Sunteți pe pagina 1din 8

Reglarea automată a presiunii 8.

Lucrarea 8
REGLAREA AUTOMATĂ A PRESIUNII

1. SCOPUL LUCRĂRII

Lucrarea are ca obiectiv cunoaşterea structurii şi funcţionării unor sisteme


mult utilizate de reglare automată a presiunii la gaze.

2. PREZENTAREA LUCRĂRII

2.1 Aspecte generale


Presiunea este o mărime de stare importantă care caracterizează starea
sistemelor fluidice, gazoase sau lichide. Cazul cel mai des întîlnit este cel al
reglării automate a presiunii unui gaz pentru un consumator sau o reţea de
alimentare cu: aer comprimat industrial, aer instrumental (1,4 bar), oxigen, CO2,
azot, gaz metan, gaz petrolier lichefiat etc. În acest scop se utilizează regulatoare
de presiune mecanice, cu caracteristică de reglare P, cu una sau două trepte de
amplificare.
A doua aplicaţie, ca răspândire este reglarea automată a presiunii în
instalaţiile de producere a aerului comprimat cu debite de la unu la mii de m3/h.

2.2 Regulator de presiune mecanic proporţional


În figura 8.1 este prezentată schema unui regulator de presiune mecanic, cu
membrană utilizat în reţelele de aer comprimat, gaz metan, oxigen etc.

Fig. 8.1. Schema regulatorului de presiune mecanic

Pe corpul cilindric 1 este fixată etanş membrana fexibilă 2, strînsă cu capacul


3. Pe centrul membranei este fixată o piesă rigidă 4, care asigură forma şi
8.2 Îndrumar de laborator CONTROLUL AUTOMAT al PROCESELOR

rigiditatea părţii centrale a membranei 3. Membrana este apăsată de arcul elicoidal


5, a cărui forţă de comprimare este reglată prin deplasarea reazemului 6, cu şurubul
de reglaj 7 fixat în capacul 3. Centrul rigid 4 este legat la o bieletă 8 care
acţionează pîrghia 9, care are la braţul scurt un ventil de reglare 10 cu care se
modifică secţiunea de intrare a gazului, deci o rezistenţa hidraulică serie.
Când presiunea reglată este zero sau prea mică cursa părţii mobile este
limitată de opritorul 11, asigurându-se o cursă “z” maximă a ventilului de reglare,
deci secţiunea maximă de trecere pentru alimentarea cu gaz.
În figura 8.2 este prezentată (a) reprezentarea simbolică a regulatorului de
presiune proporţional (direct) şi (b) schema fluidică echivalentă .

Fig. 8.2 Schema convenţională a regulatorului de presiune (a) şi schema fluidică


echivalentă (b)

În sistemele automate integral mecanice, pneumatice sau hidraulice, unele


elemente (piese) constituente realizează mai multe funcţii în cadrul funcţionării ca
sistem automat, ceea ce de multe ori face dificilă separarea netă a funcţiunilor
realizate.
În cazul analizat procesul este caracterizat printr-un consum Qcons, care este
perturbaţia principală. Comportarea dinamică a procesului este determinată de
rezistenţa pneumatică a consumatorilor, cât şi de capacităţile (volumele) existente
în instalaţia alimentată, ceea ce face se poate asimila cu comportarea dinamică a
unui element de ordinul 1.
O altă perturbaţie care acţioneză asupra sistemului de reglare este presiunea
de alimentare pal care este compensată prin variaţia rezistenţei organului de
execuţie, deschiderea “z” a ventilului, pentru asigurarea debitului de consum Qcons
necesar procesului.
Din principiul continuităţii rezultă că în regim staţionar de funcţionare Qal =
Qcons, ceea ce impune condiţiile: pal>preg şi Qalmax>Qconsmax.
Funcţia traductorului este realizată de membrana flexibilă, gofrată, care
transformă presiunea pm = preg într-o forţa Fm, aplicată centrului rigid 4, care are
funcţia de element de comparaţie dintre mărimea de reacţie Fm, şi cea de referinţă
Fr, forţa de prestrîngere a arcului 5. Forţa de reacţie Fm, se calculează cu relaţia:
π 2
Fm = 10 5 S me preg = 10 5 Dme preg (N ) (8.1)
4
unde: Dme (m) este diametrul mediu activ echivalent al membranei;
Sme – suprafaţa activă a membranei (m2).
Reglarea automată a presiunii 8.3

Forţa de referinţa Fr, se obţine prin deformarea arcului cu şurubul de reglaj 7


cu valoare rarc (mm) când z = 0 :
Fr = rarc k arc (N ) (8.2)
unde; karc este constanta elastică a arcului (N/mm).
Din comparaţia forţelor Fr si Fm pe centrul rigid (EC) rezultă o eroare de reglare :
∆F = Fr − Fm (8.3)
care este aplicată regulatorului (REG), a cărui funcţie este realizată de arcul
5, bieleta 8 şi pîrghia 9, rezultând o lege de reglare de tip proporţional P.
Mărimea de comandă este cursa z a ventilului de reglare cu care se asigură
modificarea reacţiunii de trecere în vederea egalizării debitului de alimentare Qal cu
cel necesar Qcons la consumator, la presiunea necesară preg.
Dacă Fm=Fr rezultă că ∆ F=0 şi deci z=0, adică ventilul este închis. Aceasta
este poziţia pentru care se realizează prescrierea valorii de referinţă pentru
presiunea reglată. Practic se reduce debitul de consum la zero, Qcons→0, şi se
modifică prestrîngerea arcului până se obţine, măsurată cu un manometru, valoarea
dorită a referinţei de reglare. Caracteristica proporţională a regulatorului este dată
de valoarea factorului de transfer KR care depinde numai de caracteristicile
constructive ale regulatorului.
z  mm 
KR =  N  (8.4)
∆F
Cursa z a ventilului depinde de deplasarea membranei 2 şi a centrului rigid 4
sub acţiunea arcului 5. Considerînd că în cazul z=0, Fm=Fr rezultă:
10 5 S me p ref = rarc k arc (8.5)
În regim staţionar când z > 0 şi preg<pref rezultă că eroarea de reglare ∆F este:
∆F = Fr − Fm = S me ( p ref − p reg ) = ∆harc k arc (8.6)
unde harc (mm) este deformare arcului la variaţia presiunii
Cursa z (mm) a ventilului este :
l2
z = ∆harc i p = ∆harc (8.7)
l1
unde ip este raportul de transmitere al pârghiei de acţionare a ventilului.
Rezultă că:
z ∆harc ⋅ i p ip
KR = = = (mm / N ) (8.8)
∆F ∆harc ⋅ k arc k arc
Caracteristica statică a regulatorului direct de presiune este prezentată în
figura 8.3.
8.4 Îndrumar de laborator CONTROLUL AUTOMAT al PROCESELOR

zmax A B

C preg
0 pmin pref
Fig. 8.3. Caracteristica statică a regulatorului direct de presiune

Utilizarea regulatoarelor automate proporţionale este caracterizată de o eroare


staţionară de reglare ε st, care depinde de perturbaţiile care acţionează asupra
sistemului. În cazul analizat eroarea staţionară depinde de pal şi Qcons şi aceasta se
poate calcula cu relaţia:
∆F ( p ref − p reg ) S me
ε st = = = p ref − p reg = ∆p st (8.9)
S me S me
Eroarea staţionară ∆ pst, deci şi precizia de reglare, depinde în primul rînd de
factorul de transfer al căii directe Kd care este egal cu:
K d = K R ⋅ K EE ⋅ K p ( N / bar ) (8.10)
Rezultă că eroarea staţionară ∆ pst maximă va fi:
zmax
karc
1 ∆harc max karc ip
∆pst max = ∆Fmax = = (8.11)
Kd KR ⋅ (KE ⋅ K p ) ip
(KE ⋅ K p )
karc
şi:
2 2
z  k arc   1 
∆p st max = max   = z max   (8.12)
KEK p  i  KE K p
 p   KR 

2.3 Reglarea automată a presiunii în rezervoarele instalaţiilor de aer


comprimat
În cazul reţelelor de distribuţie a aerului comprimat sau de alte gaze nu este
necesară menţinerea unei presiuni constante în rezevoarele de acumulare deoarece
la consumator presiunea se reglează local cu regulatoare mecanice cu membrană.
Ca urmare se acceptă un domeniu de variaţie al presiunii prez ∈ (pmin, pmax). Schema
funcţională, tipică, a unei instalaţii de aer comprimat este prezentată în figura 8.4.
Elementul de execuţie este un compresor COMP acţionat de un motor electric
trifazic M care se cuplează la reţeaua electrică prin releul REL. Instalaţia
automatizată se compune din rezervorul de acumulare REZ şi conductele reţelei de
distribuţie.
Reglarea automată a presiunii 8.5

Fig. 8.4 Reglarea presiunii în instalaţia de alimentare cu aer comprimat

Compresorul introduce aerul comprimat prin supapa de reţinere SR în


rezervorul de acumulare REZ, cu volum suficient pentru a asigura debitul Dcons
necesar în intervalul de presiuni (pmax, pmin ) cu variaţii lente ale presiunii din reţea.
Pentru evitarea creşterilor periculoase de presiune rezervorul este legat la o supapă
limitatoare de presiune SS. Evacuarea condensului se face periodic cu robinetul
dispus la partea inferioară a rezervorului.

p
1

0 pmin p pmax pretea


ref

Fig. 8.5 Caracteristica regulatorului de presiune bipoziţional

Deoarece presiunea trebuie menţinută în intervalul (pmin, pmax) se utilizează un


regulator de presiune RP neliniar de tip bipoziţional, a cărui caracteristică statică
este prezentată în figura 8.5. Regulatorul comandă pornirea compresorului când
preţea ≤ pmin şi îl opreşte când preţea ≥ pmax . Pentru a se realiza această cerinţă de
reglare referinţa pref se setează la o valoare medie pref = 0,5(pmin + pmax), iar
histeresisul va avea valoarea absolută ∆p = pmax - pmin . Pentru ca instalaţia să fie
controlabilă, este necesar ca compresorul să realizeze un debit Dcomp > Dconsmed
pentru a se asigura periodic reumplerea REZ până la pmax.
Funcţionarea unei staţii de aer comprimat simulată în programul
REGPRES02, este prezentată în figura 8.6. Referinţa este pref = 5 bar iar zona de
histeresis ∆ p = 2 bar, ceea ce asigură pentru utilizatori o presiune între 4 şi 6 bar.
Curba 1 este referinţa pref, curba 2 reprezintă variaţia debitului de Dcons consum
în dm3/s, curba 3 reprezintă debitul de alimentare produs de compresor în dm3/s,
curba 4 este variaţia presiunii pr în rezervor şi reţea. Simularea s-a făcut pentru o
staţie de aer comprimat echipată cu un compresor cu cilindreea de 1,4 dm3/rot
8.6 Îndrumar de laborator CONTROLUL AUTOMAT al PROCESELOR

antrenat de un motor electric asincron de 23 kW cu turaţia de 920 rot/min, un


rezervor de 1m3 şi o reţea de distribuţie cu capacitatea de circa 0,4 m3.

Fig. 8.6 Graficul funcţionării instalaţiei de aer comprimat

3. APARATURA FOLOSITĂ ÎN LABORATOR

3.1. Descriere stand


Pentru studiul regulatoarelor de presiune mecanice cu membrană se utilzează
un stand format dintr-o instalaţie de producere aer comprimat, conform figurii 8.4
şi un regulator mecanic de presiune montat pe reţea la ieşire, care are ca sarcină un
robinet de reglare RR.
3.2. Aparatură anexă
1 – Calculator PC
2 – Program regresie liniară REGLIN
3 – Subler 0-100 mm.

4. MOD DE LUCRU

4.1. Pregătire stand şi aparatură


Se cuplează cablul de alimentare al instalaţiei de producere aer comprimat la
priza trifazată din tabloul de alimentare, cu contactorul de alimentare deconectat.
Se închide robinetul de legătură al rezervorului de aer la consumatori.
Se cuplează contactorul din tabloul de alimentare şi apoi contactorul de
alimentare a motorului compresorului şi se aşteaptă să se ajungă la presiunea pmax
când se opreşte motorul compresorului.
Se porneşte PC-ul şi se activează programul REGLIN.
4.2. Determinări experimentale
4.2.1 Determinarea caracteristicii regulatorului de presiune bipoziţional
Se citeşte pe manometrul montat pe rezervor valoarea presiunii pmax când s-a
oprit compresorul şi se notează în tabelul 8.1.
Reglarea automată a presiunii 8.7

Se deschide robinetul de la ieşirea rezervorului de aer şi se aşteaptă să scadă


presiunea până când regulatorul de presiune comandă pornirea motorului
compresorului. Valoarea minimă a presiunii în rezervor pmin se notează în tabelul
8.1. Se repetă determinările de trei ori.

Tabelul 8.1 Date măsurători presiune în rezervorul de aer


U.M. 1 2 3 ∑ Media pref ∆p
pmin bar
pmax bar

4.2.2 Determinarea datelor constructive ale instalaţiei de producere aer


comprimat
De pe etichetele de identificare ale motorului, compresorului şi rezervorului
de aer se citesc următoarele date:
- putere motor acţionare compresor (kW);
- turaţie motor acţionare compresor (rot/min);
- cilindree compresor (cm3/rot) sau (dm3/rot);
- volum rezervor aer (m3).
4.2.3 Determinarea parametrilor constructivi ai regulatorului mecanic de
presiune
Se măsoară următoarele dimensiuni:
- diametru exterior membrană Dmex =............(m);
- diametru exterior centru rigid DCR =............(m);
- lungimile braţelor pârghiei 9 : l1 =........(mm) şi l2 =.......(mm);
- pasul al şurubului de prescriere referinţă psb =.......(mm);
Se deschide robinetul de la rezervorul de aer. Se închide robinetul de ieşire
din regulator. Se prescrie pref la 2 bar. Se notează în tabelul 8.2. Se deschide
robinetul de sarcină şi se închide. Se înşurubează şurubul de reglaj cu un pas. Se
deschide şi se închide robinetul de sarcină. Se citeşte pref. Se reiau determinările şi
se completează tabelul 11.2 până la pref ≈ 4 bar.

Tabelul 8.2 Date măsurători variaţie presiune de referinţă


poziţie [k] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
∆harc (mm) 0 1∙psb 2∙psb 3∙psb 4∙psb 5∙psb 6∙psb 7∙psb 8∙psb 9∙psb
pref (bar) 2,0
∆pref (bar) ----

4.3 Prelucrarea datelor experimentale


4.3.1 Regulatorul de presiune al instalaţiei de producere aer comprimat
Cu datele din tabelul 8.1 se calculează:
- valoarea medie pmax med =.......(bar) ;
- valoarea medie pmin med = .......(bar);
- valoare histeresisului ∆p = pmax med - pmin med =.......(bar);
- valoarea presiunii de referinţă pref = 0.5(pmax med + pmin med ) =.......(bar).
8.8 Îndrumar de laborator CONTROLUL AUTOMAT al PROCESELOR

4.3.2 Regulatorul de presiune mecanic cu membrană


Cu datele măsurate se calculează:
- diametrul efectiv mediu al membranei Dme (m) ≈ 0,5(Dmex +DCR) =.......(m);
- se calculează suprafaţa medie efectivă a membranei Sme =.......(m2);
- raportul de transmitere ip = l2/l1 = ;
Cu datele din tabelul 8.2 se calculează diferenţele de presiune de referinţă
∆pref cu relaţia (8.13) şi se introduc în tabel:
∆p ref [ k ] = p ref [ k ] − p ref [ k −1] (8.13)
Se utilizează programul de regresie liniară REGLIN în care se introduc datele
din tabelul 8.2 şi se determină coeficienţii dreptei :
p ref = C 0 + C1∆harc (8.14)
5∙
unde : C0 = pref [1] ≈ 2( bar) şi karc = 10 C1∙Sme =.......(N/mm)
Cu relaţia (8.8) se calculează constanta KR1 = .......(mm/N);
Se calculează valoarea medie ∆pref med = .......(bar)
Se calculează constanta elastică a arcului cu relaţia (8.15):
10 5 ∆prefmed S me
k arc = ( N / mm ) (8.15)
psb
Cu relaţia (8.8) se calculează constanta KR2 =.......(mm/N);
Se compară KR1 cu KR2.

5. REFERATUL LUCRARII

5.1 Descrierea obiectivelor lucrării şi schema instalaţiei utilizate.


5.2 Tabelul 8.1 completat cu date din măsurători şi calculate
5.3 Datele calculate pentru regulatorul bipoziţional al instalaţiei de aer comprimat
5.4 Tabelul 8.2 completat cu date din măsurători şi calculate
5.5 Datele constructive şi funcţionale ale regulatorului de presiune proporţional
5.6 Concluzii