Motoare asincrone

Cap. 1.1 Definitie si elemente constructive de

baza

Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ, care la frecventa data a retelei, functioneaza cu
turatie variabila cu sarcina. În continuare, vor fi prezentate numai motoarele asincron fara colector, numite
obisnuit motoare asincrone sau de inductie, care sunt cele mai robuste si sigure în exploatare, motiv pentru care
sunt cele mai utilizate.

Motorul asincron este compus din armatura statornica (stator)

si armatura rotorica (rotor).

Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în
crestaturi o înfasurare monofazata sau trifazata care se conecteaza
la retea si formeaza inductorul motorului.

Rotorul este format tot din pachete de tole, dar în crestaturi

poate avea o înfasurare trifazata concetata în forma de stea cu
capetele scoase la trei inch sau o înfasurare în scurt circuit de tipul
unei colivii.

De aceea, dupa forma înfasurarii rotorului, masinile asincrone

se mai numesc “motoare asincrone cu inel” sau “motoare aisncrone
cu rotorul în scurt circuit” sau “rotorul în colivii”.

În afara de aceste parti, motorul mai are, în functie de

destinatie, de tipul de protectie la patrunderea apei si a corpurilor
straine în motor, de forma constructiva, de sistemul de racire, de
putere si tensiune o serie de elemente constructive:
 - portperii;

- carcasa;

- scut;

- rulmenti;

- cutia cu placa de borne stator;

- borna de putere la pamânt.

Terminologia generala pentru masinile electrice, data de S 16516b12q TAS 4861-73 cuprinde si
terminologia subansamblelor si pieselor componente.

Simbolizarea formelor constructive este data în STAS 3998-74.

1.2. Semne conventionale

Notarea înfasurarilor statorice si rotorice se face conform STAS 3530-71. La înfasurarea statorica
trifazata cu cele sapte capete scoase, bornele sunt notate astfel:

- “a” pentru conexiunea în stea;

- “b” pentru conexiunea în triunghi;

- “U”, “V”, “W”, pentru cordoanele de alimentare ce se leaga la borne.

1.3. Domenii de utilizare

Se utilizeaza aproape în exclusivitate ca motor în actionarile cu turatie practic constanta si mai rar la
turatii variabile, din cauza instalatiilor de alimentare costisitoare. Motoarele asincrone trifazate formeaza cea mai
mare categorie de consumatori de energie electrica din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de
activitate. Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalatii de uz gospodaresc.
 Cap. 2. Principiul si ecuatiile de functionare
a motoarelor asincrone

2.1. Principiul de functionare

Se considera un motor asincron cu câte o înfasurare trifazata pe fiecare din cele doua armaturi. Daca
înfasurarea statorica se conecteaza la o retea trifazata de tensiune si frecventa corespunzatoare ea va fi
parcursa de un sistem trifazat de curenti care vor produce în intrefier un câmp magnetic învârtitor, cu viteza
unghiulara Ω 1. Daca armatura rotorica cere în acel moment viteza unghiulara Ω , într-o înfasurare de faza a ei,
denumita secundara, se induce t.e.m.

(A) e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2WaKW2φ cosW2t

unde: W2 este pulsatia t.e.m. induse

Ω 2 este viteza relativa dintre câmpul inductor si rotor

Daca înfasurarea rotorului se închide, ea va fi parcursa de curenti, care, la rândul lor, produc un câmp învârtitor
de reactie cu o sinteza unghiulara fata de înfasurarea care l-a produs:

(B) Ω 2=W2/p=W1-W/p=Ω 1-Ω

Fata de stator, câmpul de reactie are viteza unghiulara:

Ω +Ω 2=Ω +(Ω 1-Ω )=Ω 1

Adica, indiferent de turatia rotorului, câmpul inductor si cel de reactie au aceeasi viteza relativa fata de stator.
Deci, cele doua câmpuri sunt fixe între ele si se pot însuma, dând un câmp rezultant în întrejur. Prin interactiunea
dintre acest câmp si curentii din înfasurari, se exercita între cele doua armaturi un cuplu electromagnetic.

Relatia: e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2W2KW2φ cosW2t arata ca în înfasurarea rotorica sunt curenti, deci se
poate exercita un cuplu numai daca e2≠ 0, adica Ω ≠ Ω 1. În acest caz se spune ca se poate exercita un cuplu
numai daca rotorul aluneca fata de câmpul învârtitor inductor.

Aceasta alunecare, valori relative, este definita din relatia:

(C) D=(Ω 1-Ω )/Ω 1=(n1-n)n1=(W1-W)/W1=W2/W1=ƒ2/ƒ1

unde în general, Ω =2π n si W=2π ƒ

 2.2. Regimurile de functionare a motoarelor
asincrone

Analiza regimurilor de functionare ale motoarelor asincrone se face în functie de turatia relativa n2 a
rotorului fata de câmpul învârtitor inductor produs de stator, adica de turatia n2=n1-n.

2.2.1 Regimul 1. La n E(0;n1), deci ∆ E(0;1) t.e.m. indusa în conductoarele înfasurarii scurtcircuitate a
rotorului, e=(vxB)∆ l, produce curentul I2, iar forta ∆ F=I2∆ lxB, care actioneaza asupra conductoarelor, are
tendinta sa accelereze rotorul catre turatia n1 a câmpului învârtitor. În acest caz, masina primeste energie
electrica si dezvolta la arbore un cuplu magnetic, functionând în regim de motor.

2.2.2 Regimul 2. Daca turatia rotorului este n>n1, deci n2<0 si ∆ < 0, t.e.m. indusa îsi schimba
polaritatea, deci si I2 iar forta ∆ F se opune ccresterii turatiei “n” a rotorului. Deci, pentru mentinerea acestei
turatii, trebuie ca masina sa primeasca energie mecanica si da energie electrica, functionând în regim de
generator.

2.2.3 Regimul 3. Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor, deci are fata de
acesta turatia n2=n1+n si alunecarea ∆ > 1 t.e.m. indusa produce pe I2, iar ∆ F are sens opus fata de n. În acest
caz, motorul primeste energie mecanica pe la arbore sa mentina turatia n în sens opus lui ∆ F si energie
electrica de la retea, sa aduca rotorul catre turatia de sincronism. Motorul functioneaza în regim de frâna,.

În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de functionare mentionate, dar regimul
de baza este de motor.

2.3. Ecuatiile de functionare

Ecuatiile se stabilesc pentru marimile de faza din stator (primar) si din rotor (secundar). Ca si la
transformator, în afara fluxului util care este comun celor doua înfasurari exista si fluxuri de dispersie sau de
scapare.

Luând aceleasi sensuri de referinta pentru curenti:

- primar – I1

- secundar – I2

ca si la transformator, ecuatiile tensiunilor pentru doua faze omologate se deduc ca si ecuatiile transformatorului,
având aceeasi forma, cu deosebirea ca U2=0, înfasurarea secundara (rotorica) fiind în scurtcircuit (Rp=0) :

U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1
 0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2

Daca ecuatiile:

(∆ ) U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1

(E) 0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 si

(F) –U2=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2

sunt formal asemenea, ca fond difera mult. Astfel, câmpul învârtitor de la motorul asincron are fata de
înfasurarea rotorica pulsatia W2=pΩ 2.

Totodata, având în vedere conventia de sume facuta pentru t.e.m. indusa de fluxurile utile în cele doua
înfasurari la masina asincrona, t.e.m., E1 si E2 au valorile:

(G) E1=-jw1/√2.w1kw1φ =-jπ √ 2ƒ1w1kw1φ

(H) E2∆ =-jw2/√2.w2kw2φ =-jπ √ 2ƒ2w2kw2φ =∆ E2 unde,

kw1 si kw2 sunt factorii de înfasurare care tin seama de modul de repartitie a înfasurarilor în crestaturi, w2=sw1, în
baza relatiei (C) iar E2 este t.e.m. când n=0, ∆ =1 si ƒ2=ƒ1 (rotor calat)

Daca relatiile (D) si (E) se înlocuieste E2∆ =∆ E2 din (F) si x02∆ =w2L02=∆ w1L02=∆ x02, apoi se împarte cu
∆ ≠ 0, se obtine:

(I) 0=(R2/∆ )I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2

Aceasta relatie corespunde unui rotor echivalent si conduce la un motor echivalent la care tensiunile si
curentii din stator si rotor au aceeasi frecventa ca la transformator, dar apare rezistenta rotorului variabila cu
alunecarea s definita din relatia (C) si care se va lua ca parametru. Daca relatia (I) este pentru un motor trifazat
ca si statorul si se înmulteste cu raportul t.e.m. scos din relatiile (H) si (G), pentru s=1:

(J) E1/E2=(w1kw1/w2kw2)=kI

se obtine ecuatia rotorului:

(K) U1=R1J1+jx01I1-E1=Z1J1-E1

(L) 0=R′ 2/2.I2+jx′ 02I′ 2+E1=Z′ 2I′ 2+E1

în care marimile raportate au, ca si la transformator, valorile:

R′ 2=K2iR2
 X′ 02=K2iX02

I′ 2=I2/K1

E1=K1E2

Z′ 2=K2iZ2

Cap.3. Bilantul de putere, randamentul si

factorul de putere
Puterea activa absorbita de motorul asincron trifazat de la retea este:

P1=3UƒIƒcosϕ =√3U1cosϕ

Facând bilantul puterilor active, se obtine ca si la transformator pentru motorul monfazat.

P1=3(R1I21+(R′ 2/s).I′ 22+R1mI210a)=

=3(R1I21+R′ 2I′ 22+(1-s)/sR′ 2I′ 22+R1mI210a=

=Pw1+Pw2+PFe+(1-s)/s.Pw2

Puterea transmisa rotorului prin inductie, numita putere electromagnetica, se poate face astfel:

Pe=P1-Pw1-PFe1=Pw2+(1-s)/s.Pw2=Pw2/s=(3R′ 2I′ 22)/s

Iar puterea mecanica transmisa rotorului:

Pmec=Pe-Pw2=Pw2/s-Pw2=(1/s-1)Pw2

Scazând pierderile de frecare si ventilatie Pƒv a elementelor în miscare se obtine, puterea utila la
arbore:

Pu=Pmec-Pƒv=P2

Daca se iau în vedere relatiile:

P1=3UƒIƒcosϕ =√3UIcosϕ si PU=Pmec-Pƒv=P2

Se reprezinta schema bilantului de puteri si se deduce expresia randamentului motorului asincron trifazat:
 η =P2/P1=(√3UIcosϕ -(PW1+PW2+PFe+PƒV)/√3UIcosϕ

Facând bilantul puterilor reactive, ca si la transformator se obtin:

Q1=3UƒIƒsinϕ =3(x01I21+x02I′ 22+x1mI21n)=Q01+Q02+Qn1

Unde puterile reactive necesare crearii câmpurilor de dispersie Q01 si Q02 sunt neglijabile fata de puterea Qn-
3x1mI21n necesara mentinerii câmpului magnetic principal care este practic constant de la functionarea în gol la
sarcina.

Ca surse de putere reactiva se pot utiliza baterii de condesatoare sau motoare sincrone, iar motorul
primeste de la retea numai puterea activa.

Cap.4. Caracteristicile de functionare ale

masinii asincrone

4.1. Cuplul electromagnetic

Luând C≈ 1, modulul lui I′ 2, considerând pe U1 ca origine de faza se obtine:

I′ 2=U1/(√(R1+R′ 2/∆ )2+(x01+x′ 02)2

Expresia cuplului electromagnetic se poate scrie:

Me=Pe/Ω 1=(3R′ 2R′ 22)/sΩ 1=(3U′ 1R′ 2)/sΩ 1(R1+R′ 2/s)’2+(x01+x′ 02)2=

=(3U21R′ 2)/Ω 1 s[R21+(x01+x′ 02)2]+(R′ 22/s)+2R1R′ 2

având ca parametru de alunecare “s”. Aplicând la numitorii acestei relatii teorema ca la produsul constant a doi
factori, suma lor este minima daca acestia sunt egali, adica s[R21(x01+x′ 02)2]=R′ 22/s, rezulta valoarea alunecarii
critice sk pentru care Me are extreme:

s=sk=± R′ 2/√R21+(x01+x′ 02)2

Cele doua extreme, Mkm la sk>0, pentru regimul de motor si de frâna si MkG la sk<0, pentru regimul de
generator se numesc “valori critice ale cuplului” si au expresiile:

Me(sK)=MKM=3U21/ 2π 1[√R21+(x01+x′ 02)2+R′] 

Me(-sK)=MKG=3U21/ 2π 1[√R21+(x01+x′ 02)2-R1] 

