Motoare asincrone

Cap. 1.1 Definitie si elemente constructive de baza
Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ, care la frecventa data a retelei, functioneaza cu turatie variabila cu sarcina. În continuare, vor fi prezentate numai motoarele asincron fara colector, numite obisnuit motoare asincrone sau de inductie, care sunt cele mai robuste si sigure în exploatare, motiv pentru care sunt cele mai utilizate.

Motorul asincron este compus din armatura statornica (stator) si armatura rotorica (rotor). Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestaturi o înfasurare monofazata sau trifazata care se conecteaza la retea si formeaza inductorul motorului. Rotorul este format tot din pachete de tole, dar în crestaturi poate avea o înfasurare trifazata concetata în forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o înfasurare în scurt circuit de tipul unei colivii. De aceea, dupa forma înfasurarii rotorului, masinile asincrone se mai numesc “motoare asincrone cu inel” sau “motoare aisncrone cu rotorul în scurt circuit” sau “rotorul în colivii”. În afara de aceste parti, motorul mai are, în functie de destinatie, de tipul de protectie la patrunderea apei si a corpurilor straine în motor, de forma constructiva, de sistemul de racire, de putere si tensiune o serie de elemente constructive:

1. carcasa. cutia cu placa de borne stator.- portperii. Semne conventionale Notarea înfasurarilor statorice si rotorice se face conform STAS 3530-71. . borna de putere la pamânt. din cauza instalatiilor de alimentare costisitoare. “b” pentru conexiunea în triunghi. bornele sunt notate astfel: “a” pentru conexiunea în stea. scut. Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalatii de uz gospodaresc. Domenii de utilizare Se utilizeaza aproape în exclusivitate ca motor în actionarile cu turatie practic constanta si mai rar la turatii variabile. rulmenti. “W”. - “U”.3. La înfasurarea statorica trifazata cu cele sapte capete scoase. 1. data de S 16516b12q TAS 4861-73 cuprinde si terminologia subansamblelor si pieselor componente.2. Terminologia generala pentru masinile electrice. pentru cordoanele de alimentare ce se leaga la borne. Motoarele asincrone trifazate formeaza cea mai mare categorie de consumatori de energie electrica din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de activitate. Simbolizarea formelor constructive este data în STAS 3998-74. “V”.

induse Ω 2 este viteza relativa dintre câmpul inductor si rotor Daca înfasurarea rotorului se închide.1. Deci. Aceasta alunecare. denumita secundara. Prin interactiunea dintre acest câmp si curentii din înfasurari. produc un câmp învârtitor de reactie cu o sinteza unghiulara fata de înfasurarea care l-a produs: (B) Ω 2=W2/p=W1-W/p=Ω 1-Ω Fata de stator. dând un câmp rezultant în întrejur. În acest caz se spune ca se poate exercita un cuplu numai daca rotorul aluneca fata de câmpul învârtitor inductor. la rândul lor. se induce t. câmpul inductor si cel de reactie au aceeasi viteza relativa fata de stator. indiferent de turatia rotorului. Relatia: e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2W2KW2φ cosW2t arata ca în înfasurarea rotorica sunt curenti. Principiul de functionare Se considera un motor asincron cu câte o înfasurare trifazata pe fiecare din cele doua armaturi. cu viteza unghiulara Ω 1. câmpul de reactie are viteza unghiulara: Ω +Ω 2=Ω +(Ω 1-Ω )=Ω 1 Adica.e. (A) e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2WaKW2φ cosW2t unde: W2 este pulsatia t.Cap. Daca armatura rotorica cere în acel moment viteza unghiulara Ω . într-o înfasurare de faza a ei.e. adica Ω ≠ Ω 1. care. 2. Daca înfasurarea statorica se conecteaza la o retea trifazata de tensiune si frecventa corespunzatoare ea va fi parcursa de un sistem trifazat de curenti care vor produce în intrefier un câmp magnetic învârtitor. valori relative. ea va fi parcursa de curenti. Principiul si ecuatiile de functionare a motoarelor asincrone 2. este definita din relatia: (C) D=(Ω 1-Ω )/Ω 1=(n1-n)n1=(W1-W)/W1=W2/W1=ƒ2/ƒ1 unde în general. deci se poate exercita un cuplu numai daca e2≠ 0.m.m. se exercita între cele doua armaturi un cuplu electromagnetic. Ω =2π n si W=2π ƒ . cele doua câmpuri sunt fixe între ele si se pot însuma.

2.m. t.1) t. Ecuatiile de functionare Ecuatiile se stabilesc pentru marimile de faza din stator (primar) si din rotor (secundar).m. dar regimul de baza este de motor. Daca turatia rotorului este n>n1. indusa produce pe I2.2 Regimul 2. indusa în conductoarele înfasurarii scurtcircuitate a rotorului.e. are tendinta sa accelereze rotorul catre turatia n1 a câmpului învârtitor. motorul primeste energie mecanica pe la arbore sa mentina turatia n în sens opus lui ∆ F si energie electrica de la retea. Luând aceleasi sensuri de referinta pentru curenti: primar – I1 secundar – I2 ca si la transformator. indusa îsi schimba polaritatea. 2.e. ecuatiile tensiunilor pentru doua faze omologate se deduc ca si ecuatiile transformatorului. deci ∆ E(0. cu deosebirea ca U2=0. 2. care actioneaza asupra conductoarelor. având aceeasi forma. înfasurarea secundara (rotorica) fiind în scurtcircuit (Rp=0) : U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1 . În acest caz. trebuie ca masina sa primeasca energie mecanica si da energie electrica. în afara fluxului util care este comun celor doua înfasurari exista si fluxuri de dispersie sau de scapare.m. masina primeste energie electrica si dezvolta la arbore un cuplu magnetic. functionând în regim de motor. Motorul functioneaza în regim de frâna. sa aduca rotorul catre turatia de sincronism.n1). La n E(0. Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor. produce curentul I2. deci are fata de acesta turatia n2=n1+n si alunecarea ∆ > 1 t. Deci.2. 2. deci si I2 iar forta ∆ F se opune ccresterii turatiei “n” a rotorului. functionând în regim de generator.2. iar forta ∆ F=I2∆ lxB. În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de functionare mentionate.2. deci n2<0 si ∆ < 0.2. adica de turatia n2=n1-n.3 Regimul 3. iar ∆ F are sens opus fata de n.. Ca si la transformator. În acest caz. Regimurile de functionare a motoarelor asincrone Analiza regimurilor de functionare ale motoarelor asincrone se face în functie de turatia relativa n2 a rotorului fata de câmpul învârtitor inductor produs de stator.3. 2.1 Regimul 1. pentru mentinerea acestei turatii.e. e=(vxB)∆ l.

ca si la transformator.m. când n=0.e. pentru s=1: (J) E1/E2=(w1kw1/w2kw2)=kI se obtine ecuatia rotorului: (K) U1=R1J1+jx01I1-E1=Z1J1-E1 (L) 0=R′ 2/2. kw1 si kw2 sunt factorii de înfasurare care tin seama de modul de repartitie a înfasurarilor în crestaturi.e. ∆ =1 si ƒ2=ƒ1 (rotor calat) Daca relatiile (D) si (E) se înlocuieste E2∆ =∆ E2 din (F) si x02∆ =w2L02=∆ w1L02=∆ x02. valorile: R′ 2=K2iR2 .m.I2+jx′ 02I′ 2+E1=Z′ 2I′ 2+E1 în care marimile raportate au. Daca relatia (I) este pentru un motor trifazat ca si statorul si se înmulteste cu raportul t. t. se obtine: (I) 0=(R2/∆ )I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 Aceasta relatie corespunde unui rotor echivalent si conduce la un motor echivalent la care tensiunile si curentii din stator si rotor au aceeasi frecventa ca la transformator. indusa de fluxurile utile în cele doua înfasurari la masina asincrona. Totodata.w2kw2φ =-jπ √ 2ƒ2w2kw2φ =∆ E2 unde. ca fond difera mult.e. dar apare rezistenta rotorului variabila cu alunecarea s definita din relatia (C) si care se va lua ca parametru. apoi se împarte cu ∆ ≠ 0.. E1 si E2 au valorile: (G) E1=-jw1/√2.0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 Daca ecuatiile: (∆ ) U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1 (E) 0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 si (F) –U2=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 sunt formal asemenea. Astfel.w1kw1φ =-jπ √ 2ƒ1w1kw1φ (H) E2∆ =-jw2/√2. câmpul învârtitor de la motorul asincron are fata de înfasurarea rotorica pulsatia W2=pΩ 2.m. în baza relatiei (C) iar E2 este t.e. w2=sw1.m. având în vedere conventia de sume facuta pentru t. scos din relatiile (H) si (G).

se obtine ca si la transformator pentru motorul monfazat. randamentul si factorul de putere Puterea activa absorbita de motorul asincron trifazat de la retea este: P1=3UƒIƒcosϕ =√3U1cosϕ Facând bilantul puterilor active.3.X′ 02=K2iX02 I′ 2=I2/K1 E1=K1E2 Z′ 2=K2iZ2 Cap. P1=3(R1I21+(R′ 2/s). puterea utila la arbore: Pu=Pmec-Pƒv=P2 Daca se iau în vedere relatiile: P1=3UƒIƒcosϕ =√3UIcosϕ si PU=Pmec-Pƒv=P2 Se reprezinta schema bilantului de puteri si se deduce expresia randamentului motorului asincron trifazat: .Pw2 Puterea transmisa rotorului prin inductie. Bilantul de putere.I′ 22+R1mI210a)= =3(R1I21+R′ 2I′ 22+(1-s)/sR′ 2I′ 22+R1mI210a= =Pw1+Pw2+PFe+(1-s)/s.Pw2=Pw2/s=(3R′ 2I′ 22)/s Iar puterea mecanica transmisa rotorului: Pmec=Pe-Pw2=Pw2/s-Pw2=(1/s-1)Pw2 Scazând pierderile de frecare si ventilatie Pƒv a elementelor în miscare se obtine. numita putere electromagnetica. se poate face astfel: Pe=P1-Pw1-PFe1=Pw2+(1-s)/s.

Mkm la sk>0. pentru regimul de motor si de frâna si MkG la sk<0. Aplicând la numitorii acestei relatii teorema ca la produsul constant a doi factori. pentru regimul de generator se numesc “valori critice ale cuplului” si au expresiile: Me(sK)=MKM=3U21/ 2π 1[√R21+(x01+x′ 02)2+R′]  Me(-sK)=MKG=3U21/ 2π 1[√R21+(x01+x′ 02)2-R1]  . suma lor este minima daca acestia sunt egali. considerând pe U1 ca origine de faza se obtine: I′ 2=U1/(√(R1+R′ 2/∆ )2+(x01+x′ 02)2 Expresia cuplului electromagnetic se poate scrie: Me=Pe/Ω 1=(3R′ 2R′ 22)/sΩ 1=(3U′ 1R′ 2)/sΩ 1(R1+R′ 2/s)’2+(x01+x′ 02)2= =(3U21R′ 2)/Ω 1 s[R21+(x01+x′ 02)2]+(R′ 22/s)+2R1R′ 2 având ca parametru de alunecare “s”. Cap. Cuplul electromagnetic Luând C≈ 1.η =P2/P1=(√3UIcosϕ -(PW1+PW2+PFe+PƒV)/√3UIcosϕ Facând bilantul puterilor reactive. rezulta valoarea alunecarii critice sk pentru care Me are extreme: s=sk=± R′ 2/√R21+(x01+x′ 02)2 Cele doua extreme.4. Caracteristicile de functionare ale masinii asincrone 4. Ca surse de putere reactiva se pot utiliza baterii de condesatoare sau motoare sincrone. ca si la transformator se obtin: Q1=3UƒIƒsinϕ =3(x01I21+x02I′ 22+x1mI21n)=Q01+Q02+Qn1 Unde puterile reactive necesare crearii câmpurilor de dispersie Q01 si Q02 sunt neglijabile fata de puterea Qn3x1mI21n necesara mentinerii câmpului magnetic principal care este practic constant de la functionarea în gol la sarcina. adica s[R21(x01+x′ 02)2]=R′ 22/s. modulul lui I′ 2.1. iar motorul primeste de la retea numai puterea activa.

1)(1-10%) care rezulta din turatia nominala. Caracteristicile motoarelor cu rotoare de constructe speciala Motoarele cu rotorul bobinat si inele sunt costisitoare. la R2=ct. alunecarea critica sk=0. greu de întretinut. pornirea trebuie sa se faca fara socuri periculoase pentru elementele transmisiei. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat .4.01…0.5. De aceea. 4. ca si alunecarea nominala (s=0. fara a modifica statorul. Coliviile rotoarelor se realizeaza prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestaturi la inele frontale de scurtcircuit. iar cele cu colivie normala (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic si curentul mare. Relatia anterioara care nu mai depinde de U1 este utilizata curent în locul relatiei cuplului electromagnetic fiind mai simpla. Cap. (x01+x02)2=(R′ 2/sk)2-R1 si înlocuind în relatiile cuplului electromagnetic se obtine relatia lui Klass: Me/MkM=(2+(2R1/R′ 2)∆ k)/(∆ k/∆ +∆ /∆ k+(2R1/R′ 2)∆ k≈ ≈ 2/(∆ /∆ k)+∆ k/∆ unde s-a avut în vedere ca 2R1∆ k/R′ 2≤ 1. Totodata. Valoarea MkM rezulta din capacitatea de supraîncalzire a motorului si din cuplul nominal (MkM=RMn).30(1530%).2. se folosesc forme constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care.3. cupru. bronz sau alama . În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu. si diferite tensiuni U1.1.15-0. la aceeasi putere. scotând din relatia s=sk=± R′ 2/√R21+(x01+x′ 02)2. Pornirea si schimbarea sesnului de rotatie a motoarelor asincrone Alegerea motorului si a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr al mecanismului de antrenat si de curentul de pornire admis pentru motor. au la pornire cuplu mare si curent mic.8…3 si este data pentru fiecare motor. formele caracteristicilor naturale si artificiale M=ƒ(s) si n=ƒ(M). În general R=1. 5. Caracteristici de functionare În baza observatiilor pentru regimul de motor.

Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistente în circuitul rotorului. adica de trei ori mai mare decât la pornirea în stea.2…2. se conecteaza K1 si curentul de linie este: Iyp=UI1ρ /Zk=U1/√3Zk. 5. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp. 5. pentru a trece cat mai apoi K1 si motorul porneste cu . apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în miscare rotorul. de putere si turatie. Mp=(1. Având rezistenta Rp în circuitul rotoric si cuplând motorul la retea. Când ajunge în B. tensiunea este fixata la o valoare prestabilita si curentul incepe sa creasca (cresterea este reglata).t0 . In momentul pornirii. cum reiese din relatiile corespunzatoare daca se pune în loc de x02 valoarea x′ 02+x′ p. si nu prezinta avantaje. Trebuie mentionat ca valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce si prin introducerea în circuitul rotoric a unui reactante xp. Curentul este limitat si ramane constant pana la momentul t3.5)In.2)Mn si λ =1. In acest moment poate fi aplicata o descrestere a pantei de accelerare.3 Reducerea tensiunii de alimenatre pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una doua trepte de tensiune. În general MpM=(1.2. cuplul critic MkM si alunecarea critica sk. 5. Dupa trecerea prizelor pe pozitia de tensiune minima se închide K2 tensiunea redusa. Deci. Când motorul ajunge la turatia normala.2.2. Curentul este reglat la o valoare prestabilita.2 Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele sapte capete ale înfasurarii statorice si în care pot functiona în triunghi la tensiunea retelei trifazate la care se va cupla. În momentul pornirii. viteza motorului continua sa creasca pana la atingerea turatiei de regim. un motor cu tensiunile de lucru 220-380V se poate porni stea-triunghi numai la reteaua de 220V.1Conectarea direct la retea este utilizata curent unde retelele de alimentare si mecanismele antrenante permit acest lucru. Aceste date depind de fiecare motor în parte.4 Accelerare cu limitare de curent.2. se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare.4. 5. cu o rata dictata de caracteristica mecanica a sistemului de actionare.2. trece pe caracteristica care are R′ ′ p<R′ ′ ′ p în punctul C si procesul pornirii continua pâna când punctul de functionare ajunge în punctul H corespunzator cuplului rezistent Mn al mecanismului. care controleaza cuplul si asigura o accelerare lina pana la turatia de regim. accelerand motorul constant. curentul de linie ar fi: Idp=√3Ipƒ=√3(U1/Zk)=3Iyp.5…1. Pornirea motoarelor cu rotorul în scurtcircuit (colivie) 5. Dar la pornirea în stea. La scaderea curentului in intervalul t3-t4. Cand motorul incepe sa se roteasca – t1. alimentând motorul la tensiunea retelei. pentru s=1. curentul continua sa creasca cu aceeasi panta pana la momentul t2. având o reducere de tensiune U1ƒ=U1√3. si în final se deschide K2 apoi se închide K3. STAS 17640-70 stabileste pentru motoarele cu puteri pâna la 132KW valorile Ip=(4…7. cuplul de pornire scade tot de trei ori si motorul nu poate porni în plina sarcina. punctul de functionare deplasându-se din A catre B. Daca pornirea se face diret în triunghi.9…2.8)Mn pentru reducerea timpului de pornire.

6. Cap. La initierea pornirii. Acceleratia este liniara.. Metoda se aplica la actionarea pompelor centrifugale. ca echipamente portabile.5 . Schimbarea sensului de rotatie Este echivalenta cu schimbarea câmpului învârtitor.25) ln. Reglarea turatiei prin schimbarea numarului de poli .2. Metoda este recomandata pentru sarcini variate. 5.. In acest moment se poate da si un impuls de tensiune („quick start”) pentru motoarele ce antreneaza sarcini cu inertie mare . cu rampa in functie de caracterul sarcinii. 4.2.Acest curent permite obtinerea unui cuplu de 6%.lina la turatia de regim.benzilor transportatoare.2.4 Accelerare liniara in timp. Este necesar un feedback realizat cu un tahomertu.4 s. dispozitivul electronic este scos din circuit. ce necesita un impuls de cuplu ridicat pentru pornire. curentul motorului creste de la t0 la t1 .Tahometrul preia semnalul de rotire(actionare) a sarcinii si curentul absolvit de motor este redus imediat.95% din tensiunea nominala. Starterul limiteaza curentul de pornire la o valoare prestabilita.metoda este utilizata acolo unde cerinta primara este de a preveni socurile de cuplu in sistemul de actionare si sarcina. Starterul asigura si o oprire lina. Cuplul si curentul sunt ajustate automat de conditiile sarcinii.Bucla include tahometrulregleaza curentul pentru a mentine constanta acceleratia. pana la momentul t2.50% din cuplul corespunzator tensiunii nominale.. care se face prin inversarea succesiunii a doua faze.6 Accelerare cu rampa de tensiunde ajustabila. la care este importanta cerinta de a avea o accelerare lina. uzal de (1. fara socuri.1.3.7 Acclelerare cu rampa de curent. depasind valoarea necesara pentru a demara sarcina. La intrarea in regimul de functionare..... valoarea reglata este timpul de accelerare. la care consideratia primara este de a reduce curentul de pornire la valori impuse de sistemul de putere. 5. ventilatoarelor. Reglarea turatiei motoarelor asincrone trifazate 6. Tensiunea de alimentare se regleaza in doi pasi in functie de caracterul sarcinii (sarcina grea sau sarcina usoara). compresoarelor. cu o panta de decelerare de 1.Primul pas de ajustare a tensiunii(numita si „valoare de piedestal”)permite reglarea tensiunii intre 30%. 5. Metoda este recomandata pentru sarcini cu inertie redusa. 5.

În vederea evitarii unor asemenea accidente se impune ca izolarea conductorilor sa fie perfecta si prin pozitia acestora sa fie exclusa posibilitatea unei atingeri. Reglarea turatiei prin modificarea frecventei ƒ 1 a tensiunii de alimentare Modificarile frecventei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c. . Norme de protectie a muncii Cum ne putem proteja de actiunea curentului electric ? Curentul electric are o actiune complexa asupra tuturor componentelor organismului omenesc producând tulburari interne grave (asa-numitele socuri electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice. cum este cazul la motoarele pentru ascensoare. se pot obtine doua turatii în raportul ½. sau convertizoare statice de frecventa. Schimbând conexiunile unei înfasurari. Prin modificarea lui ƒ1 se modifica turatia de sincronism n1 si reactantele.2. Când se cer trepte diferite de acest raport.atingerea conductorilor neizolati sau cu izolatia deteriorata aflati sub tensiune. Cap. la un cuplu Mr. Reglarea turatiei prin modificarea alunecarii Reglând tensiunea de alimentare U1.utilizare unor echipamente tehnice neconforme cu standardele sau normele de securitate si sanatate în munca. se pot obtine teoretic turatii de la 0 la nn.3. . 7. dar schimbând conexiunile. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare prin contact cu . 6.La motoarele cu rotorul în colivie. prin introducerea în circuitul rotoric.a. doua turatii la care raportul difera de ½ . se dispune pe stator doua înfasurari distincte pentru turatiile respective. Accidentele electrice se produc din urmatoarele cauze: . se face în trepte (p=numarul întreg). la motoarele cu rotorul bobinat. la acelasi cuplu rezistent Mn se obtin diverse alunecari s<sk. În schimb.folosirea curentului electric la amperaje si tensiuni care depasesc pe cele prevazute în normele de tehnica securitatii. electrometalizari si semne electrice). Ambele metode nu sunt eficace la cupluri M0 mici. Recent a început sa se modifice numarul de poli prin modularea câmpului magnetic din întrefier când se pot obtine cu aceeasi înfasurare. 6.

este necesar sa se foloseasca sigurante fuzibile calibrate sau întrerupatoare de protectie automate si sa se interzica folosirea sârmelor groase. iar la instalatiile de înalta tensiune este obligatorie folosirea manusilor si a cizmelor din cauciuc electroizolant. îmbracamintea îi va fi desfacuta pentru facilitarea respiratiei. i se va face imediat respiratie artificiala. prajini. cu corpuri rau conducatoare de electricitate.scoaterea rapida a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului respectiv.uneltele cu care se lucreaza..cel care ofera ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate. îndepartarea conductoarelor cazute la pamânt se va face cu o prajina uscata din lemn. lucrarile efectuându-se de catre persoane sau firme de specialitate.patrunderea curentului de înalta tensiune în instalatiile de joasa tensiune. daca accidentatul a încetat sa mai respire sau respira anormal. Ca masuri de protectie în acest caz. Carcasarea sau îngradirea se va executa cu plase metalice sau table perforate cu rezistenta metalica suficienta si bine fixata. aceasta poate fi electrocutata. persoana accidentata se va aseza într-o pozitie comoda. se va asigura legarea la pamânt sau legarea la nul a aparatelor (de exemplu. iar ruperea lor se face prin lovirea. trebuie chemat neîntârziat un medic sau .apropierea de instalatiile sub tensiune înalta se impune afisarea placilor avertizoare si îngradirea locurilor respective. rau conducatoare de electricitate (tesaturi. deoarece. masini-unelte). împiedicându-se astfel atingerea acestora. cu respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare. linistita. Pentru reanimarea accidentatului. readucerea la viata reuseste de cele mai multe ori. funii. . de la distanta. . convulsiv. accidentatului dându-i-se în acelasi timp sa miroasa o solutie de amoniac sau otet. chiar la locul accidentului.). masurile de prim ajutor trebuie luate în functie de starea în care se gaseste accidentatul. De aceea. Daca scoaterea de sub tensiune si începerea respiratiei artificiale se fac imediat dupa electrocutare. astfel: . .în cazul când accidentatul este în stare de lesin.contactul direct cu anumite parti metalice ale instalatiilor care au intrat sub tensiune în mod întâmplator. In caz de electrocutare. pâna la sosirea acestora. covoare si galosi de cauciuc etc. Periodic (STAS 12604/5-90) se va verifica instalatia de legare la pamânt. ."Salvarea". Elementele sub tensiune din compunerea echipamentelor tehnice vor fi protejate de carcase. rar. primul ajutor trebuie acordat fara întârziere. în locul sigurantelor calibrate. daca accidentatul este atins de o persoana înainte de scoaterea lui de sub tensiune. Pentru a se evita o astfel de accidentare. conform normelor de electrosecuritate. . manusi. autorizate în acest scop. fiecare secunda este pretioasa. . acestea vor avea mânerele din materiale electroizolante. a cuielor etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful