.*& rot4min cuplata de catre A'(bornele ' si 6 ale mufei). Borna * a mufei de cuplare a motorului este comuna pentru ambele turatii, astfel ca aceasta e cuplata permanent fara a fi conditionata de contactele contactoarelor.7c1ema este conceputa astfel incat trecerea de la o turatie la alta nu e posibila fara intreruperea tensiunii de alimentare a motorului. "aca de e+emplu, 78 este pe pozitia 3>E?23 si in timpul functionarii se actioneaza comutatorul 78 pentru trecerea pe pozitia 3)$PI"3, pe durata de zbor a contactului intre cele ' pozitii alimentarea bobinei contactorului A% se

intrerupe, contactele acestuia se desc1id, tensiunea de alimentare nu se mai aplica motorului, desc1izandu-se in acelasi timp si contactul de automentinere. Pentru repornirea motorului va trebui din nou apasat butonul 7'. <prirea normala sau de avarie se face apasand butonul 7% de tipul cu revenire, avand un contact normal inc1is.

Motor de curent alternativ cu colector

Motorul de curent alternativ cu colector este un motor alimentat Cn curent alternativ, prevDzut cu CnfDEurare rotoricD de tip ineluE, cu colector (asemDnDtoare cu a motorului de curent continuu). 7e construiesc motoare de curent alternativ cu colector monofazate, cele mai rDspFndite fiind cele monofazate serie cu colector Ei cu repulsie Ei trifazate, cel mai frecvent cu CnfDEurarea rotorului conectatD Cn derivaGie. Motorul serie monofazat are statorul confecGionat din tole Cn care sunt practicate *p crestDturi mari, Cn care se aEeazD CnfDEurarea de e+citaGie, Ei un numDr mare de crestDturi mici, pentru CnfDEurarea de compensaGie. Polul au+iliar, pe care se aflD CnfDEurarea de comutaGie, se aflD Cntre douD crestDturi mari vecine. 2oate CnfDEurDrile sunt Cnseriate cu CnfDEurarea indusului. Caracteristicile mecanice sunt asemDnDtoare cu ale motorului de curent continuu cu e+citaGie Cn serie. )eglarea turaGiei se obGine prin modificarea tensiunii de alimentare. ComutaGia este mai dificilD decFt la motorul de curent continuu, din cauza tensiunii electromotoare induse Cn secGia care comutD de cDtre flu+ul magnetic alternativ (tensiunea transformatoricD). Pentru ameliorarea comutaGiei se folosesc diferite sc1eme de Euntare a e+citaGiei sau se alimenteazD motorul la frecvenGD redusD (de e+emplu, motorul de tracGiune electricD de pe locomotivele alimentate la %6 #@ monofazat, %; '48 Hz). Motorul universal poate funcGiona atFt Cn curent continuu cit Ei Cn curent alternativ. 7e construieEte pentru puteri mici Ei turaGii mari (%6.&&&-%..&&& rotaGii4minut) Ei se foloseEte la acGionarea unor scule portabile (de e+emplu, maEini de gDurii) sau aparate electrocasnice (de e+emplu, aspiratoare de praf. roboGi de bucDtDrie etc.). Motorul cu repulsii - poate fi cu perii fi+e Ei douD CnfDEurDri pe stator (motorul $t#inson) sau cu perii decalatule Ei o singurD CnfDEurare pe stator (cel mai rDspFndit). Periile sunt scurtcircuitate, ceea ce permite construirea rotorului pentru tensiuni mici Ei alimentarea statorului cu tensiuni mari. 7e utilizeazD la puteri de &,*-56 #I Cn acGionDri reglabile (de e+emplu, Cn industria te+tilD) Ei la maEini de ridicat (pFnD la %6& #I). "omeniul de reglare a turaGiei prin decalarea periilor este de (&,5-%,%)nsincron, la cuplu nominal, Ei (&,*%,')nsincron, la cuplu redus. "atoritD caracteristicilor mecanice de tip serie, motorul cu repulsie se poate ambala Cn gol, motiv pentru care se utilizeazD Cntreruptoare centrifugale care Cl deconecteazD la depDEirea-unei turaGii impuse.