 4.2. Caracteristici de functionare

În baza observatiilor pentru regimul de motor, la R2=ct. si diferite tensiuni U1, formele caracteristicilor
naturale si artificiale M=ƒ(s) si n=ƒ(M), scotând din relatia s=sk=± R′ 2/√R21+(x01+x′ 02)2, (x01+x02)2=(R′ 2/sk)2-R1 si
înlocuind în relatiile cuplului electromagnetic se obtine relatia lui Klass:

Me/MkM=(2+(2R1/R′ 2)∆ k)/(∆ k/∆ +∆ /∆ k+(2R1/R′ 2)∆ k≈

≈ 2/(∆ /∆ k)+∆ k/∆

unde s-a avut în vedere ca 2R1∆ k/R′ 2≤ 1. Relatia anterioara care nu mai depinde de U1 este utilizata curent în
locul relatiei cuplului electromagnetic fiind mai simpla. Valoarea MkM rezulta din capacitatea de supraîncalzire a
motorului si din cuplul nominal (MkM=RMn). În general R=1,8…3 si este data pentru fiecare motor, ca si
alunecarea nominala (s=0,01…0,1)(1-10%) care rezulta din turatia nominala; alunecarea critica sk=0,15-0,30(15-
30%).

4.3. Caracteristicile motoarelor cu rotoare de

constructe speciala

Motoarele cu rotorul bobinat si inele sunt costisitoare, greu de întretinut, iar cele cu colivie normala (cu
bare rotunde) au la pornire cuplul mic si curentul mare. De aceea, fara a modifica statorul, se folosesc forme
constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care, la aceeasi putere, au la pornire cuplu mare si curent
mic.

Coliviile rotoarelor se realizeaza prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestaturi la inele

frontale de scurtcircuit. În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu, cupru, bronz sau alama .

Cap.5. Pornirea si schimbarea sesnului de

rotatie a motoarelor asincrone
Alegerea motorului si a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr al mecanismului de
antrenat si de curentul de pornire admis pentru motor. Totodata, pornirea trebuie sa se faca fara socuri
periculoase pentru elementele transmisiei.

5.1. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat

 Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistente în circuitul rotorului. În general
MpM=(1,5…1,8)Mn pentru reducerea timpului de pornire. Având rezistenta Rp în circuitul rotoric si cuplând motorul
la retea, apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în miscare rotorul, punctul de functionare deplasându-se din A
catre B. Când ajunge în B, trece pe caracteristica care are R′ ′ p<R′ ′ ′ p în punctul C si procesul pornirii continua
pâna când punctul de functionare ajunge în punctul H corespunzator cuplului rezistent Mn al mecanismului.

Trebuie mentionat ca valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce si prin introducerea în circuitul
rotoric a unui reactante xp, pentru s=1. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp, cuplul critic MkM si alunecarea
critica sk, cum reiese din relatiile corespunzatoare daca se pune în loc de x02 valoarea x′ 02+x′ p, si nu prezinta
avantaje.

5.2. Pornirea motoarelor cu rotorul în scurtcircuit

(colivie)

5.2.1Conectarea direct la retea este utilizata curent unde retelele de alimentare si mecanismele
antrenante permit acest lucru. STAS 17640-70 stabileste pentru motoarele cu puteri pâna la 132KW valorile
Ip=(4…7,5)In, Mp=(1,2…2,2)Mn si λ =1,9…2,4. Aceste date depind de fiecare motor în parte, de putere si turatie.

5.2.2 Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele sapte capete ale
înfasurarii statorice si în care pot functiona în triunghi la tensiunea retelei trifazate la care se va cupla. Deci, un
motor cu tensiunile de lucru 220-380V se poate porni stea-triunghi numai la reteaua de 220V. În momentul
pornirii, se conecteaza K1 si curentul de linie este: Iyp=UI1ρ /Zk=U1/√3Zk. Daca pornirea se face diret în triunghi,
curentul de linie ar fi: Idp=√3Ipƒ=√3(U1/Zk)=3Iyp, adica de trei ori mai mare decât la pornirea în stea. Dar la pornirea
în stea, având o reducere de tensiune U1ƒ=U1√3, cuplul de pornire scade tot de trei ori si motorul nu poate porni
în plina sarcina.

5.2.3 Reducerea tensiunii de alimenatre pentru reducerea curentului de pornire se mai face la
motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una doua trepte de tensiune.

Dupa trecerea prizelor pe pozitia de tensiune minima se închide K2 apoi K1 si motorul porneste cu
tensiunea redusa.

Când motorul ajunge la turatia normala, se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare, si în final se
deschide K2 apoi se închide K3, alimentând motorul la tensiunea retelei.

5.2.4 Accelerare cu limitare de curent. Curentul este reglat la o valoare prestabilita, care controleaza
cuplul si asigura o accelerare lina pana la turatia de regim. In momentul pornirii- t0 , tensiunea este fixata la o
valoare prestabilita si curentul incepe sa creasca (cresterea este reglata). Cand motorul incepe sa se roteasca –
t1, curentul continua sa creasca cu aceeasi panta pana la momentul t2. Curentul este limitat si ramane constant
pana la momentul t3, accelerand motorul constant, cu o rata dictata de caracteristica mecanica a sistemului de
actionare. La scaderea curentului in intervalul t3-t4, viteza motorului continua sa creasca pana la atingerea
turatiei de regim. In acest moment poate fi aplicata o descrestere a pantei de accelerare, pentru a trece cat mai
lina la turatia de regim. La intrarea in regimul de functionare, dispozitivul electronic este scos din circuit. Metoda
este recomandata pentru sarcini cu inertie redusa, la care consideratia primara este de a reduce curentul de
pornire la valori impuse de sistemul de putere.

5.2.4 Accelerare liniara in timp. Este necesar un feedback realizat cu un tahomertu. La initierea
pornirii, curentul motorului creste de la t0 la t1 , depasind valoarea necesara pentru a demara sarcina.Tahometrul
preia semnalul de rotire(actionare) a sarcinii si curentul absolvit de motor este redus imediat.Bucla include
tahometrulregleaza curentul pentru a mentine constanta acceleratia, pana la momentul t2, valoarea reglata este
timpul de accelerare.

Cuplul si curentul sunt ajustate automat de conditiile sarcinii. Metoda este recomandata pentru sarcini
variate, ca echipamente portabile, la care este importanta cerinta de a avea o accelerare lina, fara socuri.

5.2.6 Accelerare cu rampa de tensiunde ajustabila. Tensiunea de alimentare se regleaza in doi pasi
in functie de caracterul sarcinii (sarcina grea sau sarcina usoara). Acceleratia este liniara, cu rampa in functie de
caracterul sarcinii.Primul pas de ajustare a tensiunii(numita si „valoare de piedestal”)permite reglarea tensiunii
intre 30%....95% din tensiunea nominala. In acest moment se poate da si un impuls de tensiune („quick start”)
pentru motoarele ce antreneaza sarcini cu inertie mare , ce necesita un impuls de cuplu ridicat pentru pornire.
Starterul asigura si o oprire lina, cu o panta de decelerare de 1,4 s.metoda este utilizata acolo unde cerinta
primara este de a preveni socurile de cuplu in sistemul de actionare si sarcina.

5.2.7 Acclelerare cu rampa de curent. Starterul limiteaza curentul de pornire la o valoare prestabilita,
uzal de (1,5 ... 4,25) ln.Acest curent permite obtinerea unui cuplu de 6%...50% din cuplul corespunzator tensiunii
nominale. Metoda se aplica la actionarea pompelor centrifugale, compresoarelor, ventilatoarelor,benzilor
transportatoare.

5.3. Schimbarea sensului de rotatie

Este echivalenta cu schimbarea câmpului învârtitor,

care se face prin inversarea succesiunii a doua faze.

Cap. 6. Reglarea turatiei motoarelor

asincrone trifazate

6.1. Reglarea turatiei prin schimbarea numarului

de poli
 La motoarele cu rotorul în colivie, se face în trepte (p=numarul întreg). Schimbând conexiunile unei
înfasurari, se pot obtine doua turatii în raportul ½. Când se cer trepte diferite de acest raport, cum este cazul la
motoarele pentru ascensoare, se dispune pe stator doua înfasurari distincte pentru turatiile respective. Recent a
început sa se modifice numarul de poli prin modularea câmpului magnetic din întrefier când se pot obtine cu
aceeasi înfasurare, dar schimbând conexiunile, doua turatii la care raportul difera de ½ .

6.2. Reglarea turatiei prin modificarea frecventei

ƒ 1 a tensiunii de alimentare

Modificarile frecventei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c.a. sau convertizoare
statice de frecventa. Prin modificarea lui ƒ1 se modifica turatia de sincronism n1 si reactantele.

6.3. Reglarea turatiei prin modificarea alunecarii

Reglând tensiunea de alimentare U1, la acelasi cuplu rezistent Mn se obtin diverse alunecari s<sk. În
schimb, la motoarele cu rotorul bobinat, prin introducerea în circuitul rotoric, la un cuplu Mr, se pot obtine teoretic
turatii de la 0 la nn.

Ambele metode nu sunt eficace la cupluri M0 mici.

Cap. 7. Norme de protectie a muncii

Cum ne putem proteja de actiunea curentului electric ?

Curentul electric are o actiune complexa asupra tuturor componentelor organismului omenesc producând
tulburari interne grave (asa-numitele socuri electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice, electrometalizari si
semne electrice).

Accidentele electrice se produc din urmatoarele cauze:

- folosirea curentului electric la amperaje si tensiuni care depasesc pe cele prevazute în normele de tehnica
securitatii;

- atingerea conductorilor neizolati sau cu izolatia deteriorata aflati sub tensiune;

- utilizare unor echipamente tehnice neconforme cu standardele sau normele de securitate si sanatate în munca.

În vederea evitarii unor asemenea accidente se impune ca izolarea conductorilor sa fie perfecta si prin pozitia
acestora sa fie exclusa posibilitatea unei atingeri. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare prin contact cu
uneltele cu care se lucreaza, acestea vor avea mânerele din materiale electroizolante. Elementele sub tensiune
din compunerea echipamentelor tehnice vor fi protejate de carcase, împiedicându-se astfel atingerea acestora.
Carcasarea sau îngradirea se va executa cu plase metalice sau table perforate cu rezistenta metalica suficienta
si bine fixata.

- contactul direct cu anumite parti metalice ale instalatiilor care au intrat sub tensiune în mod întâmplator;

Pentru a se evita o astfel de accidentare, se va asigura legarea la pamânt sau legarea la nul a aparatelor (de
exemplu, masini-unelte), conform normelor de electrosecuritate. Periodic (STAS 12604/5-90) se va verifica
instalatia de legare la pamânt, lucrarile efectuându-se de catre persoane sau firme de specialitate, autorizate în
acest scop;

- patrunderea curentului de înalta tensiune în instalatiile de joasa tensiune. Ca masuri de protectie în acest caz,
este necesar sa se foloseasca sigurante fuzibile calibrate sau întrerupatoare de protectie automate si sa se
interzica folosirea sârmelor groase, a cuielor etc., în locul sigurantelor calibrate;

- apropierea de instalatiile sub tensiune înalta se impune afisarea placilor avertizoare si îngradirea locurilor
respective;

In caz de electrocutare, masurile de prim ajutor trebuie luate în functie de starea în care se gaseste accidentatul,
astfel:

- scoaterea rapida a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului respectiv, cu respectarea tuturor
prevederilor din normele în vigoare, deoarece, daca accidentatul este atins de o persoana înainte de scoaterea
lui de sub tensiune, aceasta poate fi electrocutata;

- cel care ofera ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, rau conducatoare de electricitate (tesaturi, funii,
prajini, manusi, covoare si galosi de cauciuc etc.), iar la instalatiile de înalta tensiune este obligatorie folosirea
manusilor si a cizmelor din cauciuc electroizolant; îndepartarea conductoarelor cazute la pamânt se va face cu o
prajina uscata din lemn, iar ruperea lor se face prin lovirea, de la distanta, cu corpuri rau conducatoare de
electricitate;

- în cazul când accidentatul este în stare de lesin, trebuie chemat neîntârziat un medic sau ,"Salvarea"; pâna la
sosirea acestora, persoana accidentata se va aseza într-o pozitie comoda, linistita, îmbracamintea îi va fi
desfacuta pentru facilitarea respiratiei, accidentatului dându-i-se în acelasi timp sa miroasa o solutie de amoniac
sau otet; daca accidentatul a încetat sa mai respire sau respira anormal, rar, convulsiv, i se va face imediat
respiratie artificiala.

Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secunda este pretioasa. Daca scoaterea de sub tensiune si începerea
respiratiei artificiale se fac imediat dupa electrocutare, readucerea la viata reuseste de cele mai multe ori. De
aceea, primul ajutor trebuie acordat fara întârziere, chiar la locul accidentului.