Motoare asincrone

Cap. 1.1 Definitie si elemente constructive de baza
Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ, care la frecventa data a retelei, functioneaza cu turatie variabila cu sarcina. În continuare, vor fi prezentate numai motoarele asincron fara colector, numite obisnuit motoare asincrone sau de inductie, care sunt cele mai robuste si sigure în exploatare, motiv pentru care sunt cele mai utilizate.

Motorul asincron este compus din armatura statornica (stator) si armatura rotorica (rotor). Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestaturi o înfasurare monofazata sau trifazata care se conecteaza la retea si formeaza inductorul motorului. Rotorul este format tot din pachete de tole, dar în crestaturi poate avea o înfasurare trifazata concetata în forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o înfasurare în scurt circuit de tipul unei colivii. De aceea, dupa forma înfasurarii rotorului, masinile asincrone se mai numesc “motoare asincrone cu inel” sau “motoare aisncrone cu rotorul în scurt circuit” sau “rotorul în colivii”. În afara de aceste parti, motorul mai are, în functie de destinatie, de tipul de protectie la patrunderea apei si a corpurilor straine în motor, de forma constructiva, de sistemul de racire, de putere si tensiune o serie de elemente constructive:

1. Semne conventionale Notarea înfasurarilor statorice si rotorice se face conform STAS 3530-71.2. Domenii de utilizare Se utilizeaza aproape în exclusivitate ca motor în actionarile cu turatie practic constanta si mai rar la turatii variabile. “b” pentru conexiunea în triunghi. rulmenti. din cauza instalatiilor de alimentare costisitoare. Motoarele asincrone trifazate formeaza cea mai mare categorie de consumatori de energie electrica din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de activitate. Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalatii de uz gospodaresc. Simbolizarea formelor constructive este data în STAS 3998-74.3. . pentru cordoanele de alimentare ce se leaga la borne. “W”.- portperii. Terminologia generala pentru masinile electrice. La înfasurarea statorica trifazata cu cele sapte capete scoase. carcasa. 1. cutia cu placa de borne stator. borna de putere la pamânt. - “U”. bornele sunt notate astfel: “a” pentru conexiunea în stea. “V”. scut. data de S 16516b12q TAS 4861-73 cuprinde si terminologia subansamblelor si pieselor componente.

la rândul lor.m.e. este definita din relatia: (C) D=(Ω 1-Ω )/Ω 1=(n1-n)n1=(W1-W)/W1=W2/W1=ƒ2/ƒ1 unde în general. Relatia: e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2W2KW2φ cosW2t arata ca în înfasurarea rotorica sunt curenti. deci se poate exercita un cuplu numai daca e2≠ 0. se exercita între cele doua armaturi un cuplu electromagnetic. Daca înfasurarea statorica se conecteaza la o retea trifazata de tensiune si frecventa corespunzatoare ea va fi parcursa de un sistem trifazat de curenti care vor produce în intrefier un câmp magnetic învârtitor. adica Ω ≠ Ω 1. denumita secundara. se induce t. produc un câmp învârtitor de reactie cu o sinteza unghiulara fata de înfasurarea care l-a produs: (B) Ω 2=W2/p=W1-W/p=Ω 1-Ω Fata de stator. valori relative.1. câmpul de reactie are viteza unghiulara: Ω +Ω 2=Ω +(Ω 1-Ω )=Ω 1 Adica. Prin interactiunea dintre acest câmp si curentii din înfasurari. într-o înfasurare de faza a ei. indiferent de turatia rotorului. În acest caz se spune ca se poate exercita un cuplu numai daca rotorul aluneca fata de câmpul învârtitor inductor. Principiul si ecuatiile de functionare a motoarelor asincrone 2. câmpul inductor si cel de reactie au aceeasi viteza relativa fata de stator. Ω =2π n si W=2π ƒ . Deci. Daca armatura rotorica cere în acel moment viteza unghiulara Ω . 2. Principiul de functionare Se considera un motor asincron cu câte o înfasurare trifazata pe fiecare din cele doua armaturi.Cap. induse Ω 2 este viteza relativa dintre câmpul inductor si rotor Daca înfasurarea rotorului se închide. Aceasta alunecare. (A) e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2WaKW2φ cosW2t unde: W2 este pulsatia t.e. care. dând un câmp rezultant în întrejur. ea va fi parcursa de curenti. cu viteza unghiulara Ω 1.m. cele doua câmpuri sunt fixe între ele si se pot însuma.

indusa în conductoarele înfasurarii scurtcircuitate a rotorului. sa aduca rotorul catre turatia de sincronism. motorul primeste energie mecanica pe la arbore sa mentina turatia n în sens opus lui ∆ F si energie electrica de la retea. Deci. iar forta ∆ F=I2∆ lxB.1 Regimul 1. trebuie ca masina sa primeasca energie mecanica si da energie electrica.e. Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor. Ca si la transformator. 2. deci si I2 iar forta ∆ F se opune ccresterii turatiei “n” a rotorului.2. La n E(0. masina primeste energie electrica si dezvolta la arbore un cuplu magnetic. t. deci ∆ E(0. Regimurile de functionare a motoarelor asincrone Analiza regimurilor de functionare ale motoarelor asincrone se face în functie de turatia relativa n2 a rotorului fata de câmpul învârtitor inductor produs de stator.1) t. functionând în regim de generator. în afara fluxului util care este comun celor doua înfasurari exista si fluxuri de dispersie sau de scapare.3. indusa produce pe I2.2. 2.e. functionând în regim de motor.2.e. dar regimul de baza este de motor.. În acest caz. e=(vxB)∆ l. 2. În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de functionare mentionate.2. deci n2<0 si ∆ < 0.3 Regimul 3. 2. care actioneaza asupra conductoarelor. iar ∆ F are sens opus fata de n. are tendinta sa accelereze rotorul catre turatia n1 a câmpului învârtitor. produce curentul I2. deci are fata de acesta turatia n2=n1+n si alunecarea ∆ > 1 t.m. indusa îsi schimba polaritatea.m. ecuatiile tensiunilor pentru doua faze omologate se deduc ca si ecuatiile transformatorului.m.2. înfasurarea secundara (rotorica) fiind în scurtcircuit (Rp=0) : U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1 . pentru mentinerea acestei turatii.2 Regimul 2. Motorul functioneaza în regim de frâna. Daca turatia rotorului este n>n1.n1). adica de turatia n2=n1-n. având aceeasi forma. În acest caz. cu deosebirea ca U2=0. Luând aceleasi sensuri de referinta pentru curenti: primar – I1 secundar – I2 ca si la transformator. Ecuatiile de functionare Ecuatiile se stabilesc pentru marimile de faza din stator (primar) si din rotor (secundar).

apoi se împarte cu ∆ ≠ 0. Totodata.e. ca fond difera mult. pentru s=1: (J) E1/E2=(w1kw1/w2kw2)=kI se obtine ecuatia rotorului: (K) U1=R1J1+jx01I1-E1=Z1J1-E1 (L) 0=R′ 2/2.I2+jx′ 02I′ 2+E1=Z′ 2I′ 2+E1 în care marimile raportate au.e. ∆ =1 si ƒ2=ƒ1 (rotor calat) Daca relatiile (D) si (E) se înlocuieste E2∆ =∆ E2 din (F) si x02∆ =w2L02=∆ w1L02=∆ x02. când n=0. având în vedere conventia de sume facuta pentru t. kw1 si kw2 sunt factorii de înfasurare care tin seama de modul de repartitie a înfasurarilor în crestaturi.m. se obtine: (I) 0=(R2/∆ )I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 Aceasta relatie corespunde unui rotor echivalent si conduce la un motor echivalent la care tensiunile si curentii din stator si rotor au aceeasi frecventa ca la transformator. t. w2=sw1..e.0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 Daca ecuatiile: (∆ ) U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1 (E) 0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 si (F) –U2=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 sunt formal asemenea. ca si la transformator. Daca relatia (I) este pentru un motor trifazat ca si statorul si se înmulteste cu raportul t.w2kw2φ =-jπ √ 2ƒ2w2kw2φ =∆ E2 unde.m. indusa de fluxurile utile în cele doua înfasurari la masina asincrona.m. E1 si E2 au valorile: (G) E1=-jw1/√2. valorile: R′ 2=K2iR2 . în baza relatiei (C) iar E2 este t.m. Astfel. scos din relatiile (H) si (G). câmpul învârtitor de la motorul asincron are fata de înfasurarea rotorica pulsatia W2=pΩ 2. dar apare rezistenta rotorului variabila cu alunecarea s definita din relatia (C) si care se va lua ca parametru.w1kw1φ =-jπ √ 2ƒ1w1kw1φ (H) E2∆ =-jw2/√2.e.

