Motoare asincrone

Cap. 1.1 Definitie si elemente constructive de baza
Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ, care la frecventa data a retelei, functioneaza cu turatie variabila cu sarcina. În continuare, vor fi prezentate numai motoarele asincron fara colector, numite obisnuit motoare asincrone sau de inductie, care sunt cele mai robuste si sigure în exploatare, motiv pentru care sunt cele mai utilizate.

Motorul asincron este compus din armatura statornica (stator) si armatura rotorica (rotor). Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestaturi o înfasurare monofazata sau trifazata care se conecteaza la retea si formeaza inductorul motorului. Rotorul este format tot din pachete de tole, dar în crestaturi poate avea o înfasurare trifazata concetata în forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o înfasurare în scurt circuit de tipul unei colivii. De aceea, dupa forma înfasurarii rotorului, masinile asincrone se mai numesc “motoare asincrone cu inel” sau “motoare aisncrone cu rotorul în scurt circuit” sau “rotorul în colivii”. În afara de aceste parti, motorul mai are, în functie de destinatie, de tipul de protectie la patrunderea apei si a corpurilor straine în motor, de forma constructiva, de sistemul de racire, de putere si tensiune o serie de elemente constructive:

- portperii. carcasa. Domenii de utilizare Se utilizeaza aproape în exclusivitate ca motor în actionarile cu turatie practic constanta si mai rar la turatii variabile. din cauza instalatiilor de alimentare costisitoare.2. borna de putere la pamânt. scut. - “U”. rulmenti. Motoarele asincrone trifazate formeaza cea mai mare categorie de consumatori de energie electrica din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de activitate. Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalatii de uz gospodaresc. Terminologia generala pentru masinile electrice. 1. “b” pentru conexiunea în triunghi. . Semne conventionale Notarea înfasurarilor statorice si rotorice se face conform STAS 3530-71. “W”. Simbolizarea formelor constructive este data în STAS 3998-74. La înfasurarea statorica trifazata cu cele sapte capete scoase. “V”. cutia cu placa de borne stator. pentru cordoanele de alimentare ce se leaga la borne. 1. bornele sunt notate astfel: “a” pentru conexiunea în stea. data de S 16516b12q TAS 4861-73 cuprinde si terminologia subansamblelor si pieselor componente.3.

se induce t. Principiul de functionare Se considera un motor asincron cu câte o înfasurare trifazata pe fiecare din cele doua armaturi. Prin interactiunea dintre acest câmp si curentii din înfasurari. care. Daca armatura rotorica cere în acel moment viteza unghiulara Ω . Ω =2π n si W=2π ƒ . induse Ω 2 este viteza relativa dintre câmpul inductor si rotor Daca înfasurarea rotorului se închide. câmpul de reactie are viteza unghiulara: Ω +Ω 2=Ω +(Ω 1-Ω )=Ω 1 Adica.m.e. câmpul inductor si cel de reactie au aceeasi viteza relativa fata de stator. adica Ω ≠ Ω 1. la rândul lor. Daca înfasurarea statorica se conecteaza la o retea trifazata de tensiune si frecventa corespunzatoare ea va fi parcursa de un sistem trifazat de curenti care vor produce în intrefier un câmp magnetic învârtitor. deci se poate exercita un cuplu numai daca e2≠ 0. indiferent de turatia rotorului. cele doua câmpuri sunt fixe între ele si se pot însuma. dând un câmp rezultant în întrejur. Aceasta alunecare. Principiul si ecuatiile de functionare a motoarelor asincrone 2. cu viteza unghiulara Ω 1.1. 2. ea va fi parcursa de curenti. produc un câmp învârtitor de reactie cu o sinteza unghiulara fata de înfasurarea care l-a produs: (B) Ω 2=W2/p=W1-W/p=Ω 1-Ω Fata de stator. În acest caz se spune ca se poate exercita un cuplu numai daca rotorul aluneca fata de câmpul învârtitor inductor. este definita din relatia: (C) D=(Ω 1-Ω )/Ω 1=(n1-n)n1=(W1-W)/W1=W2/W1=ƒ2/ƒ1 unde în general.e.m. se exercita între cele doua armaturi un cuplu electromagnetic. Relatia: e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2W2KW2φ cosW2t arata ca în înfasurarea rotorica sunt curenti. într-o înfasurare de faza a ei. Deci. denumita secundara. valori relative. (A) e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2WaKW2φ cosW2t unde: W2 este pulsatia t.Cap.

e. functionând în regim de motor.2. indusa în conductoarele înfasurarii scurtcircuitate a rotorului. e=(vxB)∆ l.1 Regimul 1. pentru mentinerea acestei turatii. functionând în regim de generator.2. indusa produce pe I2. adica de turatia n2=n1-n. produce curentul I2.2 Regimul 2. iar forta ∆ F=I2∆ lxB. înfasurarea secundara (rotorica) fiind în scurtcircuit (Rp=0) : U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1 . indusa îsi schimba polaritatea. cu deosebirea ca U2=0. În acest caz. Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor. deci ∆ E(0. Regimurile de functionare a motoarelor asincrone Analiza regimurilor de functionare ale motoarelor asincrone se face în functie de turatia relativa n2 a rotorului fata de câmpul învârtitor inductor produs de stator. Ca si la transformator. deci si I2 iar forta ∆ F se opune ccresterii turatiei “n” a rotorului. t. Deci. La n E(0. Daca turatia rotorului este n>n1.m.2. având aceeasi forma. ecuatiile tensiunilor pentru doua faze omologate se deduc ca si ecuatiile transformatorului.e. are tendinta sa accelereze rotorul catre turatia n1 a câmpului învârtitor.1) t.m. În acest caz. motorul primeste energie mecanica pe la arbore sa mentina turatia n în sens opus lui ∆ F si energie electrica de la retea.2.3 Regimul 3. în afara fluxului util care este comun celor doua înfasurari exista si fluxuri de dispersie sau de scapare.m. sa aduca rotorul catre turatia de sincronism. deci n2<0 si ∆ < 0. care actioneaza asupra conductoarelor.e. Ecuatiile de functionare Ecuatiile se stabilesc pentru marimile de faza din stator (primar) si din rotor (secundar). deci are fata de acesta turatia n2=n1+n si alunecarea ∆ > 1 t. În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de functionare mentionate.. 2. iar ∆ F are sens opus fata de n. dar regimul de baza este de motor. 2. masina primeste energie electrica si dezvolta la arbore un cuplu magnetic. Motorul functioneaza în regim de frâna. Luând aceleasi sensuri de referinta pentru curenti: primar – I1 secundar – I2 ca si la transformator. trebuie ca masina sa primeasca energie mecanica si da energie electrica. 2. 2.n1).2.3.

având în vedere conventia de sume facuta pentru t.e. indusa de fluxurile utile în cele doua înfasurari la masina asincrona.I2+jx′ 02I′ 2+E1=Z′ 2I′ 2+E1 în care marimile raportate au. în baza relatiei (C) iar E2 este t. w2=sw1. scos din relatiile (H) si (G).e. kw1 si kw2 sunt factorii de înfasurare care tin seama de modul de repartitie a înfasurarilor în crestaturi. Astfel. valorile: R′ 2=K2iR2 . ∆ =1 si ƒ2=ƒ1 (rotor calat) Daca relatiile (D) si (E) se înlocuieste E2∆ =∆ E2 din (F) si x02∆ =w2L02=∆ w1L02=∆ x02. câmpul învârtitor de la motorul asincron are fata de înfasurarea rotorica pulsatia W2=pΩ 2.w2kw2φ =-jπ √ 2ƒ2w2kw2φ =∆ E2 unde.m. t. ca si la transformator.e. ca fond difera mult. Daca relatia (I) este pentru un motor trifazat ca si statorul si se înmulteste cu raportul t. dar apare rezistenta rotorului variabila cu alunecarea s definita din relatia (C) si care se va lua ca parametru.m.0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 Daca ecuatiile: (∆ ) U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1 (E) 0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 si (F) –U2=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 sunt formal asemenea.m. apoi se împarte cu ∆ ≠ 0. se obtine: (I) 0=(R2/∆ )I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 Aceasta relatie corespunde unui rotor echivalent si conduce la un motor echivalent la care tensiunile si curentii din stator si rotor au aceeasi frecventa ca la transformator. pentru s=1: (J) E1/E2=(w1kw1/w2kw2)=kI se obtine ecuatia rotorului: (K) U1=R1J1+jx01I1-E1=Z1J1-E1 (L) 0=R′ 2/2. când n=0.m.e.. E1 si E2 au valorile: (G) E1=-jw1/√2. Totodata.w1kw1φ =-jπ √ 2ƒ1w1kw1φ (H) E2∆ =-jw2/√2.

Bilantul de putere. puterea utila la arbore: Pu=Pmec-Pƒv=P2 Daca se iau în vedere relatiile: P1=3UƒIƒcosϕ =√3UIcosϕ si PU=Pmec-Pƒv=P2 Se reprezinta schema bilantului de puteri si se deduce expresia randamentului motorului asincron trifazat: . se obtine ca si la transformator pentru motorul monfazat. randamentul si factorul de putere Puterea activa absorbita de motorul asincron trifazat de la retea este: P1=3UƒIƒcosϕ =√3U1cosϕ Facând bilantul puterilor active. P1=3(R1I21+(R′ 2/s). se poate face astfel: Pe=P1-Pw1-PFe1=Pw2+(1-s)/s.Pw2 Puterea transmisa rotorului prin inductie.3. numita putere electromagnetica.I′ 22+R1mI210a)= =3(R1I21+R′ 2I′ 22+(1-s)/sR′ 2I′ 22+R1mI210a= =Pw1+Pw2+PFe+(1-s)/s.Pw2=Pw2/s=(3R′ 2I′ 22)/s Iar puterea mecanica transmisa rotorului: Pmec=Pe-Pw2=Pw2/s-Pw2=(1/s-1)Pw2 Scazând pierderile de frecare si ventilatie Pƒv a elementelor în miscare se obtine.X′ 02=K2iX02 I′ 2=I2/K1 E1=K1E2 Z′ 2=K2iZ2 Cap.

modulul lui I′ 2.η =P2/P1=(√3UIcosϕ -(PW1+PW2+PFe+PƒV)/√3UIcosϕ Facând bilantul puterilor reactive. Ca surse de putere reactiva se pot utiliza baterii de condesatoare sau motoare sincrone. Caracteristicile de functionare ale masinii asincrone 4. Cuplul electromagnetic Luând C≈ 1. considerând pe U1 ca origine de faza se obtine: I′ 2=U1/(√(R1+R′ 2/∆ )2+(x01+x′ 02)2 Expresia cuplului electromagnetic se poate scrie: Me=Pe/Ω 1=(3R′ 2R′ 22)/sΩ 1=(3U′ 1R′ 2)/sΩ 1(R1+R′ 2/s)’2+(x01+x′ 02)2= =(3U21R′ 2)/Ω 1 s[R21+(x01+x′ 02)2]+(R′ 22/s)+2R1R′ 2 având ca parametru de alunecare “s”. iar motorul primeste de la retea numai puterea activa. adica s[R21(x01+x′ 02)2]=R′ 22/s. rezulta valoarea alunecarii critice sk pentru care Me are extreme: s=sk=± R′ 2/√R21+(x01+x′ 02)2 Cele doua extreme. Aplicând la numitorii acestei relatii teorema ca la produsul constant a doi factori. pentru regimul de generator se numesc “valori critice ale cuplului” si au expresiile: Me(sK)=MKM=3U21/ 2π 1[√R21+(x01+x′ 02)2+R′]  Me(-sK)=MKG=3U21/ 2π 1[√R21+(x01+x′ 02)2-R1]  .1.4. Cap. Mkm la sk>0. pentru regimul de motor si de frâna si MkG la sk<0. suma lor este minima daca acestia sunt egali. ca si la transformator se obtin: Q1=3UƒIƒsinϕ =3(x01I21+x02I′ 22+x1mI21n)=Q01+Q02+Qn1 Unde puterile reactive necesare crearii câmpurilor de dispersie Q01 si Q02 sunt neglijabile fata de puterea Qn3x1mI21n necesara mentinerii câmpului magnetic principal care este practic constant de la functionarea în gol la sarcina.

Caracteristicile motoarelor cu rotoare de constructe speciala Motoarele cu rotorul bobinat si inele sunt costisitoare.5. formele caracteristicilor naturale si artificiale M=ƒ(s) si n=ƒ(M).30(1530%). Caracteristici de functionare În baza observatiilor pentru regimul de motor. 5. cupru. fara a modifica statorul. iar cele cu colivie normala (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic si curentul mare.15-0. 4.2. la aceeasi putere. În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu.8…3 si este data pentru fiecare motor.01…0. ca si alunecarea nominala (s=0.1)(1-10%) care rezulta din turatia nominala. greu de întretinut. bronz sau alama .4. Relatia anterioara care nu mai depinde de U1 este utilizata curent în locul relatiei cuplului electromagnetic fiind mai simpla.1. În general R=1. Pornirea si schimbarea sesnului de rotatie a motoarelor asincrone Alegerea motorului si a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr al mecanismului de antrenat si de curentul de pornire admis pentru motor. au la pornire cuplu mare si curent mic. si diferite tensiuni U1. Coliviile rotoarelor se realizeaza prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestaturi la inele frontale de scurtcircuit. la R2=ct. (x01+x02)2=(R′ 2/sk)2-R1 si înlocuind în relatiile cuplului electromagnetic se obtine relatia lui Klass: Me/MkM=(2+(2R1/R′ 2)∆ k)/(∆ k/∆ +∆ /∆ k+(2R1/R′ 2)∆ k≈ ≈ 2/(∆ /∆ k)+∆ k/∆ unde s-a avut în vedere ca 2R1∆ k/R′ 2≤ 1. Cap. se folosesc forme constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care. pornirea trebuie sa se faca fara socuri periculoase pentru elementele transmisiei. De aceea. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat . Valoarea MkM rezulta din capacitatea de supraîncalzire a motorului si din cuplul nominal (MkM=RMn). scotând din relatia s=sk=± R′ 2/√R21+(x01+x′ 02)2. Totodata. alunecarea critica sk=0.3.

cu o rata dictata de caracteristica mecanica a sistemului de actionare. alimentând motorul la tensiunea retelei. punctul de functionare deplasându-se din A catre B. 5. In momentul pornirii. curentul continua sa creasca cu aceeasi panta pana la momentul t2. Dar la pornirea în stea.Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistente în circuitul rotorului. Trebuie mentionat ca valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce si prin introducerea în circuitul rotoric a unui reactante xp. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp. viteza motorului continua sa creasca pana la atingerea turatiei de regim.2. pentru a trece cat mai apoi K1 si motorul porneste cu .9…2.2…2. si în final se deschide K2 apoi se închide K3.2. se conecteaza K1 si curentul de linie este: Iyp=UI1ρ /Zk=U1/√3Zk. 5. se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare. care controleaza cuplul si asigura o accelerare lina pana la turatia de regim. Aceste date depind de fiecare motor în parte. Daca pornirea se face diret în triunghi.4 Accelerare cu limitare de curent. trece pe caracteristica care are R′ ′ p<R′ ′ ′ p în punctul C si procesul pornirii continua pâna când punctul de functionare ajunge în punctul H corespunzator cuplului rezistent Mn al mecanismului.8)Mn pentru reducerea timpului de pornire.2. La scaderea curentului in intervalul t3-t4. Când ajunge în B. si nu prezinta avantaje. accelerand motorul constant. Când motorul ajunge la turatia normala. Curentul este limitat si ramane constant pana la momentul t3. 5. cuplul de pornire scade tot de trei ori si motorul nu poate porni în plina sarcina.2. Cand motorul incepe sa se roteasca – t1. apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în miscare rotorul.5…1. cuplul critic MkM si alunecarea critica sk.2)Mn si λ =1. pentru s=1. STAS 17640-70 stabileste pentru motoarele cu puteri pâna la 132KW valorile Ip=(4…7. de putere si turatie. În general MpM=(1.5)In. cum reiese din relatiile corespunzatoare daca se pune în loc de x02 valoarea x′ 02+x′ p. Mp=(1.1Conectarea direct la retea este utilizata curent unde retelele de alimentare si mecanismele antrenante permit acest lucru. adica de trei ori mai mare decât la pornirea în stea. În momentul pornirii. Deci. curentul de linie ar fi: Idp=√3Ipƒ=√3(U1/Zk)=3Iyp.4. având o reducere de tensiune U1ƒ=U1√3.3 Reducerea tensiunii de alimenatre pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una doua trepte de tensiune. 5.2 Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele sapte capete ale înfasurarii statorice si în care pot functiona în triunghi la tensiunea retelei trifazate la care se va cupla. Pornirea motoarelor cu rotorul în scurtcircuit (colivie) 5. In acest moment poate fi aplicata o descrestere a pantei de accelerare.t0 . tensiunea este fixata la o valoare prestabilita si curentul incepe sa creasca (cresterea este reglata). Având rezistenta Rp în circuitul rotoric si cuplând motorul la retea.2. Dupa trecerea prizelor pe pozitia de tensiune minima se închide K2 tensiunea redusa. un motor cu tensiunile de lucru 220-380V se poate porni stea-triunghi numai la reteaua de 220V. Curentul este reglat la o valoare prestabilita.

6 Accelerare cu rampa de tensiunde ajustabila.4 Accelerare liniara in timp. 5.2... la care este importanta cerinta de a avea o accelerare lina. Acceleratia este liniara.lina la turatia de regim. Metoda este recomandata pentru sarcini variate. Reglarea turatiei prin schimbarea numarului de poli .95% din tensiunea nominala.2. dispozitivul electronic este scos din circuit.2.Acest curent permite obtinerea unui cuplu de 6%. La intrarea in regimul de functionare. ca echipamente portabile.1.5 . 4. Tensiunea de alimentare se regleaza in doi pasi in functie de caracterul sarcinii (sarcina grea sau sarcina usoara).3.50% din cuplul corespunzator tensiunii nominale. fara socuri.4 s. In acest moment se poate da si un impuls de tensiune („quick start”) pentru motoarele ce antreneaza sarcini cu inertie mare . 5. Metoda se aplica la actionarea pompelor centrifugale. ventilatoarelor. Reglarea turatiei motoarelor asincrone trifazate 6.. Este necesar un feedback realizat cu un tahomertu.benzilor transportatoare. 6.metoda este utilizata acolo unde cerinta primara este de a preveni socurile de cuplu in sistemul de actionare si sarcina. cu o panta de decelerare de 1....Bucla include tahometrulregleaza curentul pentru a mentine constanta acceleratia. Starterul limiteaza curentul de pornire la o valoare prestabilita. Schimbarea sensului de rotatie Este echivalenta cu schimbarea câmpului învârtitor.7 Acclelerare cu rampa de curent.25) ln.Tahometrul preia semnalul de rotire(actionare) a sarcinii si curentul absolvit de motor este redus imediat.Primul pas de ajustare a tensiunii(numita si „valoare de piedestal”)permite reglarea tensiunii intre 30%. Metoda este recomandata pentru sarcini cu inertie redusa. La initierea pornirii.. Starterul asigura si o oprire lina. ce necesita un impuls de cuplu ridicat pentru pornire. Cap. cu rampa in functie de caracterul sarcinii. la care consideratia primara este de a reduce curentul de pornire la valori impuse de sistemul de putere. curentul motorului creste de la t0 la t1 . care se face prin inversarea succesiunii a doua faze. Cuplul si curentul sunt ajustate automat de conditiile sarcinii. pana la momentul t2. valoarea reglata este timpul de accelerare. depasind valoarea necesara pentru a demara sarcina. compresoarelor. 5. uzal de (1. 5.

Când se cer trepte diferite de acest raport. dar schimbând conexiunile. doua turatii la care raportul difera de ½ . Reglarea turatiei prin modificarea alunecarii Reglând tensiunea de alimentare U1.2. .La motoarele cu rotorul în colivie. . Ambele metode nu sunt eficace la cupluri M0 mici. prin introducerea în circuitul rotoric. se face în trepte (p=numarul întreg). Accidentele electrice se produc din urmatoarele cauze: .a. electrometalizari si semne electrice).atingerea conductorilor neizolati sau cu izolatia deteriorata aflati sub tensiune. sau convertizoare statice de frecventa. În vederea evitarii unor asemenea accidente se impune ca izolarea conductorilor sa fie perfecta si prin pozitia acestora sa fie exclusa posibilitatea unei atingeri. Schimbând conexiunile unei înfasurari. 6.folosirea curentului electric la amperaje si tensiuni care depasesc pe cele prevazute în normele de tehnica securitatii. se dispune pe stator doua înfasurari distincte pentru turatiile respective. la acelasi cuplu rezistent Mn se obtin diverse alunecari s<sk. Norme de protectie a muncii Cum ne putem proteja de actiunea curentului electric ? Curentul electric are o actiune complexa asupra tuturor componentelor organismului omenesc producând tulburari interne grave (asa-numitele socuri electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice. 7. Recent a început sa se modifice numarul de poli prin modularea câmpului magnetic din întrefier când se pot obtine cu aceeasi înfasurare. În schimb.utilizare unor echipamente tehnice neconforme cu standardele sau normele de securitate si sanatate în munca. la motoarele cu rotorul bobinat.3. la un cuplu Mr. se pot obtine teoretic turatii de la 0 la nn. Prin modificarea lui ƒ1 se modifica turatia de sincronism n1 si reactantele. se pot obtine doua turatii în raportul ½. cum este cazul la motoarele pentru ascensoare. Reglarea turatiei prin modificarea frecventei ƒ 1 a tensiunii de alimentare Modificarile frecventei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c. 6. Cap. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare prin contact cu .

i se va face imediat respiratie artificiala. accidentatului dându-i-se în acelasi timp sa miroasa o solutie de amoniac sau otet.apropierea de instalatiile sub tensiune înalta se impune afisarea placilor avertizoare si îngradirea locurilor respective. îndepartarea conductoarelor cazute la pamânt se va face cu o prajina uscata din lemn. . cu respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare. a cuielor etc. iar la instalatiile de înalta tensiune este obligatorie folosirea manusilor si a cizmelor din cauciuc electroizolant. este necesar sa se foloseasca sigurante fuzibile calibrate sau întrerupatoare de protectie automate si sa se interzica folosirea sârmelor groase.. convulsiv. readucerea la viata reuseste de cele mai multe ori. se va asigura legarea la pamânt sau legarea la nul a aparatelor (de exemplu. de la distanta. masurile de prim ajutor trebuie luate în functie de starea în care se gaseste accidentatul. . De aceea. Ca masuri de protectie în acest caz. Daca scoaterea de sub tensiune si începerea respiratiei artificiale se fac imediat dupa electrocutare. rar. în locul sigurantelor calibrate. daca accidentatul este atins de o persoana înainte de scoaterea lui de sub tensiune. Carcasarea sau îngradirea se va executa cu plase metalice sau table perforate cu rezistenta metalica suficienta si bine fixata. chiar la locul accidentului. . funii. îmbracamintea îi va fi desfacuta pentru facilitarea respiratiei. . prajini. In caz de electrocutare. autorizate în acest scop.în cazul când accidentatul este în stare de lesin. pâna la sosirea acestora. Elementele sub tensiune din compunerea echipamentelor tehnice vor fi protejate de carcase. Pentru reanimarea accidentatului. deoarece. iar ruperea lor se face prin lovirea.uneltele cu care se lucreaza. cu corpuri rau conducatoare de electricitate. persoana accidentata se va aseza într-o pozitie comoda. manusi.cel care ofera ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate.contactul direct cu anumite parti metalice ale instalatiilor care au intrat sub tensiune în mod întâmplator. aceasta poate fi electrocutata. linistita. Periodic (STAS 12604/5-90) se va verifica instalatia de legare la pamânt. lucrarile efectuându-se de catre persoane sau firme de specialitate. conform normelor de electrosecuritate.patrunderea curentului de înalta tensiune în instalatiile de joasa tensiune. . daca accidentatul a încetat sa mai respire sau respira anormal. masini-unelte). acestea vor avea mânerele din materiale electroizolante.scoaterea rapida a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului respectiv. primul ajutor trebuie acordat fara întârziere. Pentru a se evita o astfel de accidentare. . astfel: . fiecare secunda este pretioasa. împiedicându-se astfel atingerea acestora. trebuie chemat neîntârziat un medic sau . covoare si galosi de cauciuc etc. rau conducatoare de electricitate (tesaturi.)."Salvarea".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful