P. 1
Motoare asincrone

Motoare asincrone

|Views: 379|Likes:
Published by elmanlucian

More info:

Published by: elmanlucian on Nov 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/18/2010

pdf

text

original

Motoare asincrone

Cap. 1.1 Definitie si elemente constructive de baza
Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ, care la frecventa data a retelei, functioneaza cu turatie variabila cu sarcina. În continuare, vor fi prezentate numai motoarele asincron fara colector, numite obisnuit motoare asincrone sau de inductie, care sunt cele mai robuste si sigure în exploatare, motiv pentru care sunt cele mai utilizate.

Motorul asincron este compus din armatura statornica (stator) si armatura rotorica (rotor). Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestaturi o înfasurare monofazata sau trifazata care se conecteaza la retea si formeaza inductorul motorului. Rotorul este format tot din pachete de tole, dar în crestaturi poate avea o înfasurare trifazata concetata în forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o înfasurare în scurt circuit de tipul unei colivii. De aceea, dupa forma înfasurarii rotorului, masinile asincrone se mai numesc “motoare asincrone cu inel” sau “motoare aisncrone cu rotorul în scurt circuit” sau “rotorul în colivii”. În afara de aceste parti, motorul mai are, în functie de destinatie, de tipul de protectie la patrunderea apei si a corpurilor straine în motor, de forma constructiva, de sistemul de racire, de putere si tensiune o serie de elemente constructive:

scut. Terminologia generala pentru masinile electrice. “W”. pentru cordoanele de alimentare ce se leaga la borne. Domenii de utilizare Se utilizeaza aproape în exclusivitate ca motor în actionarile cu turatie practic constanta si mai rar la turatii variabile.2. 1.3. data de S 16516b12q TAS 4861-73 cuprinde si terminologia subansamblelor si pieselor componente. cutia cu placa de borne stator. “V”. . borna de putere la pamânt. carcasa. Simbolizarea formelor constructive este data în STAS 3998-74. Semne conventionale Notarea înfasurarilor statorice si rotorice se face conform STAS 3530-71. “b” pentru conexiunea în triunghi.- portperii. Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalatii de uz gospodaresc. din cauza instalatiilor de alimentare costisitoare. rulmenti. La înfasurarea statorica trifazata cu cele sapte capete scoase. bornele sunt notate astfel: “a” pentru conexiunea în stea. 1. - “U”. Motoarele asincrone trifazate formeaza cea mai mare categorie de consumatori de energie electrica din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de activitate.

se induce t. adica Ω ≠ Ω 1. Deci. la rândul lor. În acest caz se spune ca se poate exercita un cuplu numai daca rotorul aluneca fata de câmpul învârtitor inductor. Daca înfasurarea statorica se conecteaza la o retea trifazata de tensiune si frecventa corespunzatoare ea va fi parcursa de un sistem trifazat de curenti care vor produce în intrefier un câmp magnetic învârtitor. cu viteza unghiulara Ω 1.m. câmpul inductor si cel de reactie au aceeasi viteza relativa fata de stator. este definita din relatia: (C) D=(Ω 1-Ω )/Ω 1=(n1-n)n1=(W1-W)/W1=W2/W1=ƒ2/ƒ1 unde în general. denumita secundara.Cap. cele doua câmpuri sunt fixe între ele si se pot însuma. Principiul si ecuatiile de functionare a motoarelor asincrone 2. Daca armatura rotorica cere în acel moment viteza unghiulara Ω . induse Ω 2 este viteza relativa dintre câmpul inductor si rotor Daca înfasurarea rotorului se închide. 2. deci se poate exercita un cuplu numai daca e2≠ 0.1. ea va fi parcursa de curenti. într-o înfasurare de faza a ei. valori relative. Relatia: e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2W2KW2φ cosW2t arata ca în înfasurarea rotorica sunt curenti. care. indiferent de turatia rotorului. Aceasta alunecare. (A) e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2WaKW2φ cosW2t unde: W2 este pulsatia t.m. se exercita între cele doua armaturi un cuplu electromagnetic. Principiul de functionare Se considera un motor asincron cu câte o înfasurare trifazata pe fiecare din cele doua armaturi. produc un câmp învârtitor de reactie cu o sinteza unghiulara fata de înfasurarea care l-a produs: (B) Ω 2=W2/p=W1-W/p=Ω 1-Ω Fata de stator. Ω =2π n si W=2π ƒ .e. Prin interactiunea dintre acest câmp si curentii din înfasurari.e. câmpul de reactie are viteza unghiulara: Ω +Ω 2=Ω +(Ω 1-Ω )=Ω 1 Adica. dând un câmp rezultant în întrejur.

sa aduca rotorul catre turatia de sincronism.. are tendinta sa accelereze rotorul catre turatia n1 a câmpului învârtitor. deci ∆ E(0. în afara fluxului util care este comun celor doua înfasurari exista si fluxuri de dispersie sau de scapare. La n E(0. adica de turatia n2=n1-n. În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de functionare mentionate. dar regimul de baza este de motor.2.2. Motorul functioneaza în regim de frâna.1 Regimul 1. pentru mentinerea acestei turatii. motorul primeste energie mecanica pe la arbore sa mentina turatia n în sens opus lui ∆ F si energie electrica de la retea. trebuie ca masina sa primeasca energie mecanica si da energie electrica. masina primeste energie electrica si dezvolta la arbore un cuplu magnetic. înfasurarea secundara (rotorica) fiind în scurtcircuit (Rp=0) : U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1 . functionând în regim de motor. În acest caz. ecuatiile tensiunilor pentru doua faze omologate se deduc ca si ecuatiile transformatorului. indusa în conductoarele înfasurarii scurtcircuitate a rotorului.2. t. functionând în regim de generator. 2. Deci.e. e=(vxB)∆ l.m. care actioneaza asupra conductoarelor. Ca si la transformator.3 Regimul 3.m.m.3.e.e.1) t. deci are fata de acesta turatia n2=n1+n si alunecarea ∆ > 1 t. 2. Ecuatiile de functionare Ecuatiile se stabilesc pentru marimile de faza din stator (primar) si din rotor (secundar). Daca turatia rotorului este n>n1. având aceeasi forma. Regimurile de functionare a motoarelor asincrone Analiza regimurilor de functionare ale motoarelor asincrone se face în functie de turatia relativa n2 a rotorului fata de câmpul învârtitor inductor produs de stator. Luând aceleasi sensuri de referinta pentru curenti: primar – I1 secundar – I2 ca si la transformator. Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor. indusa produce pe I2. iar forta ∆ F=I2∆ lxB. cu deosebirea ca U2=0.2. indusa îsi schimba polaritatea.2. deci si I2 iar forta ∆ F se opune ccresterii turatiei “n” a rotorului. produce curentul I2.2 Regimul 2. 2. iar ∆ F are sens opus fata de n.n1). În acest caz. deci n2<0 si ∆ < 0. 2.

indusa de fluxurile utile în cele doua înfasurari la masina asincrona.e. Daca relatia (I) este pentru un motor trifazat ca si statorul si se înmulteste cu raportul t. Totodata. având în vedere conventia de sume facuta pentru t.m.0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 Daca ecuatiile: (∆ ) U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1 (E) 0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 si (F) –U2=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 sunt formal asemenea. ca fond difera mult.e. valorile: R′ 2=K2iR2 . când n=0. pentru s=1: (J) E1/E2=(w1kw1/w2kw2)=kI se obtine ecuatia rotorului: (K) U1=R1J1+jx01I1-E1=Z1J1-E1 (L) 0=R′ 2/2. apoi se împarte cu ∆ ≠ 0.e.. w2=sw1. câmpul învârtitor de la motorul asincron are fata de înfasurarea rotorica pulsatia W2=pΩ 2.m. t. se obtine: (I) 0=(R2/∆ )I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 Aceasta relatie corespunde unui rotor echivalent si conduce la un motor echivalent la care tensiunile si curentii din stator si rotor au aceeasi frecventa ca la transformator. dar apare rezistenta rotorului variabila cu alunecarea s definita din relatia (C) si care se va lua ca parametru.m. ∆ =1 si ƒ2=ƒ1 (rotor calat) Daca relatiile (D) si (E) se înlocuieste E2∆ =∆ E2 din (F) si x02∆ =w2L02=∆ w1L02=∆ x02. E1 si E2 au valorile: (G) E1=-jw1/√2. în baza relatiei (C) iar E2 este t. Astfel. scos din relatiile (H) si (G). ca si la transformator.m.I2+jx′ 02I′ 2+E1=Z′ 2I′ 2+E1 în care marimile raportate au. kw1 si kw2 sunt factorii de înfasurare care tin seama de modul de repartitie a înfasurarilor în crestaturi.w1kw1φ =-jπ √ 2ƒ1w1kw1φ (H) E2∆ =-jw2/√2.e.w2kw2φ =-jπ √ 2ƒ2w2kw2φ =∆ E2 unde.

puterea utila la arbore: Pu=Pmec-Pƒv=P2 Daca se iau în vedere relatiile: P1=3UƒIƒcosϕ =√3UIcosϕ si PU=Pmec-Pƒv=P2 Se reprezinta schema bilantului de puteri si se deduce expresia randamentului motorului asincron trifazat: . se poate face astfel: Pe=P1-Pw1-PFe1=Pw2+(1-s)/s. randamentul si factorul de putere Puterea activa absorbita de motorul asincron trifazat de la retea este: P1=3UƒIƒcosϕ =√3U1cosϕ Facând bilantul puterilor active.I′ 22+R1mI210a)= =3(R1I21+R′ 2I′ 22+(1-s)/sR′ 2I′ 22+R1mI210a= =Pw1+Pw2+PFe+(1-s)/s.3. numita putere electromagnetica.X′ 02=K2iX02 I′ 2=I2/K1 E1=K1E2 Z′ 2=K2iZ2 Cap. se obtine ca si la transformator pentru motorul monfazat. P1=3(R1I21+(R′ 2/s). Bilantul de putere.Pw2 Puterea transmisa rotorului prin inductie.Pw2=Pw2/s=(3R′ 2I′ 22)/s Iar puterea mecanica transmisa rotorului: Pmec=Pe-Pw2=Pw2/s-Pw2=(1/s-1)Pw2 Scazând pierderile de frecare si ventilatie Pƒv a elementelor în miscare se obtine.

Ca surse de putere reactiva se pot utiliza baterii de condesatoare sau motoare sincrone.η =P2/P1=(√3UIcosϕ -(PW1+PW2+PFe+PƒV)/√3UIcosϕ Facând bilantul puterilor reactive. Caracteristicile de functionare ale masinii asincrone 4. Cap. rezulta valoarea alunecarii critice sk pentru care Me are extreme: s=sk=± R′ 2/√R21+(x01+x′ 02)2 Cele doua extreme. adica s[R21(x01+x′ 02)2]=R′ 22/s. Mkm la sk>0. suma lor este minima daca acestia sunt egali. considerând pe U1 ca origine de faza se obtine: I′ 2=U1/(√(R1+R′ 2/∆ )2+(x01+x′ 02)2 Expresia cuplului electromagnetic se poate scrie: Me=Pe/Ω 1=(3R′ 2R′ 22)/sΩ 1=(3U′ 1R′ 2)/sΩ 1(R1+R′ 2/s)’2+(x01+x′ 02)2= =(3U21R′ 2)/Ω 1 s[R21+(x01+x′ 02)2]+(R′ 22/s)+2R1R′ 2 având ca parametru de alunecare “s”. iar motorul primeste de la retea numai puterea activa. pentru regimul de generator se numesc “valori critice ale cuplului” si au expresiile: Me(sK)=MKM=3U21/ 2π 1[√R21+(x01+x′ 02)2+R′]  Me(-sK)=MKG=3U21/ 2π 1[√R21+(x01+x′ 02)2-R1]  . modulul lui I′ 2. Cuplul electromagnetic Luând C≈ 1.4.1. Aplicând la numitorii acestei relatii teorema ca la produsul constant a doi factori. pentru regimul de motor si de frâna si MkG la sk<0. ca si la transformator se obtin: Q1=3UƒIƒsinϕ =3(x01I21+x02I′ 22+x1mI21n)=Q01+Q02+Qn1 Unde puterile reactive necesare crearii câmpurilor de dispersie Q01 si Q02 sunt neglijabile fata de puterea Qn3x1mI21n necesara mentinerii câmpului magnetic principal care este practic constant de la functionarea în gol la sarcina.

(x01+x02)2=(R′ 2/sk)2-R1 si înlocuind în relatiile cuplului electromagnetic se obtine relatia lui Klass: Me/MkM=(2+(2R1/R′ 2)∆ k)/(∆ k/∆ +∆ /∆ k+(2R1/R′ 2)∆ k≈ ≈ 2/(∆ /∆ k)+∆ k/∆ unde s-a avut în vedere ca 2R1∆ k/R′ 2≤ 1. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat . Pornirea si schimbarea sesnului de rotatie a motoarelor asincrone Alegerea motorului si a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr al mecanismului de antrenat si de curentul de pornire admis pentru motor. Valoarea MkM rezulta din capacitatea de supraîncalzire a motorului si din cuplul nominal (MkM=RMn). iar cele cu colivie normala (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic si curentul mare. la aceeasi putere. Caracteristicile motoarelor cu rotoare de constructe speciala Motoarele cu rotorul bobinat si inele sunt costisitoare. se folosesc forme constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care. au la pornire cuplu mare si curent mic. pornirea trebuie sa se faca fara socuri periculoase pentru elementele transmisiei. bronz sau alama . scotând din relatia s=sk=± R′ 2/√R21+(x01+x′ 02)2. Cap.1.01…0.5. greu de întretinut. la R2=ct.8…3 si este data pentru fiecare motor. fara a modifica statorul. si diferite tensiuni U1. În general R=1. ca si alunecarea nominala (s=0. 5.1)(1-10%) care rezulta din turatia nominala.2. Caracteristici de functionare În baza observatiilor pentru regimul de motor.4.30(1530%). Totodata. formele caracteristicilor naturale si artificiale M=ƒ(s) si n=ƒ(M).15-0. alunecarea critica sk=0.3. În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu. 4. Coliviile rotoarelor se realizeaza prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestaturi la inele frontale de scurtcircuit. De aceea. cupru. Relatia anterioara care nu mai depinde de U1 este utilizata curent în locul relatiei cuplului electromagnetic fiind mai simpla.

curentul de linie ar fi: Idp=√3Ipƒ=√3(U1/Zk)=3Iyp.2. pentru s=1.5…1. In momentul pornirii.2 Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele sapte capete ale înfasurarii statorice si în care pot functiona în triunghi la tensiunea retelei trifazate la care se va cupla.2. cum reiese din relatiile corespunzatoare daca se pune în loc de x02 valoarea x′ 02+x′ p. apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în miscare rotorul. STAS 17640-70 stabileste pentru motoarele cu puteri pâna la 132KW valorile Ip=(4…7. În momentul pornirii.Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistente în circuitul rotorului.2.4. 5. Daca pornirea se face diret în triunghi. 5. Deci. Având rezistenta Rp în circuitul rotoric si cuplând motorul la retea.2…2. se conecteaza K1 si curentul de linie este: Iyp=UI1ρ /Zk=U1/√3Zk. trece pe caracteristica care are R′ ′ p<R′ ′ ′ p în punctul C si procesul pornirii continua pâna când punctul de functionare ajunge în punctul H corespunzator cuplului rezistent Mn al mecanismului. Dar la pornirea în stea. cu o rata dictata de caracteristica mecanica a sistemului de actionare.t0 . pentru a trece cat mai apoi K1 si motorul porneste cu . Cand motorul incepe sa se roteasca – t1. care controleaza cuplul si asigura o accelerare lina pana la turatia de regim.8)Mn pentru reducerea timpului de pornire. La scaderea curentului in intervalul t3-t4. Aceste date depind de fiecare motor în parte. curentul continua sa creasca cu aceeasi panta pana la momentul t2. cuplul de pornire scade tot de trei ori si motorul nu poate porni în plina sarcina. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp. se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare. Dupa trecerea prizelor pe pozitia de tensiune minima se închide K2 tensiunea redusa. adica de trei ori mai mare decât la pornirea în stea.4 Accelerare cu limitare de curent. 5.3 Reducerea tensiunii de alimenatre pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una doua trepte de tensiune. Trebuie mentionat ca valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce si prin introducerea în circuitul rotoric a unui reactante xp. având o reducere de tensiune U1ƒ=U1√3.2. si în final se deschide K2 apoi se închide K3. Când motorul ajunge la turatia normala.5)In. În general MpM=(1. tensiunea este fixata la o valoare prestabilita si curentul incepe sa creasca (cresterea este reglata). cuplul critic MkM si alunecarea critica sk. accelerand motorul constant. de putere si turatie. Când ajunge în B. In acest moment poate fi aplicata o descrestere a pantei de accelerare.2)Mn si λ =1. si nu prezinta avantaje. un motor cu tensiunile de lucru 220-380V se poate porni stea-triunghi numai la reteaua de 220V. Curentul este reglat la o valoare prestabilita.2. alimentând motorul la tensiunea retelei.1Conectarea direct la retea este utilizata curent unde retelele de alimentare si mecanismele antrenante permit acest lucru. Pornirea motoarelor cu rotorul în scurtcircuit (colivie) 5. Mp=(1.9…2. punctul de functionare deplasându-se din A catre B. viteza motorului continua sa creasca pana la atingerea turatiei de regim. 5. Curentul este limitat si ramane constant pana la momentul t3.

Metoda se aplica la actionarea pompelor centrifugale. Cap. la care este importanta cerinta de a avea o accelerare lina.metoda este utilizata acolo unde cerinta primara este de a preveni socurile de cuplu in sistemul de actionare si sarcina.6 Accelerare cu rampa de tensiunde ajustabila.Acest curent permite obtinerea unui cuplu de 6%. Tensiunea de alimentare se regleaza in doi pasi in functie de caracterul sarcinii (sarcina grea sau sarcina usoara).2.. ce necesita un impuls de cuplu ridicat pentru pornire.Primul pas de ajustare a tensiunii(numita si „valoare de piedestal”)permite reglarea tensiunii intre 30%. 5.Bucla include tahometrulregleaza curentul pentru a mentine constanta acceleratia.. Cuplul si curentul sunt ajustate automat de conditiile sarcinii. uzal de (1..benzilor transportatoare. Starterul asigura si o oprire lina.3. cu rampa in functie de caracterul sarcinii.lina la turatia de regim.4 s.. 5. la care consideratia primara este de a reduce curentul de pornire la valori impuse de sistemul de putere. Acceleratia este liniara.. cu o panta de decelerare de 1. curentul motorului creste de la t0 la t1 .. 6. depasind valoarea necesara pentru a demara sarcina.50% din cuplul corespunzator tensiunii nominale. dispozitivul electronic este scos din circuit. care se face prin inversarea succesiunii a doua faze. Metoda este recomandata pentru sarcini variate.. compresoarelor. Starterul limiteaza curentul de pornire la o valoare prestabilita. pana la momentul t2. ca echipamente portabile. 5.7 Acclelerare cu rampa de curent. Metoda este recomandata pentru sarcini cu inertie redusa.4 Accelerare liniara in timp.5 . Este necesar un feedback realizat cu un tahomertu. La intrarea in regimul de functionare.95% din tensiunea nominala. 5. Schimbarea sensului de rotatie Este echivalenta cu schimbarea câmpului învârtitor. valoarea reglata este timpul de accelerare. Reglarea turatiei motoarelor asincrone trifazate 6. La initierea pornirii. fara socuri.2.Tahometrul preia semnalul de rotire(actionare) a sarcinii si curentul absolvit de motor este redus imediat. ventilatoarelor. 4.1.2.25) ln. Reglarea turatiei prin schimbarea numarului de poli . In acest moment se poate da si un impuls de tensiune („quick start”) pentru motoarele ce antreneaza sarcini cu inertie mare .

. Norme de protectie a muncii Cum ne putem proteja de actiunea curentului electric ? Curentul electric are o actiune complexa asupra tuturor componentelor organismului omenesc producând tulburari interne grave (asa-numitele socuri electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice.a.La motoarele cu rotorul în colivie. În vederea evitarii unor asemenea accidente se impune ca izolarea conductorilor sa fie perfecta si prin pozitia acestora sa fie exclusa posibilitatea unei atingeri. la acelasi cuplu rezistent Mn se obtin diverse alunecari s<sk. sau convertizoare statice de frecventa. Schimbând conexiunile unei înfasurari. Când se cer trepte diferite de acest raport. 6. la motoarele cu rotorul bobinat. Accidentele electrice se produc din urmatoarele cauze: . doua turatii la care raportul difera de ½ . electrometalizari si semne electrice). se pot obtine teoretic turatii de la 0 la nn. .2. Ambele metode nu sunt eficace la cupluri M0 mici. Recent a început sa se modifice numarul de poli prin modularea câmpului magnetic din întrefier când se pot obtine cu aceeasi înfasurare. cum este cazul la motoarele pentru ascensoare. În schimb. 7. se pot obtine doua turatii în raportul ½. la un cuplu Mr.atingerea conductorilor neizolati sau cu izolatia deteriorata aflati sub tensiune. 6. Reglarea turatiei prin modificarea alunecarii Reglând tensiunea de alimentare U1.3. prin introducerea în circuitul rotoric. Cap. Prin modificarea lui ƒ1 se modifica turatia de sincronism n1 si reactantele. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare prin contact cu . Reglarea turatiei prin modificarea frecventei ƒ 1 a tensiunii de alimentare Modificarile frecventei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c. se dispune pe stator doua înfasurari distincte pentru turatiile respective.utilizare unor echipamente tehnice neconforme cu standardele sau normele de securitate si sanatate în munca. se face în trepte (p=numarul întreg).folosirea curentului electric la amperaje si tensiuni care depasesc pe cele prevazute în normele de tehnica securitatii. dar schimbând conexiunile.

uneltele cu care se lucreaza.scoaterea rapida a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului respectiv.în cazul când accidentatul este în stare de lesin. deoarece. . chiar la locul accidentului. readucerea la viata reuseste de cele mai multe ori. iar ruperea lor se face prin lovirea. iar la instalatiile de înalta tensiune este obligatorie folosirea manusilor si a cizmelor din cauciuc electroizolant. . astfel: .). . fiecare secunda este pretioasa. daca accidentatul este atins de o persoana înainte de scoaterea lui de sub tensiune. prajini. Elementele sub tensiune din compunerea echipamentelor tehnice vor fi protejate de carcase. masini-unelte). trebuie chemat neîntârziat un medic sau . funii.. rar. Periodic (STAS 12604/5-90) se va verifica instalatia de legare la pamânt. Carcasarea sau îngradirea se va executa cu plase metalice sau table perforate cu rezistenta metalica suficienta si bine fixata. In caz de electrocutare. îmbracamintea îi va fi desfacuta pentru facilitarea respiratiei. rau conducatoare de electricitate (tesaturi. lucrarile efectuându-se de catre persoane sau firme de specialitate.contactul direct cu anumite parti metalice ale instalatiilor care au intrat sub tensiune în mod întâmplator."Salvarea". a cuielor etc. accidentatului dându-i-se în acelasi timp sa miroasa o solutie de amoniac sau otet. împiedicându-se astfel atingerea acestora. De aceea. . Ca masuri de protectie în acest caz. primul ajutor trebuie acordat fara întârziere. se va asigura legarea la pamânt sau legarea la nul a aparatelor (de exemplu. cu corpuri rau conducatoare de electricitate. convulsiv. . covoare si galosi de cauciuc etc. îndepartarea conductoarelor cazute la pamânt se va face cu o prajina uscata din lemn. i se va face imediat respiratie artificiala. aceasta poate fi electrocutata. este necesar sa se foloseasca sigurante fuzibile calibrate sau întrerupatoare de protectie automate si sa se interzica folosirea sârmelor groase.apropierea de instalatiile sub tensiune înalta se impune afisarea placilor avertizoare si îngradirea locurilor respective. de la distanta. Daca scoaterea de sub tensiune si începerea respiratiei artificiale se fac imediat dupa electrocutare. în locul sigurantelor calibrate. Pentru a se evita o astfel de accidentare. . persoana accidentata se va aseza într-o pozitie comoda. acestea vor avea mânerele din materiale electroizolante.cel care ofera ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate. conform normelor de electrosecuritate. manusi. linistita. autorizate în acest scop. Pentru reanimarea accidentatului. cu respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare. masurile de prim ajutor trebuie luate în functie de starea în care se gaseste accidentatul. pâna la sosirea acestora.patrunderea curentului de înalta tensiune în instalatiile de joasa tensiune. daca accidentatul a încetat sa mai respire sau respira anormal.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->