se poate face astfel: Pe=P1-Pw1-PFe1=Pw2+(1-s)/s. randamentul si factorul de putere Puterea activa absorbita de motorul asincron trifazat de la retea este: P1=3UƒIƒcosϕ =√3U1cosϕ Facând bilantul puterilor active.I′ 22+R1mI210a)= =3(R1I21+R′ 2I′ 22+(1-s)/sR′ 2I′ 22+R1mI210a= =Pw1+Pw2+PFe+(1-s)/s. Bilantul de putere.X′ 02=K2iX02 I′ 2=I2/K1 E1=K1E2 Z′ 2=K2iZ2 Cap.Pw2 Puterea transmisa rotorului prin inductie. se obtine ca si la transformator pentru motorul monfazat. puterea utila la arbore: Pu=Pmec-Pƒv=P2 Daca se iau în vedere relatiile: P1=3UƒIƒcosϕ =√3UIcosϕ si PU=Pmec-Pƒv=P2 Se reprezinta schema bilantului de puteri si se deduce expresia randamentului motorului asincron trifazat: . numita putere electromagnetica.Pw2=Pw2/s=(3R′ 2I′ 22)/s Iar puterea mecanica transmisa rotorului: Pmec=Pe-Pw2=Pw2/s-Pw2=(1/s-1)Pw2 Scazând pierderile de frecare si ventilatie Pƒv a elementelor în miscare se obtine.3. P1=3(R1I21+(R′ 2/s).

suma lor este minima daca acestia sunt egali. ca si la transformator se obtin: Q1=3UƒIƒsinϕ =3(x01I21+x02I′ 22+x1mI21n)=Q01+Q02+Qn1 Unde puterile reactive necesare crearii câmpurilor de dispersie Q01 si Q02 sunt neglijabile fata de puterea Qn3x1mI21n necesara mentinerii câmpului magnetic principal care este practic constant de la functionarea în gol la sarcina. pentru regimul de generator se numesc “valori critice ale cuplului” si au expresiile: Me(sK)=MKM=3U21/ 2π 1[√R21+(x01+x′ 02)2+R′]  Me(-sK)=MKG=3U21/ 2π 1[√R21+(x01+x′ 02)2-R1]  . Cuplul electromagnetic Luând C≈ 1. adica s[R21(x01+x′ 02)2]=R′ 22/s. modulul lui I′ 2. rezulta valoarea alunecarii critice sk pentru care Me are extreme: s=sk=± R′ 2/√R21+(x01+x′ 02)2 Cele doua extreme.η =P2/P1=(√3UIcosϕ -(PW1+PW2+PFe+PƒV)/√3UIcosϕ Facând bilantul puterilor reactive. considerând pe U1 ca origine de faza se obtine: I′ 2=U1/(√(R1+R′ 2/∆ )2+(x01+x′ 02)2 Expresia cuplului electromagnetic se poate scrie: Me=Pe/Ω 1=(3R′ 2R′ 22)/sΩ 1=(3U′ 1R′ 2)/sΩ 1(R1+R′ 2/s)’2+(x01+x′ 02)2= =(3U21R′ 2)/Ω 1 s[R21+(x01+x′ 02)2]+(R′ 22/s)+2R1R′ 2 având ca parametru de alunecare “s”. Ca surse de putere reactiva se pot utiliza baterii de condesatoare sau motoare sincrone. Cap. Caracteristicile de functionare ale masinii asincrone 4.4.1. pentru regimul de motor si de frâna si MkG la sk<0. iar motorul primeste de la retea numai puterea activa. Aplicând la numitorii acestei relatii teorema ca la produsul constant a doi factori. Mkm la sk>0.

pornirea trebuie sa se faca fara socuri periculoase pentru elementele transmisiei. De aceea. (x01+x02)2=(R′ 2/sk)2-R1 si înlocuind în relatiile cuplului electromagnetic se obtine relatia lui Klass: Me/MkM=(2+(2R1/R′ 2)∆ k)/(∆ k/∆ +∆ /∆ k+(2R1/R′ 2)∆ k≈ ≈ 2/(∆ /∆ k)+∆ k/∆ unde s-a avut în vedere ca 2R1∆ k/R′ 2≤ 1. bronz sau alama . Caracteristicile motoarelor cu rotoare de constructe speciala Motoarele cu rotorul bobinat si inele sunt costisitoare.2. si diferite tensiuni U1. Caracteristici de functionare În baza observatiilor pentru regimul de motor. greu de întretinut. alunecarea critica sk=0.01…0.30(1530%). fara a modifica statorul.4. În general R=1. Relatia anterioara care nu mai depinde de U1 este utilizata curent în locul relatiei cuplului electromagnetic fiind mai simpla. au la pornire cuplu mare si curent mic. Cap.8…3 si este data pentru fiecare motor. la R2=ct. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat .1.15-0. scotând din relatia s=sk=± R′ 2/√R21+(x01+x′ 02)2.1)(1-10%) care rezulta din turatia nominala. 4. formele caracteristicilor naturale si artificiale M=ƒ(s) si n=ƒ(M). ca si alunecarea nominala (s=0. se folosesc forme constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care.5. 5. Totodata. cupru. În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu. Pornirea si schimbarea sesnului de rotatie a motoarelor asincrone Alegerea motorului si a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr al mecanismului de antrenat si de curentul de pornire admis pentru motor. Coliviile rotoarelor se realizeaza prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestaturi la inele frontale de scurtcircuit. iar cele cu colivie normala (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic si curentul mare.3. Valoarea MkM rezulta din capacitatea de supraîncalzire a motorului si din cuplul nominal (MkM=RMn). la aceeasi putere.

5.1Conectarea direct la retea este utilizata curent unde retelele de alimentare si mecanismele antrenante permit acest lucru.8)Mn pentru reducerea timpului de pornire.5)In.t0 . În momentul pornirii. cu o rata dictata de caracteristica mecanica a sistemului de actionare.4 Accelerare cu limitare de curent. Mp=(1. Deci. Trebuie mentionat ca valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce si prin introducerea în circuitul rotoric a unui reactante xp. Curentul este reglat la o valoare prestabilita. 5. cum reiese din relatiile corespunzatoare daca se pune în loc de x02 valoarea x′ 02+x′ p. Daca pornirea se face diret în triunghi. cuplul de pornire scade tot de trei ori si motorul nu poate porni în plina sarcina.3 Reducerea tensiunii de alimenatre pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una doua trepte de tensiune. Când motorul ajunge la turatia normala. alimentând motorul la tensiunea retelei. se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare. curentul continua sa creasca cu aceeasi panta pana la momentul t2. In momentul pornirii. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp. In acest moment poate fi aplicata o descrestere a pantei de accelerare. Pornirea motoarelor cu rotorul în scurtcircuit (colivie) 5. punctul de functionare deplasându-se din A catre B. În general MpM=(1. Curentul este limitat si ramane constant pana la momentul t3. trece pe caracteristica care are R′ ′ p<R′ ′ ′ p în punctul C si procesul pornirii continua pâna când punctul de functionare ajunge în punctul H corespunzator cuplului rezistent Mn al mecanismului.2. care controleaza cuplul si asigura o accelerare lina pana la turatia de regim. si nu prezinta avantaje.2. Dupa trecerea prizelor pe pozitia de tensiune minima se închide K2 tensiunea redusa. apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în miscare rotorul. având o reducere de tensiune U1ƒ=U1√3. STAS 17640-70 stabileste pentru motoarele cu puteri pâna la 132KW valorile Ip=(4…7. tensiunea este fixata la o valoare prestabilita si curentul incepe sa creasca (cresterea este reglata). Având rezistenta Rp în circuitul rotoric si cuplând motorul la retea.2.2. si în final se deschide K2 apoi se închide K3. accelerand motorul constant.2 Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele sapte capete ale înfasurarii statorice si în care pot functiona în triunghi la tensiunea retelei trifazate la care se va cupla. Dar la pornirea în stea. pentru a trece cat mai apoi K1 si motorul porneste cu . Aceste date depind de fiecare motor în parte. Cand motorul incepe sa se roteasca – t1. 5. de putere si turatie. Când ajunge în B. curentul de linie ar fi: Idp=√3Ipƒ=√3(U1/Zk)=3Iyp.4. viteza motorului continua sa creasca pana la atingerea turatiei de regim.5…1. se conecteaza K1 si curentul de linie este: Iyp=UI1ρ /Zk=U1/√3Zk.Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistente în circuitul rotorului. adica de trei ori mai mare decât la pornirea în stea. La scaderea curentului in intervalul t3-t4. 5.2. un motor cu tensiunile de lucru 220-380V se poate porni stea-triunghi numai la reteaua de 220V. pentru s=1.2)Mn si λ =1. cuplul critic MkM si alunecarea critica sk.2…2.9…2.

uzal de (1.25) ln.3..2. Metoda este recomandata pentru sarcini variate.. la care este importanta cerinta de a avea o accelerare lina. Starterul limiteaza curentul de pornire la o valoare prestabilita. ca echipamente portabile...Primul pas de ajustare a tensiunii(numita si „valoare de piedestal”)permite reglarea tensiunii intre 30%. Reglarea turatiei motoarelor asincrone trifazate 6. La intrarea in regimul de functionare.2. 4.Acest curent permite obtinerea unui cuplu de 6%.. 5. cu o panta de decelerare de 1. Este necesar un feedback realizat cu un tahomertu.5 . fara socuri.benzilor transportatoare. compresoarelor. La initierea pornirii. ce necesita un impuls de cuplu ridicat pentru pornire.95% din tensiunea nominala. 5.1. Acceleratia este liniara.lina la turatia de regim. pana la momentul t2. In acest moment se poate da si un impuls de tensiune („quick start”) pentru motoarele ce antreneaza sarcini cu inertie mare .Bucla include tahometrulregleaza curentul pentru a mentine constanta acceleratia.7 Acclelerare cu rampa de curent.metoda este utilizata acolo unde cerinta primara este de a preveni socurile de cuplu in sistemul de actionare si sarcina..2. Cuplul si curentul sunt ajustate automat de conditiile sarcinii. 5. curentul motorului creste de la t0 la t1 . 5. dispozitivul electronic este scos din circuit. Schimbarea sensului de rotatie Este echivalenta cu schimbarea câmpului învârtitor. care se face prin inversarea succesiunii a doua faze. cu rampa in functie de caracterul sarcinii. Reglarea turatiei prin schimbarea numarului de poli . Metoda se aplica la actionarea pompelor centrifugale. ventilatoarelor. Metoda este recomandata pentru sarcini cu inertie redusa. Cap. la care consideratia primara este de a reduce curentul de pornire la valori impuse de sistemul de putere.4 Accelerare liniara in timp.. Tensiunea de alimentare se regleaza in doi pasi in functie de caracterul sarcinii (sarcina grea sau sarcina usoara). Starterul asigura si o oprire lina.6 Accelerare cu rampa de tensiunde ajustabila. 6.Tahometrul preia semnalul de rotire(actionare) a sarcinii si curentul absolvit de motor este redus imediat.4 s.50% din cuplul corespunzator tensiunii nominale. depasind valoarea necesara pentru a demara sarcina. valoarea reglata este timpul de accelerare.

la motoarele cu rotorul bobinat. În schimb.utilizare unor echipamente tehnice neconforme cu standardele sau normele de securitate si sanatate în munca.a.2. doua turatii la care raportul difera de ½ . . electrometalizari si semne electrice). la un cuplu Mr. Reglarea turatiei prin modificarea alunecarii Reglând tensiunea de alimentare U1. Prin modificarea lui ƒ1 se modifica turatia de sincronism n1 si reactantele. cum este cazul la motoarele pentru ascensoare.3. 6. Recent a început sa se modifice numarul de poli prin modularea câmpului magnetic din întrefier când se pot obtine cu aceeasi înfasurare. dar schimbând conexiunile. . Accidentele electrice se produc din urmatoarele cauze: . Cap. Reglarea turatiei prin modificarea frecventei ƒ 1 a tensiunii de alimentare Modificarile frecventei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare prin contact cu . 6. se pot obtine teoretic turatii de la 0 la nn. 7. se pot obtine doua turatii în raportul ½. Ambele metode nu sunt eficace la cupluri M0 mici. se dispune pe stator doua înfasurari distincte pentru turatiile respective. sau convertizoare statice de frecventa. se face în trepte (p=numarul întreg).atingerea conductorilor neizolati sau cu izolatia deteriorata aflati sub tensiune. Când se cer trepte diferite de acest raport. la acelasi cuplu rezistent Mn se obtin diverse alunecari s<sk. În vederea evitarii unor asemenea accidente se impune ca izolarea conductorilor sa fie perfecta si prin pozitia acestora sa fie exclusa posibilitatea unei atingeri. Schimbând conexiunile unei înfasurari.folosirea curentului electric la amperaje si tensiuni care depasesc pe cele prevazute în normele de tehnica securitatii. prin introducerea în circuitul rotoric. Norme de protectie a muncii Cum ne putem proteja de actiunea curentului electric ? Curentul electric are o actiune complexa asupra tuturor componentelor organismului omenesc producând tulburari interne grave (asa-numitele socuri electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice.La motoarele cu rotorul în colivie.

rar. autorizate în acest scop. convulsiv. iar la instalatiile de înalta tensiune este obligatorie folosirea manusilor si a cizmelor din cauciuc electroizolant. Carcasarea sau îngradirea se va executa cu plase metalice sau table perforate cu rezistenta metalica suficienta si bine fixata. accidentatului dându-i-se în acelasi timp sa miroasa o solutie de amoniac sau otet.scoaterea rapida a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului respectiv. trebuie chemat neîntârziat un medic sau . In caz de electrocutare. lucrarile efectuându-se de catre persoane sau firme de specialitate. Ca masuri de protectie în acest caz. . linistita. manusi.uneltele cu care se lucreaza. . covoare si galosi de cauciuc etc.patrunderea curentului de înalta tensiune în instalatiile de joasa tensiune. daca accidentatul este atins de o persoana înainte de scoaterea lui de sub tensiune. se va asigura legarea la pamânt sau legarea la nul a aparatelor (de exemplu. funii. cu respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare. . îndepartarea conductoarelor cazute la pamânt se va face cu o prajina uscata din lemn.. deoarece. Periodic (STAS 12604/5-90) se va verifica instalatia de legare la pamânt. daca accidentatul a încetat sa mai respire sau respira anormal. primul ajutor trebuie acordat fara întârziere. masurile de prim ajutor trebuie luate în functie de starea în care se gaseste accidentatul. este necesar sa se foloseasca sigurante fuzibile calibrate sau întrerupatoare de protectie automate si sa se interzica folosirea sârmelor groase. acestea vor avea mânerele din materiale electroizolante. persoana accidentata se va aseza într-o pozitie comoda. cu corpuri rau conducatoare de electricitate. i se va face imediat respiratie artificiala. îmbracamintea îi va fi desfacuta pentru facilitarea respiratiei. pâna la sosirea acestora. conform normelor de electrosecuritate. rau conducatoare de electricitate (tesaturi. împiedicându-se astfel atingerea acestora. Elementele sub tensiune din compunerea echipamentelor tehnice vor fi protejate de carcase. . aceasta poate fi electrocutata. în locul sigurantelor calibrate.cel care ofera ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate.contactul direct cu anumite parti metalice ale instalatiilor care au intrat sub tensiune în mod întâmplator. masini-unelte). Pentru a se evita o astfel de accidentare.). Pentru reanimarea accidentatului. astfel: . De aceea. prajini. . a cuielor etc."Salvarea". chiar la locul accidentului.în cazul când accidentatul este în stare de lesin. de la distanta. iar ruperea lor se face prin lovirea. Daca scoaterea de sub tensiune si începerea respiratiei artificiale se fac imediat dupa electrocutare.apropierea de instalatiile sub tensiune înalta se impune afisarea placilor avertizoare si îngradirea locurilor respective. fiecare secunda este pretioasa. readucerea la viata reuseste de cele mai multe ori. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful