Motoare asincrone

Cap. 1.1 Definitie si elemente constructive de baza
Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ, care la frecventa data a retelei, functioneaza cu turatie variabila cu sarcina. În continuare, vor fi prezentate numai motoarele asincron fara colector, numite obisnuit motoare asincrone sau de inductie, care sunt cele mai robuste si sigure în exploatare, motiv pentru care sunt cele mai utilizate.

Motorul asincron este compus din armatura statornica (stator) si armatura rotorica (rotor). Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestaturi o înfasurare monofazata sau trifazata care se conecteaza la retea si formeaza inductorul motorului. Rotorul este format tot din pachete de tole, dar în crestaturi poate avea o înfasurare trifazata concetata în forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o înfasurare în scurt circuit de tipul unei colivii. De aceea, dupa forma înfasurarii rotorului, masinile asincrone se mai numesc “motoare asincrone cu inel” sau “motoare aisncrone cu rotorul în scurt circuit” sau “rotorul în colivii”. În afara de aceste parti, motorul mai are, în functie de destinatie, de tipul de protectie la patrunderea apei si a corpurilor straine în motor, de forma constructiva, de sistemul de racire, de putere si tensiune o serie de elemente constructive:

pentru cordoanele de alimentare ce se leaga la borne. Domenii de utilizare Se utilizeaza aproape în exclusivitate ca motor în actionarile cu turatie practic constanta si mai rar la turatii variabile. “W”. bornele sunt notate astfel: “a” pentru conexiunea în stea. Simbolizarea formelor constructive este data în STAS 3998-74. Motoarele asincrone trifazate formeaza cea mai mare categorie de consumatori de energie electrica din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de activitate. Semne conventionale Notarea înfasurarilor statorice si rotorice se face conform STAS 3530-71. - “U”. La înfasurarea statorica trifazata cu cele sapte capete scoase. cutia cu placa de borne stator. borna de putere la pamânt. carcasa. Terminologia generala pentru masinile electrice. data de S 16516b12q TAS 4861-73 cuprinde si terminologia subansamblelor si pieselor componente. .3.2. rulmenti. “b” pentru conexiunea în triunghi. 1. “V”. din cauza instalatiilor de alimentare costisitoare.- portperii. Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalatii de uz gospodaresc. 1. scut.

Relatia: e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2W2KW2φ cosW2t arata ca în înfasurarea rotorica sunt curenti. adica Ω ≠ Ω 1. cu viteza unghiulara Ω 1.e. cele doua câmpuri sunt fixe între ele si se pot însuma. se induce t. Prin interactiunea dintre acest câmp si curentii din înfasurari. Principiul de functionare Se considera un motor asincron cu câte o înfasurare trifazata pe fiecare din cele doua armaturi. indiferent de turatia rotorului. Deci.1. produc un câmp învârtitor de reactie cu o sinteza unghiulara fata de înfasurarea care l-a produs: (B) Ω 2=W2/p=W1-W/p=Ω 1-Ω Fata de stator. care. În acest caz se spune ca se poate exercita un cuplu numai daca rotorul aluneca fata de câmpul învârtitor inductor. câmpul inductor si cel de reactie au aceeasi viteza relativa fata de stator.e. este definita din relatia: (C) D=(Ω 1-Ω )/Ω 1=(n1-n)n1=(W1-W)/W1=W2/W1=ƒ2/ƒ1 unde în general. ea va fi parcursa de curenti. (A) e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2WaKW2φ cosW2t unde: W2 este pulsatia t. valori relative. Principiul si ecuatiile de functionare a motoarelor asincrone 2. Daca înfasurarea statorica se conecteaza la o retea trifazata de tensiune si frecventa corespunzatoare ea va fi parcursa de un sistem trifazat de curenti care vor produce în intrefier un câmp magnetic învârtitor.m. induse Ω 2 este viteza relativa dintre câmpul inductor si rotor Daca înfasurarea rotorului se închide. Aceasta alunecare. câmpul de reactie are viteza unghiulara: Ω +Ω 2=Ω +(Ω 1-Ω )=Ω 1 Adica. se exercita între cele doua armaturi un cuplu electromagnetic.m. dând un câmp rezultant în întrejur. într-o înfasurare de faza a ei. Ω =2π n si W=2π ƒ . la rândul lor. 2. deci se poate exercita un cuplu numai daca e2≠ 0. denumita secundara. Daca armatura rotorica cere în acel moment viteza unghiulara Ω .Cap.

Ca si la transformator. înfasurarea secundara (rotorica) fiind în scurtcircuit (Rp=0) : U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1 ..2.2 Regimul 2.3. 2. indusa îsi schimba polaritatea. indusa produce pe I2. având aceeasi forma.n1).e. cu deosebirea ca U2=0.m. Motorul functioneaza în regim de frâna. dar regimul de baza este de motor. Daca turatia rotorului este n>n1. deci are fata de acesta turatia n2=n1+n si alunecarea ∆ > 1 t. are tendinta sa accelereze rotorul catre turatia n1 a câmpului învârtitor. Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor. trebuie ca masina sa primeasca energie mecanica si da energie electrica. e=(vxB)∆ l. adica de turatia n2=n1-n.2. deci ∆ E(0. motorul primeste energie mecanica pe la arbore sa mentina turatia n în sens opus lui ∆ F si energie electrica de la retea.e.3 Regimul 3. Luând aceleasi sensuri de referinta pentru curenti: primar – I1 secundar – I2 ca si la transformator. Deci. deci si I2 iar forta ∆ F se opune ccresterii turatiei “n” a rotorului. sa aduca rotorul catre turatia de sincronism.m. t. deci n2<0 si ∆ < 0. iar forta ∆ F=I2∆ lxB. În acest caz. functionând în regim de generator.m. în afara fluxului util care este comun celor doua înfasurari exista si fluxuri de dispersie sau de scapare. Regimurile de functionare a motoarelor asincrone Analiza regimurilor de functionare ale motoarelor asincrone se face în functie de turatia relativa n2 a rotorului fata de câmpul învârtitor inductor produs de stator. În acest caz. La n E(0. 2. masina primeste energie electrica si dezvolta la arbore un cuplu magnetic.1) t. indusa în conductoarele înfasurarii scurtcircuitate a rotorului.e. produce curentul I2. 2. ecuatiile tensiunilor pentru doua faze omologate se deduc ca si ecuatiile transformatorului.1 Regimul 1.2. Ecuatiile de functionare Ecuatiile se stabilesc pentru marimile de faza din stator (primar) si din rotor (secundar). functionând în regim de motor.2. iar ∆ F are sens opus fata de n.2. pentru mentinerea acestei turatii. În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de functionare mentionate. care actioneaza asupra conductoarelor. 2.

Totodata.w1kw1φ =-jπ √ 2ƒ1w1kw1φ (H) E2∆ =-jw2/√2. w2=sw1. E1 si E2 au valorile: (G) E1=-jw1/√2. kw1 si kw2 sunt factorii de înfasurare care tin seama de modul de repartitie a înfasurarilor în crestaturi.e.e. valorile: R′ 2=K2iR2 .w2kw2φ =-jπ √ 2ƒ2w2kw2φ =∆ E2 unde.0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 Daca ecuatiile: (∆ ) U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1 (E) 0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 si (F) –U2=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 sunt formal asemenea. ca si la transformator. când n=0. pentru s=1: (J) E1/E2=(w1kw1/w2kw2)=kI se obtine ecuatia rotorului: (K) U1=R1J1+jx01I1-E1=Z1J1-E1 (L) 0=R′ 2/2. având în vedere conventia de sume facuta pentru t.m. apoi se împarte cu ∆ ≠ 0.e.m. dar apare rezistenta rotorului variabila cu alunecarea s definita din relatia (C) si care se va lua ca parametru. se obtine: (I) 0=(R2/∆ )I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 Aceasta relatie corespunde unui rotor echivalent si conduce la un motor echivalent la care tensiunile si curentii din stator si rotor au aceeasi frecventa ca la transformator. indusa de fluxurile utile în cele doua înfasurari la masina asincrona. scos din relatiile (H) si (G)..e. t. ∆ =1 si ƒ2=ƒ1 (rotor calat) Daca relatiile (D) si (E) se înlocuieste E2∆ =∆ E2 din (F) si x02∆ =w2L02=∆ w1L02=∆ x02.I2+jx′ 02I′ 2+E1=Z′ 2I′ 2+E1 în care marimile raportate au. ca fond difera mult. în baza relatiei (C) iar E2 este t.m. Astfel.m. Daca relatia (I) este pentru un motor trifazat ca si statorul si se înmulteste cu raportul t. câmpul învârtitor de la motorul asincron are fata de înfasurarea rotorica pulsatia W2=pΩ 2.

se obtine ca si la transformator pentru motorul monfazat. se poate face astfel: Pe=P1-Pw1-PFe1=Pw2+(1-s)/s.Pw2=Pw2/s=(3R′ 2I′ 22)/s Iar puterea mecanica transmisa rotorului: Pmec=Pe-Pw2=Pw2/s-Pw2=(1/s-1)Pw2 Scazând pierderile de frecare si ventilatie Pƒv a elementelor în miscare se obtine.X′ 02=K2iX02 I′ 2=I2/K1 E1=K1E2 Z′ 2=K2iZ2 Cap.I′ 22+R1mI210a)= =3(R1I21+R′ 2I′ 22+(1-s)/sR′ 2I′ 22+R1mI210a= =Pw1+Pw2+PFe+(1-s)/s. randamentul si factorul de putere Puterea activa absorbita de motorul asincron trifazat de la retea este: P1=3UƒIƒcosϕ =√3U1cosϕ Facând bilantul puterilor active.3.Pw2 Puterea transmisa rotorului prin inductie. Bilantul de putere. P1=3(R1I21+(R′ 2/s). numita putere electromagnetica. puterea utila la arbore: Pu=Pmec-Pƒv=P2 Daca se iau în vedere relatiile: P1=3UƒIƒcosϕ =√3UIcosϕ si PU=Pmec-Pƒv=P2 Se reprezinta schema bilantului de puteri si se deduce expresia randamentului motorului asincron trifazat: .

ca si la transformator se obtin: Q1=3UƒIƒsinϕ =3(x01I21+x02I′ 22+x1mI21n)=Q01+Q02+Qn1 Unde puterile reactive necesare crearii câmpurilor de dispersie Q01 si Q02 sunt neglijabile fata de puterea Qn3x1mI21n necesara mentinerii câmpului magnetic principal care este practic constant de la functionarea în gol la sarcina. rezulta valoarea alunecarii critice sk pentru care Me are extreme: s=sk=± R′ 2/√R21+(x01+x′ 02)2 Cele doua extreme. pentru regimul de generator se numesc “valori critice ale cuplului” si au expresiile: Me(sK)=MKM=3U21/ 2π 1[√R21+(x01+x′ 02)2+R′]  Me(-sK)=MKG=3U21/ 2π 1[√R21+(x01+x′ 02)2-R1]  . modulul lui I′ 2. Cuplul electromagnetic Luând C≈ 1. Ca surse de putere reactiva se pot utiliza baterii de condesatoare sau motoare sincrone. Mkm la sk>0.η =P2/P1=(√3UIcosϕ -(PW1+PW2+PFe+PƒV)/√3UIcosϕ Facând bilantul puterilor reactive. iar motorul primeste de la retea numai puterea activa.4. considerând pe U1 ca origine de faza se obtine: I′ 2=U1/(√(R1+R′ 2/∆ )2+(x01+x′ 02)2 Expresia cuplului electromagnetic se poate scrie: Me=Pe/Ω 1=(3R′ 2R′ 22)/sΩ 1=(3U′ 1R′ 2)/sΩ 1(R1+R′ 2/s)’2+(x01+x′ 02)2= =(3U21R′ 2)/Ω 1 s[R21+(x01+x′ 02)2]+(R′ 22/s)+2R1R′ 2 având ca parametru de alunecare “s”.1. Caracteristicile de functionare ale masinii asincrone 4. suma lor este minima daca acestia sunt egali. Aplicând la numitorii acestei relatii teorema ca la produsul constant a doi factori. pentru regimul de motor si de frâna si MkG la sk<0. adica s[R21(x01+x′ 02)2]=R′ 22/s. Cap.

15-0. bronz sau alama .5. (x01+x02)2=(R′ 2/sk)2-R1 si înlocuind în relatiile cuplului electromagnetic se obtine relatia lui Klass: Me/MkM=(2+(2R1/R′ 2)∆ k)/(∆ k/∆ +∆ /∆ k+(2R1/R′ 2)∆ k≈ ≈ 2/(∆ /∆ k)+∆ k/∆ unde s-a avut în vedere ca 2R1∆ k/R′ 2≤ 1. Cap. formele caracteristicilor naturale si artificiale M=ƒ(s) si n=ƒ(M).1)(1-10%) care rezulta din turatia nominala. 4. alunecarea critica sk=0. au la pornire cuplu mare si curent mic.1. În general R=1. la aceeasi putere.2.01…0. si diferite tensiuni U1. Valoarea MkM rezulta din capacitatea de supraîncalzire a motorului si din cuplul nominal (MkM=RMn). De aceea. Relatia anterioara care nu mai depinde de U1 este utilizata curent în locul relatiei cuplului electromagnetic fiind mai simpla. Totodata.8…3 si este data pentru fiecare motor. pornirea trebuie sa se faca fara socuri periculoase pentru elementele transmisiei. se folosesc forme constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care. la R2=ct.4. iar cele cu colivie normala (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic si curentul mare. 5. scotând din relatia s=sk=± R′ 2/√R21+(x01+x′ 02)2. greu de întretinut. Caracteristicile motoarelor cu rotoare de constructe speciala Motoarele cu rotorul bobinat si inele sunt costisitoare.3. fara a modifica statorul. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat . Coliviile rotoarelor se realizeaza prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestaturi la inele frontale de scurtcircuit. cupru. ca si alunecarea nominala (s=0. În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu.30(1530%). Pornirea si schimbarea sesnului de rotatie a motoarelor asincrone Alegerea motorului si a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr al mecanismului de antrenat si de curentul de pornire admis pentru motor. Caracteristici de functionare În baza observatiilor pentru regimul de motor.

5.9…2.4 Accelerare cu limitare de curent. accelerand motorul constant. Trebuie mentionat ca valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce si prin introducerea în circuitul rotoric a unui reactante xp. pentru a trece cat mai apoi K1 si motorul porneste cu . cum reiese din relatiile corespunzatoare daca se pune în loc de x02 valoarea x′ 02+x′ p.5)In.2.3 Reducerea tensiunii de alimenatre pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una doua trepte de tensiune. In momentul pornirii. cuplul critic MkM si alunecarea critica sk. În general MpM=(1. de putere si turatie. viteza motorului continua sa creasca pana la atingerea turatiei de regim. Dupa trecerea prizelor pe pozitia de tensiune minima se închide K2 tensiunea redusa. Când ajunge în B.2. punctul de functionare deplasându-se din A catre B.4. Având rezistenta Rp în circuitul rotoric si cuplând motorul la retea. Cand motorul incepe sa se roteasca – t1.5…1.2. care controleaza cuplul si asigura o accelerare lina pana la turatia de regim. Curentul este limitat si ramane constant pana la momentul t3. Pornirea motoarelor cu rotorul în scurtcircuit (colivie) 5.2.2)Mn si λ =1.1Conectarea direct la retea este utilizata curent unde retelele de alimentare si mecanismele antrenante permit acest lucru. alimentând motorul la tensiunea retelei. apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în miscare rotorul. 5. adica de trei ori mai mare decât la pornirea în stea. Aceste date depind de fiecare motor în parte. Deci. un motor cu tensiunile de lucru 220-380V se poate porni stea-triunghi numai la reteaua de 220V. Daca pornirea se face diret în triunghi.t0 .2…2. STAS 17640-70 stabileste pentru motoarele cu puteri pâna la 132KW valorile Ip=(4…7.2. Mp=(1. cu o rata dictata de caracteristica mecanica a sistemului de actionare.Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistente în circuitul rotorului. In acest moment poate fi aplicata o descrestere a pantei de accelerare. pentru s=1. trece pe caracteristica care are R′ ′ p<R′ ′ ′ p în punctul C si procesul pornirii continua pâna când punctul de functionare ajunge în punctul H corespunzator cuplului rezistent Mn al mecanismului. Curentul este reglat la o valoare prestabilita. 5. si în final se deschide K2 apoi se închide K3. curentul de linie ar fi: Idp=√3Ipƒ=√3(U1/Zk)=3Iyp. se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare.8)Mn pentru reducerea timpului de pornire. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp.2 Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele sapte capete ale înfasurarii statorice si în care pot functiona în triunghi la tensiunea retelei trifazate la care se va cupla. În momentul pornirii. tensiunea este fixata la o valoare prestabilita si curentul incepe sa creasca (cresterea este reglata). se conecteaza K1 si curentul de linie este: Iyp=UI1ρ /Zk=U1/√3Zk. Când motorul ajunge la turatia normala. La scaderea curentului in intervalul t3-t4. Dar la pornirea în stea. curentul continua sa creasca cu aceeasi panta pana la momentul t2. si nu prezinta avantaje. cuplul de pornire scade tot de trei ori si motorul nu poate porni în plina sarcina. 5. având o reducere de tensiune U1ƒ=U1√3.

. Tensiunea de alimentare se regleaza in doi pasi in functie de caracterul sarcinii (sarcina grea sau sarcina usoara). In acest moment se poate da si un impuls de tensiune („quick start”) pentru motoarele ce antreneaza sarcini cu inertie mare . Este necesar un feedback realizat cu un tahomertu. la care este importanta cerinta de a avea o accelerare lina. la care consideratia primara este de a reduce curentul de pornire la valori impuse de sistemul de putere.2.benzilor transportatoare.Tahometrul preia semnalul de rotire(actionare) a sarcinii si curentul absolvit de motor este redus imediat. 6. Acceleratia este liniara. La intrarea in regimul de functionare. 5. valoarea reglata este timpul de accelerare. pana la momentul t2. care se face prin inversarea succesiunii a doua faze.7 Acclelerare cu rampa de curent. curentul motorului creste de la t0 la t1 .Primul pas de ajustare a tensiunii(numita si „valoare de piedestal”)permite reglarea tensiunii intre 30%.95% din tensiunea nominala. cu rampa in functie de caracterul sarcinii. La initierea pornirii. Metoda este recomandata pentru sarcini cu inertie redusa. fara socuri.25) ln. Metoda se aplica la actionarea pompelor centrifugale.metoda este utilizata acolo unde cerinta primara este de a preveni socurile de cuplu in sistemul de actionare si sarcina.. compresoarelor.50% din cuplul corespunzator tensiunii nominale. 4.. dispozitivul electronic este scos din circuit.5 .. Reglarea turatiei motoarelor asincrone trifazate 6.Acest curent permite obtinerea unui cuplu de 6%. ventilatoarelor.4 s. 5. ca echipamente portabile. Starterul asigura si o oprire lina.2. 5..4 Accelerare liniara in timp. Cap. Reglarea turatiei prin schimbarea numarului de poli .. uzal de (1. cu o panta de decelerare de 1.6 Accelerare cu rampa de tensiunde ajustabila.3.2.lina la turatia de regim. Cuplul si curentul sunt ajustate automat de conditiile sarcinii. depasind valoarea necesara pentru a demara sarcina. 5. ce necesita un impuls de cuplu ridicat pentru pornire.. Starterul limiteaza curentul de pornire la o valoare prestabilita. Schimbarea sensului de rotatie Este echivalenta cu schimbarea câmpului învârtitor. Metoda este recomandata pentru sarcini variate.Bucla include tahometrulregleaza curentul pentru a mentine constanta acceleratia.1.

se pot obtine teoretic turatii de la 0 la nn. cum este cazul la motoarele pentru ascensoare. .2. Prin modificarea lui ƒ1 se modifica turatia de sincronism n1 si reactantele. Când se cer trepte diferite de acest raport.folosirea curentului electric la amperaje si tensiuni care depasesc pe cele prevazute în normele de tehnica securitatii. . electrometalizari si semne electrice).3. la motoarele cu rotorul bobinat. 6. Norme de protectie a muncii Cum ne putem proteja de actiunea curentului electric ? Curentul electric are o actiune complexa asupra tuturor componentelor organismului omenesc producând tulburari interne grave (asa-numitele socuri electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice. Ambele metode nu sunt eficace la cupluri M0 mici. doua turatii la care raportul difera de ½ . Accidentele electrice se produc din urmatoarele cauze: . 7. Schimbând conexiunile unei înfasurari.utilizare unor echipamente tehnice neconforme cu standardele sau normele de securitate si sanatate în munca.atingerea conductorilor neizolati sau cu izolatia deteriorata aflati sub tensiune. se dispune pe stator doua înfasurari distincte pentru turatiile respective. În schimb. prin introducerea în circuitul rotoric. Recent a început sa se modifice numarul de poli prin modularea câmpului magnetic din întrefier când se pot obtine cu aceeasi înfasurare. la acelasi cuplu rezistent Mn se obtin diverse alunecari s<sk. se face în trepte (p=numarul întreg). se pot obtine doua turatii în raportul ½. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare prin contact cu . În vederea evitarii unor asemenea accidente se impune ca izolarea conductorilor sa fie perfecta si prin pozitia acestora sa fie exclusa posibilitatea unei atingeri. Reglarea turatiei prin modificarea frecventei ƒ 1 a tensiunii de alimentare Modificarile frecventei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c.a.La motoarele cu rotorul în colivie. dar schimbând conexiunile. Reglarea turatiei prin modificarea alunecarii Reglând tensiunea de alimentare U1. sau convertizoare statice de frecventa. Cap. la un cuplu Mr. 6.

Pentru a se evita o astfel de accidentare. convulsiv.contactul direct cu anumite parti metalice ale instalatiilor care au intrat sub tensiune în mod întâmplator. chiar la locul accidentului. fiecare secunda este pretioasa.patrunderea curentului de înalta tensiune în instalatiile de joasa tensiune. accidentatului dându-i-se în acelasi timp sa miroasa o solutie de amoniac sau otet. autorizate în acest scop. iar ruperea lor se face prin lovirea. masini-unelte). rar. readucerea la viata reuseste de cele mai multe ori. este necesar sa se foloseasca sigurante fuzibile calibrate sau întrerupatoare de protectie automate si sa se interzica folosirea sârmelor groase. deoarece. persoana accidentata se va aseza într-o pozitie comoda. Elementele sub tensiune din compunerea echipamentelor tehnice vor fi protejate de carcase. îndepartarea conductoarelor cazute la pamânt se va face cu o prajina uscata din lemn. primul ajutor trebuie acordat fara întârziere. rau conducatoare de electricitate (tesaturi. împiedicându-se astfel atingerea acestora. In caz de electrocutare. . trebuie chemat neîntârziat un medic sau . covoare si galosi de cauciuc etc. a cuielor etc. prajini.scoaterea rapida a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului respectiv. aceasta poate fi electrocutata.apropierea de instalatiile sub tensiune înalta se impune afisarea placilor avertizoare si îngradirea locurilor respective. iar la instalatiile de înalta tensiune este obligatorie folosirea manusilor si a cizmelor din cauciuc electroizolant. funii.. conform normelor de electrosecuritate. cu respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare."Salvarea". în locul sigurantelor calibrate. se va asigura legarea la pamânt sau legarea la nul a aparatelor (de exemplu. . cu corpuri rau conducatoare de electricitate. .în cazul când accidentatul este în stare de lesin.cel care ofera ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate. . Daca scoaterea de sub tensiune si începerea respiratiei artificiale se fac imediat dupa electrocutare.uneltele cu care se lucreaza. astfel: .). Ca masuri de protectie în acest caz. acestea vor avea mânerele din materiale electroizolante. de la distanta. manusi. . Pentru reanimarea accidentatului. i se va face imediat respiratie artificiala. daca accidentatul este atins de o persoana înainte de scoaterea lui de sub tensiune. . Periodic (STAS 12604/5-90) se va verifica instalatia de legare la pamânt. masurile de prim ajutor trebuie luate în functie de starea în care se gaseste accidentatul. îmbracamintea îi va fi desfacuta pentru facilitarea respiratiei. lucrarile efectuându-se de catre persoane sau firme de specialitate. linistita. De aceea. daca accidentatul a încetat sa mai respire sau respira anormal. pâna la sosirea acestora. Carcasarea sau îngradirea se va executa cu plase metalice sau table perforate cu rezistenta metalica suficienta si bine fixata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful