Motoare asincrone

Cap. 1.1 Definitie si elemente constructive de baza
Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ, care la frecventa data a retelei, functioneaza cu turatie variabila cu sarcina. În continuare, vor fi prezentate numai motoarele asincron fara colector, numite obisnuit motoare asincrone sau de inductie, care sunt cele mai robuste si sigure în exploatare, motiv pentru care sunt cele mai utilizate.

Motorul asincron este compus din armatura statornica (stator) si armatura rotorica (rotor). Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestaturi o înfasurare monofazata sau trifazata care se conecteaza la retea si formeaza inductorul motorului. Rotorul este format tot din pachete de tole, dar în crestaturi poate avea o înfasurare trifazata concetata în forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o înfasurare în scurt circuit de tipul unei colivii. De aceea, dupa forma înfasurarii rotorului, masinile asincrone se mai numesc “motoare asincrone cu inel” sau “motoare aisncrone cu rotorul în scurt circuit” sau “rotorul în colivii”. În afara de aceste parti, motorul mai are, în functie de destinatie, de tipul de protectie la patrunderea apei si a corpurilor straine în motor, de forma constructiva, de sistemul de racire, de putere si tensiune o serie de elemente constructive:

Domenii de utilizare Se utilizeaza aproape în exclusivitate ca motor în actionarile cu turatie practic constanta si mai rar la turatii variabile. din cauza instalatiilor de alimentare costisitoare. 1. Simbolizarea formelor constructive este data în STAS 3998-74. carcasa. data de S 16516b12q TAS 4861-73 cuprinde si terminologia subansamblelor si pieselor componente. Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalatii de uz gospodaresc. - “U”. pentru cordoanele de alimentare ce se leaga la borne. Terminologia generala pentru masinile electrice. La înfasurarea statorica trifazata cu cele sapte capete scoase.- portperii. bornele sunt notate astfel: “a” pentru conexiunea în stea. “W”. “V”. Semne conventionale Notarea înfasurarilor statorice si rotorice se face conform STAS 3530-71. “b” pentru conexiunea în triunghi. rulmenti.2. Motoarele asincrone trifazate formeaza cea mai mare categorie de consumatori de energie electrica din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de activitate. 1. cutia cu placa de borne stator. scut. borna de putere la pamânt. .3.

adica Ω ≠ Ω 1. Ω =2π n si W=2π ƒ . ea va fi parcursa de curenti. cele doua câmpuri sunt fixe între ele si se pot însuma.e.m. Daca înfasurarea statorica se conecteaza la o retea trifazata de tensiune si frecventa corespunzatoare ea va fi parcursa de un sistem trifazat de curenti care vor produce în intrefier un câmp magnetic învârtitor. În acest caz se spune ca se poate exercita un cuplu numai daca rotorul aluneca fata de câmpul învârtitor inductor. Principiul si ecuatiile de functionare a motoarelor asincrone 2. într-o înfasurare de faza a ei. dând un câmp rezultant în întrejur. cu viteza unghiulara Ω 1. denumita secundara.e. care. deci se poate exercita un cuplu numai daca e2≠ 0. induse Ω 2 este viteza relativa dintre câmpul inductor si rotor Daca înfasurarea rotorului se închide.m. Principiul de functionare Se considera un motor asincron cu câte o înfasurare trifazata pe fiecare din cele doua armaturi. Daca armatura rotorica cere în acel moment viteza unghiulara Ω . produc un câmp învârtitor de reactie cu o sinteza unghiulara fata de înfasurarea care l-a produs: (B) Ω 2=W2/p=W1-W/p=Ω 1-Ω Fata de stator. Deci. 2.Cap. la rândul lor. câmpul de reactie are viteza unghiulara: Ω +Ω 2=Ω +(Ω 1-Ω )=Ω 1 Adica. valori relative. se exercita între cele doua armaturi un cuplu electromagnetic.1. Relatia: e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2W2KW2φ cosW2t arata ca în înfasurarea rotorica sunt curenti. câmpul inductor si cel de reactie au aceeasi viteza relativa fata de stator. (A) e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2WaKW2φ cosW2t unde: W2 este pulsatia t. indiferent de turatia rotorului. Aceasta alunecare. Prin interactiunea dintre acest câmp si curentii din înfasurari. este definita din relatia: (C) D=(Ω 1-Ω )/Ω 1=(n1-n)n1=(W1-W)/W1=W2/W1=ƒ2/ƒ1 unde în general. se induce t.

e=(vxB)∆ l. motorul primeste energie mecanica pe la arbore sa mentina turatia n în sens opus lui ∆ F si energie electrica de la retea. deci si I2 iar forta ∆ F se opune ccresterii turatiei “n” a rotorului. Luând aceleasi sensuri de referinta pentru curenti: primar – I1 secundar – I2 ca si la transformator. dar regimul de baza este de motor. Motorul functioneaza în regim de frâna. 2. indusa îsi schimba polaritatea.2. adica de turatia n2=n1-n..1) t.e. În acest caz.e. t. iar forta ∆ F=I2∆ lxB.2. deci ∆ E(0.2. deci n2<0 si ∆ < 0.1 Regimul 1. cu deosebirea ca U2=0. 2. iar ∆ F are sens opus fata de n.3 Regimul 3. ecuatiile tensiunilor pentru doua faze omologate se deduc ca si ecuatiile transformatorului. În acest caz. functionând în regim de motor.m. sa aduca rotorul catre turatia de sincronism.n1).2. 2.2. Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor. Ecuatiile de functionare Ecuatiile se stabilesc pentru marimile de faza din stator (primar) si din rotor (secundar). în afara fluxului util care este comun celor doua înfasurari exista si fluxuri de dispersie sau de scapare. În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de functionare mentionate.m. Ca si la transformator. pentru mentinerea acestei turatii. 2. înfasurarea secundara (rotorica) fiind în scurtcircuit (Rp=0) : U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1 .2 Regimul 2.3. indusa produce pe I2. având aceeasi forma. trebuie ca masina sa primeasca energie mecanica si da energie electrica. Deci. functionând în regim de generator. Daca turatia rotorului este n>n1. indusa în conductoarele înfasurarii scurtcircuitate a rotorului. deci are fata de acesta turatia n2=n1+n si alunecarea ∆ > 1 t. care actioneaza asupra conductoarelor. masina primeste energie electrica si dezvolta la arbore un cuplu magnetic. are tendinta sa accelereze rotorul catre turatia n1 a câmpului învârtitor. Regimurile de functionare a motoarelor asincrone Analiza regimurilor de functionare ale motoarelor asincrone se face în functie de turatia relativa n2 a rotorului fata de câmpul învârtitor inductor produs de stator.e.m. produce curentul I2. La n E(0.

e.I2+jx′ 02I′ 2+E1=Z′ 2I′ 2+E1 în care marimile raportate au. se obtine: (I) 0=(R2/∆ )I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 Aceasta relatie corespunde unui rotor echivalent si conduce la un motor echivalent la care tensiunile si curentii din stator si rotor au aceeasi frecventa ca la transformator. Astfel.. când n=0.m. E1 si E2 au valorile: (G) E1=-jw1/√2. în baza relatiei (C) iar E2 este t. Totodata. apoi se împarte cu ∆ ≠ 0. dar apare rezistenta rotorului variabila cu alunecarea s definita din relatia (C) si care se va lua ca parametru.e. ca si la transformator. pentru s=1: (J) E1/E2=(w1kw1/w2kw2)=kI se obtine ecuatia rotorului: (K) U1=R1J1+jx01I1-E1=Z1J1-E1 (L) 0=R′ 2/2. ca fond difera mult. w2=sw1. câmpul învârtitor de la motorul asincron are fata de înfasurarea rotorica pulsatia W2=pΩ 2.w1kw1φ =-jπ √ 2ƒ1w1kw1φ (H) E2∆ =-jw2/√2. valorile: R′ 2=K2iR2 .e. indusa de fluxurile utile în cele doua înfasurari la masina asincrona.0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 Daca ecuatiile: (∆ ) U1=R1I1+jx01I1-E1=Z1I1-E1 (E) 0=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 si (F) –U2=R2I2+jx02I2+E2=Z2I2+E2 sunt formal asemenea. ∆ =1 si ƒ2=ƒ1 (rotor calat) Daca relatiile (D) si (E) se înlocuieste E2∆ =∆ E2 din (F) si x02∆ =w2L02=∆ w1L02=∆ x02.m. având în vedere conventia de sume facuta pentru t. t.w2kw2φ =-jπ √ 2ƒ2w2kw2φ =∆ E2 unde.m. Daca relatia (I) este pentru un motor trifazat ca si statorul si se înmulteste cu raportul t.e.m. kw1 si kw2 sunt factorii de înfasurare care tin seama de modul de repartitie a înfasurarilor în crestaturi. scos din relatiile (H) si (G).

Pw2 Puterea transmisa rotorului prin inductie. numita putere electromagnetica.Pw2=Pw2/s=(3R′ 2I′ 22)/s Iar puterea mecanica transmisa rotorului: Pmec=Pe-Pw2=Pw2/s-Pw2=(1/s-1)Pw2 Scazând pierderile de frecare si ventilatie Pƒv a elementelor în miscare se obtine. Bilantul de putere. se obtine ca si la transformator pentru motorul monfazat. randamentul si factorul de putere Puterea activa absorbita de motorul asincron trifazat de la retea este: P1=3UƒIƒcosϕ =√3U1cosϕ Facând bilantul puterilor active. P1=3(R1I21+(R′ 2/s).3.I′ 22+R1mI210a)= =3(R1I21+R′ 2I′ 22+(1-s)/sR′ 2I′ 22+R1mI210a= =Pw1+Pw2+PFe+(1-s)/s.X′ 02=K2iX02 I′ 2=I2/K1 E1=K1E2 Z′ 2=K2iZ2 Cap. puterea utila la arbore: Pu=Pmec-Pƒv=P2 Daca se iau în vedere relatiile: P1=3UƒIƒcosϕ =√3UIcosϕ si PU=Pmec-Pƒv=P2 Se reprezinta schema bilantului de puteri si se deduce expresia randamentului motorului asincron trifazat: . se poate face astfel: Pe=P1-Pw1-PFe1=Pw2+(1-s)/s.

considerând pe U1 ca origine de faza se obtine: I′ 2=U1/(√(R1+R′ 2/∆ )2+(x01+x′ 02)2 Expresia cuplului electromagnetic se poate scrie: Me=Pe/Ω 1=(3R′ 2R′ 22)/sΩ 1=(3U′ 1R′ 2)/sΩ 1(R1+R′ 2/s)’2+(x01+x′ 02)2= =(3U21R′ 2)/Ω 1 s[R21+(x01+x′ 02)2]+(R′ 22/s)+2R1R′ 2 având ca parametru de alunecare “s”. Mkm la sk>0. modulul lui I′ 2.η =P2/P1=(√3UIcosϕ -(PW1+PW2+PFe+PƒV)/√3UIcosϕ Facând bilantul puterilor reactive.1. Caracteristicile de functionare ale masinii asincrone 4. adica s[R21(x01+x′ 02)2]=R′ 22/s. Aplicând la numitorii acestei relatii teorema ca la produsul constant a doi factori. ca si la transformator se obtin: Q1=3UƒIƒsinϕ =3(x01I21+x02I′ 22+x1mI21n)=Q01+Q02+Qn1 Unde puterile reactive necesare crearii câmpurilor de dispersie Q01 si Q02 sunt neglijabile fata de puterea Qn3x1mI21n necesara mentinerii câmpului magnetic principal care este practic constant de la functionarea în gol la sarcina. rezulta valoarea alunecarii critice sk pentru care Me are extreme: s=sk=± R′ 2/√R21+(x01+x′ 02)2 Cele doua extreme. suma lor este minima daca acestia sunt egali. Cuplul electromagnetic Luând C≈ 1. pentru regimul de generator se numesc “valori critice ale cuplului” si au expresiile: Me(sK)=MKM=3U21/ 2π 1[√R21+(x01+x′ 02)2+R′]  Me(-sK)=MKG=3U21/ 2π 1[√R21+(x01+x′ 02)2-R1]  . pentru regimul de motor si de frâna si MkG la sk<0. iar motorul primeste de la retea numai puterea activa.4. Ca surse de putere reactiva se pot utiliza baterii de condesatoare sau motoare sincrone. Cap.

În general R=1. 4.1)(1-10%) care rezulta din turatia nominala. greu de întretinut. pornirea trebuie sa se faca fara socuri periculoase pentru elementele transmisiei. Pornirea si schimbarea sesnului de rotatie a motoarelor asincrone Alegerea motorului si a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr al mecanismului de antrenat si de curentul de pornire admis pentru motor.2. Relatia anterioara care nu mai depinde de U1 este utilizata curent în locul relatiei cuplului electromagnetic fiind mai simpla. Cap. au la pornire cuplu mare si curent mic. la R2=ct. Caracteristici de functionare În baza observatiilor pentru regimul de motor.30(1530%). Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat . Valoarea MkM rezulta din capacitatea de supraîncalzire a motorului si din cuplul nominal (MkM=RMn).8…3 si este data pentru fiecare motor. formele caracteristicilor naturale si artificiale M=ƒ(s) si n=ƒ(M). alunecarea critica sk=0.3. iar cele cu colivie normala (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic si curentul mare. În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu. si diferite tensiuni U1. scotând din relatia s=sk=± R′ 2/√R21+(x01+x′ 02)2.5.4.15-0. la aceeasi putere. Caracteristicile motoarelor cu rotoare de constructe speciala Motoarele cu rotorul bobinat si inele sunt costisitoare. 5. Totodata. se folosesc forme constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care. bronz sau alama . (x01+x02)2=(R′ 2/sk)2-R1 si înlocuind în relatiile cuplului electromagnetic se obtine relatia lui Klass: Me/MkM=(2+(2R1/R′ 2)∆ k)/(∆ k/∆ +∆ /∆ k+(2R1/R′ 2)∆ k≈ ≈ 2/(∆ /∆ k)+∆ k/∆ unde s-a avut în vedere ca 2R1∆ k/R′ 2≤ 1. Coliviile rotoarelor se realizeaza prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestaturi la inele frontale de scurtcircuit. fara a modifica statorul. cupru. De aceea. ca si alunecarea nominala (s=0.01…0.1.

2. alimentând motorul la tensiunea retelei. Curentul este reglat la o valoare prestabilita. În general MpM=(1. de putere si turatie.1Conectarea direct la retea este utilizata curent unde retelele de alimentare si mecanismele antrenante permit acest lucru. 5.5…1. se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare. Dar la pornirea în stea. Dupa trecerea prizelor pe pozitia de tensiune minima se închide K2 tensiunea redusa. În momentul pornirii.3 Reducerea tensiunii de alimenatre pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una doua trepte de tensiune. In acest moment poate fi aplicata o descrestere a pantei de accelerare. 5. pentru a trece cat mai apoi K1 si motorul porneste cu . 5. Aceste date depind de fiecare motor în parte. trece pe caracteristica care are R′ ′ p<R′ ′ ′ p în punctul C si procesul pornirii continua pâna când punctul de functionare ajunge în punctul H corespunzator cuplului rezistent Mn al mecanismului. curentul de linie ar fi: Idp=√3Ipƒ=√3(U1/Zk)=3Iyp. si nu prezinta avantaje. punctul de functionare deplasându-se din A catre B. având o reducere de tensiune U1ƒ=U1√3.2 Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele sapte capete ale înfasurarii statorice si în care pot functiona în triunghi la tensiunea retelei trifazate la care se va cupla.2…2.5)In. adica de trei ori mai mare decât la pornirea în stea. cuplul critic MkM si alunecarea critica sk.2. care controleaza cuplul si asigura o accelerare lina pana la turatia de regim. Când ajunge în B. Când motorul ajunge la turatia normala. Curentul este limitat si ramane constant pana la momentul t3. un motor cu tensiunile de lucru 220-380V se poate porni stea-triunghi numai la reteaua de 220V.Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistente în circuitul rotorului.4 Accelerare cu limitare de curent. STAS 17640-70 stabileste pentru motoarele cu puteri pâna la 132KW valorile Ip=(4…7.2)Mn si λ =1.2. curentul continua sa creasca cu aceeasi panta pana la momentul t2.4. accelerand motorul constant. tensiunea este fixata la o valoare prestabilita si curentul incepe sa creasca (cresterea este reglata). si în final se deschide K2 apoi se închide K3. In momentul pornirii. viteza motorului continua sa creasca pana la atingerea turatiei de regim. Trebuie mentionat ca valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce si prin introducerea în circuitul rotoric a unui reactante xp. Pornirea motoarelor cu rotorul în scurtcircuit (colivie) 5. Mp=(1. La scaderea curentului in intervalul t3-t4.t0 . pentru s=1. cum reiese din relatiile corespunzatoare daca se pune în loc de x02 valoarea x′ 02+x′ p.8)Mn pentru reducerea timpului de pornire. cu o rata dictata de caracteristica mecanica a sistemului de actionare.9…2. Daca pornirea se face diret în triunghi. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp. 5.2. apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în miscare rotorul. Deci. Cand motorul incepe sa se roteasca – t1.2. cuplul de pornire scade tot de trei ori si motorul nu poate porni în plina sarcina. se conecteaza K1 si curentul de linie este: Iyp=UI1ρ /Zk=U1/√3Zk. Având rezistenta Rp în circuitul rotoric si cuplând motorul la retea.

Cap. care se face prin inversarea succesiunii a doua faze.50% din cuplul corespunzator tensiunii nominale. Cuplul si curentul sunt ajustate automat de conditiile sarcinii. Metoda este recomandata pentru sarcini variate. compresoarelor. uzal de (1.2..4 Accelerare liniara in timp. 4. Este necesar un feedback realizat cu un tahomertu. Starterul limiteaza curentul de pornire la o valoare prestabilita. ventilatoarelor.. depasind valoarea necesara pentru a demara sarcina.benzilor transportatoare.. La initierea pornirii.Primul pas de ajustare a tensiunii(numita si „valoare de piedestal”)permite reglarea tensiunii intre 30%. pana la momentul t2. cu o panta de decelerare de 1.5 . valoarea reglata este timpul de accelerare. Schimbarea sensului de rotatie Este echivalenta cu schimbarea câmpului învârtitor. Reglarea turatiei prin schimbarea numarului de poli . 5. 5. Tensiunea de alimentare se regleaza in doi pasi in functie de caracterul sarcinii (sarcina grea sau sarcina usoara)..Bucla include tahometrulregleaza curentul pentru a mentine constanta acceleratia.2. Acceleratia este liniara. ca echipamente portabile.metoda este utilizata acolo unde cerinta primara este de a preveni socurile de cuplu in sistemul de actionare si sarcina. la care este importanta cerinta de a avea o accelerare lina. La intrarea in regimul de functionare. Metoda se aplica la actionarea pompelor centrifugale. cu rampa in functie de caracterul sarcinii.Tahometrul preia semnalul de rotire(actionare) a sarcinii si curentul absolvit de motor este redus imediat.7 Acclelerare cu rampa de curent. dispozitivul electronic este scos din circuit.25) ln.4 s.1. la care consideratia primara este de a reduce curentul de pornire la valori impuse de sistemul de putere. Starterul asigura si o oprire lina.95% din tensiunea nominala.Acest curent permite obtinerea unui cuplu de 6%. Reglarea turatiei motoarelor asincrone trifazate 6.6 Accelerare cu rampa de tensiunde ajustabila. 5. 5...2.. fara socuri. 6. curentul motorului creste de la t0 la t1 . ce necesita un impuls de cuplu ridicat pentru pornire. Metoda este recomandata pentru sarcini cu inertie redusa. In acest moment se poate da si un impuls de tensiune („quick start”) pentru motoarele ce antreneaza sarcini cu inertie mare .3.lina la turatia de regim.

Ambele metode nu sunt eficace la cupluri M0 mici.La motoarele cu rotorul în colivie. 7. Prin modificarea lui ƒ1 se modifica turatia de sincronism n1 si reactantele. . la motoarele cu rotorul bobinat. se pot obtine doua turatii în raportul ½. În vederea evitarii unor asemenea accidente se impune ca izolarea conductorilor sa fie perfecta si prin pozitia acestora sa fie exclusa posibilitatea unei atingeri.2.3. se face în trepte (p=numarul întreg). electrometalizari si semne electrice).folosirea curentului electric la amperaje si tensiuni care depasesc pe cele prevazute în normele de tehnica securitatii. sau convertizoare statice de frecventa. la un cuplu Mr.utilizare unor echipamente tehnice neconforme cu standardele sau normele de securitate si sanatate în munca. Cap. dar schimbând conexiunile. prin introducerea în circuitul rotoric. cum este cazul la motoarele pentru ascensoare. Reglarea turatiei prin modificarea frecventei ƒ 1 a tensiunii de alimentare Modificarile frecventei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c.a. Reglarea turatiei prin modificarea alunecarii Reglând tensiunea de alimentare U1. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare prin contact cu . Norme de protectie a muncii Cum ne putem proteja de actiunea curentului electric ? Curentul electric are o actiune complexa asupra tuturor componentelor organismului omenesc producând tulburari interne grave (asa-numitele socuri electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice. Când se cer trepte diferite de acest raport. Recent a început sa se modifice numarul de poli prin modularea câmpului magnetic din întrefier când se pot obtine cu aceeasi înfasurare.atingerea conductorilor neizolati sau cu izolatia deteriorata aflati sub tensiune. la acelasi cuplu rezistent Mn se obtin diverse alunecari s<sk. 6. se pot obtine teoretic turatii de la 0 la nn. În schimb. 6. Schimbând conexiunile unei înfasurari. . se dispune pe stator doua înfasurari distincte pentru turatiile respective. Accidentele electrice se produc din urmatoarele cauze: . doua turatii la care raportul difera de ½ .

chiar la locul accidentului. . convulsiv.în cazul când accidentatul este în stare de lesin. Daca scoaterea de sub tensiune si începerea respiratiei artificiale se fac imediat dupa electrocutare.scoaterea rapida a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului respectiv. a cuielor etc. covoare si galosi de cauciuc etc. Elementele sub tensiune din compunerea echipamentelor tehnice vor fi protejate de carcase. se va asigura legarea la pamânt sau legarea la nul a aparatelor (de exemplu.. este necesar sa se foloseasca sigurante fuzibile calibrate sau întrerupatoare de protectie automate si sa se interzica folosirea sârmelor groase. persoana accidentata se va aseza într-o pozitie comoda. deoarece. acestea vor avea mânerele din materiale electroizolante. primul ajutor trebuie acordat fara întârziere. . lucrarile efectuându-se de catre persoane sau firme de specialitate. aceasta poate fi electrocutata. . . pâna la sosirea acestora.contactul direct cu anumite parti metalice ale instalatiilor care au intrat sub tensiune în mod întâmplator. îndepartarea conductoarelor cazute la pamânt se va face cu o prajina uscata din lemn. prajini. rar. Carcasarea sau îngradirea se va executa cu plase metalice sau table perforate cu rezistenta metalica suficienta si bine fixata. rau conducatoare de electricitate (tesaturi. fiecare secunda este pretioasa. Pentru reanimarea accidentatului. îmbracamintea îi va fi desfacuta pentru facilitarea respiratiei.apropierea de instalatiile sub tensiune înalta se impune afisarea placilor avertizoare si îngradirea locurilor respective. cu corpuri rau conducatoare de electricitate. masini-unelte). In caz de electrocutare. Periodic (STAS 12604/5-90) se va verifica instalatia de legare la pamânt. Pentru a se evita o astfel de accidentare. astfel: . de la distanta. accidentatului dându-i-se în acelasi timp sa miroasa o solutie de amoniac sau otet. manusi.cel care ofera ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate."Salvarea".patrunderea curentului de înalta tensiune în instalatiile de joasa tensiune. i se va face imediat respiratie artificiala. . iar ruperea lor se face prin lovirea. funii. readucerea la viata reuseste de cele mai multe ori. iar la instalatiile de înalta tensiune este obligatorie folosirea manusilor si a cizmelor din cauciuc electroizolant. daca accidentatul este atins de o persoana înainte de scoaterea lui de sub tensiune. trebuie chemat neîntârziat un medic sau . Ca masuri de protectie în acest caz. De aceea. linistita. .uneltele cu care se lucreaza. daca accidentatul a încetat sa mai respire sau respira anormal.). conform normelor de electrosecuritate. autorizate în acest scop. masurile de prim ajutor trebuie luate în functie de starea în care se gaseste accidentatul. cu respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare. împiedicându-se astfel atingerea acestora. în locul sigurantelor calibrate.