Masurare paramerii

functionali ai circuitelor
electrice - putere si energie
electrica

CAPITOLUL 1
Generalitati privind masurarea marimilor fizice........................pag.2
Conceptul de masurare...............................................................pag.3
Metoda de masurare...................................................................pag.4
Parametrii caracteristici ai aparatelor de masura........................pag.5

CAPITOLUL 2
Procesul de masurare...................................................................pag.6
1. msurandul..........................................................................pag.6
2. metoda de masurat.............................................................pag.6
3. aparatul de masurat............................................................pag.7
4. etalonul...............................................................................pag.7
5. osciloscopul........................................................................pag.8

CAPITOLUL 3
Mijloace electrice de masurare.....................................................pag.11
Masurarea energiei electrice.........................................................pag.11
Masurarea tensiuni si curentului continu......................................pag.11
Masurarea puteri electrice.............................................................pag.13
Aparate analogice-numerice de masura si control........................pag.18
Masurarea intensitati curentului electric.......................................pag.20
Tipuri de erori de masura..............................................................pag.21
Reguli de protecti munci...............................................................pag.23

Capitolul 1
Generalitati privind msurarea mrimilor fizice
Descrierea din punct de vedere cantitativ a fenomenelor, a caracteristicilor
si proprietatilor corpurilor din lumea inconjuratoare se face cu ajutorul unor
marimi.Pentru cunoasterea valorilor acestor marimi se apeleaza la masuratori.
Domeniul care se ocupa de masurarea marimilor se numeste metrologie.
Operatia de masurare consta in compararea cantitativa a marimii de masurat
(necunoscuta) cu o marime cunoscuta, de aceeasi natura. Cantitatea supusa
operatiei de masurare se numeste masurand, iar rezultatul masurarii se numeste
valoarea masurata.
Ansamblul operatiilor efectuate pentru realizarea unei masuratori reprezinta
metodade masurare.
Instrumentul care realizeaza masuratoarea (conversia masurandului intr-o
valoare masurata, perceptibila operatorului) se numeste aparat de masura.
Ansamblul aparatelor de masura, a componentelor de prelucrare, indicare,
stocare si transmisie a marimilor catre alte sisteme formeaza sistemul de
masura.
Metrologia este un domeniu al tehnicii cu radacini in spatiul fizicii si
ramnificatii in toate sectoarele sectoarele activitatii practice omenesti-printre
care si cel al electonicii-care se ocupa cu tehnica masuratorilor, adica cu
mijloacele si metodele pentru determinarea cantitativa-valorica a marimilor
fizice . Metrologia-ca disciplina de sine statatoare-se refera la intreg ansamblul
fenomenelor fizice pe care le studiaza din punct de vedere propriu si anume
acela al masurarii, care este-in esenta-o comparare experimentala de marimi, ea
stabilind : standardele unitatiilor de masura si ale etaloanelor de referinta pentru
aceste unitati, procedeele de
comparare a marimilor cu etaloanele si
caractersticile de performanta,ca :interval, game, rezolutie,sensibilitate,
fidelitate, dinamica,mobilitate, precizie, etc, care,in general, se numesc
caracteristici metrologice.
Importanta practica a masuratorilor electrice in tehnica moderna nu mai necesita
sublinieri ;atat schimburile de energie cat si schimburile de informatie se fac cel

mai frecvent pe suportul marimilor magnetice,a caror masurare precisa

conditioneaza desfasurarea proceselor implicate.
Prin masurari electrice se intelege masurarea marimilor electromagnetice, prin
orice mijloace, electromecanice, electrotermice, electrooptice, electronice etc.
Referindu-ne la procesul de cunoatere a unui fenomen, putem spune c att
experimentul ct i msurarea ocup un loc important.
Crearea unor mijloace tehnice din ce n ce mai perfecionate pentru scopurile
practice, a utilizat din plin cuceririle tiinei i, pe de alt parte, a contribuit la
dezvoltarea acesteia. Dezvoltarea tehnicilor de msurare i a aparaturii aferente
a fost condiionat i impulsionat de interdependena care exist ntre tiin i
tehnic.
Msurrile electrice sunt indispensabile n toate ramurile industriale, constituind
o verig important n procesele de producie, n controlul calitii materiilor
prime,aproduselorintermediareifinale,ndezvoltarea,cercetrii,n,toate,domeniile
.n aceeai ordine de idei, putem spune c i consumurile de energie electric
sunt real nregistrate dac aparatele utilizate n acest scop nu introduc erori de
msurare, lucru care este posibil dac, periodic, acestea sunt verificate i reglate.
Conceptul de masurare
Masurarea este o activitate experimentala de tip informatie al carei scop
este obtinerea unor date cantitative cu privire la proprietatile unui obiect sau mai
general ale unui sistem si redarea lor intr-o forma potrivita pentru observator
( utilizator ). Semnificatia ( interpretarea ) pe care observatorul (utilizatorul) o
atribuie acestor date cantitative, prin intermediul conventiilor folosite pentru
reprezentarea lor, constituie informatia care este necesara in procesul continuu
de cunoastere, comunicare si conducere ( decizie )
Msurarea tensiunilor i curenilor n practica industrial se
realizeaz cu ajutorul voltmetrelor i respectiv a ampermetrelor. Msurarea
tensiunilor alternative mici se efectueaz cu aparate cu termocuplu sau cu
redresori uscai. Msurarea tensiunilor mijlocii 600 750 V se realizeaz
cu voltmetre de diverse clase de precizie.
Dintre tipurile de voltmetre existente, se utilizeaz mai frecvent n
practic urmtoarele: voltmetre electromagnetice pentru msurri curente,
voltmetre electro-dinamice pentru msurri cu precizie mai mare, voltmetre
electrostatice care permit efectuarea msurtorilor fr consum de curent,
voltmetre termice pentru msurarea tensiunilor nesinusoidale, voltmetre de
inducie i voltmetre electronice. Dac n reeaua examinat n cadrul
bilanului, exist tensiuni nalte, atunci, n schema de msur, se utilizeaz
transformatoare de tensiune pe secundarul crora se monteaz voltmetrul
pentru determinarea tensiunii coborte. nmulind valoarea msurat cu

raportul de transformare, se poate determina tensiunea real n reeaua

electric.
Msurarea curenilor se face cu ajutorul ampermetrelor montate n
circuit cu i fr unturi. n practica industrial, pentru msurarea
curenilor pn la 100 A, se utilizeaz aparate electrodinamice conectate
direct n circuit. Pentru msurarea curenilor de peste 100 A, se utilizeaz
n schema de msur un transformator de curent, care reduce intensitatea
curentului la 5 A i n unele situaii, la 1 A. Pentru msurarea curenilor
de nalt frecven, se utilizeaz aparate electronice clasice sau aparate
numerice de msur.
Metode de masurare
Clasificarea metodelor de masurare dupa modalitatea de comparare a
masurandului cu etalonul:
- metoda comparatiei simple: masurandul se compara direct cu etalonul, prin
intermediul unui dispozitiv de comparare
- metoda compararii prin permutare (gauss): compararea se face prin doua
masuratori succesive, la care masurandul si etalonul se permuta intre ele
- metoda compararii prin substitutie (borda):compararea se face in doua etape,
prin introducerea unei marimi suplimentare cunoscute (denumita tara).
Marimea suplimentara se compara pe rnd cu masurandul si cu etalonul
metoda diferentiala: se determina diferenta dintre masurand si un etalon fix, prin
compararea directa a celor doua marimi
- metoda de zero (caz particular al metodei diferentiale): se ajusteaza un etalon
variabil pna cnd diferenta fata de masurand este nula
- metoda de aditionare :compararea se face cu mai multe etaloane (egale sau
diferite) a caror valoare se insumeaza astfel inct sa rezulte masurandul
- metoda de raport: compararea se face cu ajutorul unui dispozitiv de raport.
Clasificrea metodelor de masurare dupa marimea sesizata:
- metode directe: se masoara direct marimea dorita
- metode indirecte: marimea masurata se obtine indirect, prin masurarea altei
marimi (intermediare) de care aceasta depinde.
Clasificarea metodelor de masurare dupa legatura cu masurandul:
- metode cu contact: aparatul de masura intra in contact direct cu masurandul
-metoda fara contact: aparatul nu intra in contact direct cu masurandul.
Dispozitivul de afisare a marimii masurate se poate face:
- analogic sau digital;
- local sau la distanta;
- pe suporturi si sub forme diferite:

- pe hartie (grafic sau tabelar)

- pe dispozitiv indicator analogic (cadran)
- pe dispozitiv indicator numeric (numeric)
- pe ecran (similar afisajului din camera de comanda, sub forma grafica,
diagrame cu bare, tabele etc).
Parametrii caracteristici ai aparatelor de masura
Parametrii caracteristici ai aparatelor de masura descriu relatia de legatura
intre marimile de intrare Xi si marimile de iesire Yi
Daca limita inferioara este zero, nu se specifica de obicei.
Se recomanda ca valorile normale de functionare sa se afle intr-un interval
mai mic cu 40 - 60% decat domeniul de masura (pentru a putea masura si
valori din afara regimului normal de functionare).
SCARA (INTERVALUL) DE MASURA

= modulul diferentei dintre cele doua limite care definesc domeniul de

masura.
CONSTANTA APARATULUI DE MASURA = coeficientul cu care se multiplica
indicatia de pe cadran pentru a obtine valoarea masurandului. Aparatele cu o
scara de masura au o singura constanta, de obicei unitara. Aparatele cu scari
multiple au cate o constanta pentru fiecare scara.
SENSIBILITATEA = raportul dintre variatia marimii de iesire si variatia marimii
de intrare pentru o valoare anume a marimii de intrare
PRAGUL DE SENSIBILITATE = valoarea minima a marimii de masurat care
poate fi sesizata cu ajutorul aparatulu.
REZOLUTIA = cea mai mica modificare a marimii de intrare care produce o
modificare detectabila a marimii de iesire
PRECIZIA = capacitatea unui aparat de a indica valori cat mai apropiate de
valoarea conventional adevarata a masurandului
EROAREA = diferenta algebrica dintre valoarea masurata si cea conventional
adevarata (reprezinta opusul preciziei). Eroarea se poate exprima ca eroare
absoluta sau relativa.
CLASA DE PRECIZIE = procentul cu care poate varia valoarea masurata fata de
cea reala pentru domeniul de masura al aparatului (din scala aparatului).
Clase de precizie uzuale: pentru masuratori in exploatare: 1,0 ; 1,5 ; 2,5 ; 4, iar
pentru masuratori de laborator: 0.5 - 2
TIMPUL DE REACTIE (TIMPUL DE RASPUNS) = timpul necesar marimii de iesire
sa reactioneaze intr-o limita prestabilita ca urmare a variatiei bruste a
masurandului.

Capitolul 2
Procesul de masurare
Scopul masurarii este obtinerea experimentala a unei informatii cantitative
asupra anumitor proprietati ale unui obiect sau sistem si exprimarea ei sub o
forma adecvata pentru utilizator. Asamblul operatiilor experimentale care se
executa in vederea obtinerii rezultatului masurarii constituie procesul de
masurare.
Procesul de masurare contine urmatoarele elemente principale:
1.masurandul (marimea de masurat)
2.metoda de masurare
3. aparatul de masurat
4.etalonul
5.osciloscopul
In functie de natura, precizia si scopul masurari, aceste elemente au o
importanta relativa diferita. Ele determina marea varietate a masurilor in
general si a masurilor electrice in particular.
1. Masurandul -nu toate proprietatile unui obiect sau ale unui sistem sunt
masurabile. O prima conditie de masurabilitate este ca marimea sa constituie o
multime ordonabila, adica o multime in care sa se poata defini relatiile de egal,
mai mic si mai mare intre elementele ei.
O mrime msurabil trebuie s se constituie ca omulime ordonat
Msurandul poate fi o mrime:
Activ, cu energie proprie Wx : se preia o fraciune Wm << Wx
Pasiv, fr energie proprie
se aplic din exterior o energie de activare Wact, se msoar rspunsul Wm

2. Metoda de masurare prezenta marimii de referinta (a etalonului), chiar

daca unori este mai putin evidenta, este indispensabila. Se pot deosebi masurari
prin comparatie simultana si masurari prin comparatie succesiva.
Metode:
Directe:
Etalonul exist implicit n funcia de prelucrare
Ex: msurarea U, I cu voltmetrul/ampermetrul
De comparaie:
Prelucrarea simultan/succesiv a msurandului i
etalonului prin 2 funcii de msur
Ex: msurarea tensiunii prin comparaie cu alt tensiune
Indirecte:
Se msoar prin una din metodele de mai sus alte mrimi dect
cea dorit;
Se obine mrimea dorit prin calcul
Ex: msurarea R=U/I
3. Aparatul de masurat in general, marimea de iesire depinde nu numai de
marimea de intrare, ci si de alte marimi care influenteaza aparatul. Aceste
marimi sunt numite marimi de influenta. Cele mai obisnuite sunt marimile
caracteristice mediului in care se face masurarea: marimi perturbatoare
electromagnetice si marimi proprii obiectului supus masurari.
4. Etalonul
Se numesc etaloane mijloacele de msurare care materializeaz i
conserv legal unitile de msur i servesc la transmiterea lor. n funcie de
locul pe care-l ocup n schema de transmitere a unitilor de msur, etaloanele
se clasific n: etaloane de definiie, de conservare i de transfer.
Etaloanele de definiie se realizeaz pe baza definiiilor adaptate pentru
SI. Experienele pentru realizarea etaloanelor de definiie se fac ntr-un numr
redus de laboratoare din cauza dificultilor i costurilor ridicate.
Etaloanele de conservare sunt etaloane care conserv unitile de msur
i se afl n toate laboratoarele metrologice. Ele sunt caracterizate de parametrii
fizici foarte stabili n timp i fa de influenele exterioare. Valoarea lor se
determin prin comparare cu etaloane de precizie superioar, sau, sunt
caracterizate prin constante microfizice caz n care etalonul are aceeai valoare
cu parametrul caracteristic i nu necesit etalonri prin comparare.
Pentru mrimile electrice cele mai importante etaloanele de conservare
sunt etaloanele de tensiune, de rezisten, de capacitate i de inductan. Cele
mai rspndite etaloane de tensiune sunt elementele normale, etaloanele cu
diode Zener i etaloanele bazate pe efectul Josephson.

Etaloanele de transfer asigur etalonarea tuturor tipurilor de aparate de

msurare de mare precizie. De exemplu, pentru tensiune continu etaloanele de
transfer sunt compensatoarele de curent continuu mpreun cu divizoare
rezistive de precizie, iar pentru curent alternativ sunt transformatoarele de curent
i divizoarele inductive de curent.
Etaloanele de cea mai nalt precizie, folosite ca baz unic legal pentru
transmiterea unitilor de msur celorlalte etaloane din ara noastr, constituie
etaloanele naionale i sunt pstrate la Institutul Naional de Metrologie.
Etaloanele naionale mpreun cu celelalte etaloane din economie, formeaz prin
unicitate i structur unitar pe trepte de precizie, sistemul naional de etaloane
i constituie baza tiinific, tehnic i legal de referin, a tuturor msurrilor
efectuate pe ntreg teritoriul rii, precum i n relaiile economice i tehnicotiinifice cu alte ri.
5.Osciloscopul este un aparat care permite vizualizarea pe ecranul unui
tub catodic a curbelor ce reprezinta variatia in timp a diferitelor marimi
sau a curbelor ce reprezinta dependenta intre doua marimi. Imaginile obfinute pe ecran se numesc oscilograme.

Utilizari
Osciloscopul este unu dintre cele mai raspndite aparate electronice,
i are o larga utilizare, fie ca aparat de-sine-statator, fie ca parte componenta a altor aparate electronice.
Ca aparat de-sine-statator, el se utilizeaza la:
vizualizarea si studierea curbelor de variatie in timp a diferitelor
semnale electrice (curenti, tensiuni);
compararea diferitelor semnale electrice;
masurarea unor marimi electrice (tensiuni, intensitati ale curentului, frecvente, defazaje, grad de modulatie, distorsiuni etc.);
masurarea valorilor instantanee a unor semnale (tensiuni, curenti);
masurarea intervalelor de timp;
vizualizarea caracteristicilor componentelor electronice (tuburi
electronice, tranzistoare), a curbelor de histerezis ale materialelor
magnetice etc.
Uneori Osciloscopul face parte din sisteme de masurare si control sau din
aparate mai complexe, cum ar fi: caracteriograful (aparat pentru vizualizarea caracteristicilor tranzistoarelor), vobuloscopul (aparat pentru
vizualizarea caracteristicilor de frecventa ale amplificatoarelor). selecto-

10

graful (aparat pentru vizualizarea curbelor de selectivitate) etc.

Impreuna cu diferite traductoare, Osciloscopul poate fi folosit si la
studierea si masurarea unor marimi neelectrice, cum ar fi in medicina,
fizica nucleara, geofizica etc.
Osciloscopul se realizeaza intr-o mare varietate de tipuri constructive. In tara noastra se constmiesc diferite tipuri de osciloscoape la
I.E.M.I - Bucuresti.
Proprieti
Ca aparat de masurat si control, Osciloscopul prezinta unele avantaje ca:
impedant de intrare mare, de ordinul megohmilor;
consum de putere foarte mic de la circuitul de masurat:
sensibilitate mare (la unele tipuri constructive constanta fiind
de fractiuni de mV/cm);
banda de frecvente foarte larga, pana la sute de megaherti si, in
constructii speciale (cu eantionare), pana la zeci de gigaherti;
comoditate m exploatare.
Principiul de Funcionare
Elementui principal al unui osciloscop este tubul catodic. Pentru a putea afisa pe
ecranul tubului catodic curba ce reprezinta dependenta intre doua marimi,
A=f{B), este necesar:
sa se obtina pe ecran un punct luminos (spot.);
sa se poata deplasa acest punct dupa doua directii, orizontala {x} si
verticala (y), pentru a descrie pe ecran curba dorita ceea ce este posibil
avind in vedere:
proprietatea unui fascicul de electroni de a produce in punctul de impact
(de ciocnire) iluminarea unui ecran tratat cu substante lumino fore;
proprietatea unui fascicul de electroni de a fi deviat sub actiunea unui
cmp electric sau magnetic.
Fasciculul de electroni este produs, focalizat si accelerat in tubul catodic
si loveste ecranul acestuia producnd un punct luminos (spot). Deplasarea
spotului pe ecran se realizeaza prim devierea fasciculului de electroni cu ajutorul
unor cmpuri electrice create de doua perechi de placi de deflexie din interiorul
tubului catodic, la aplicarea unor
tensiuni Uy la placile de deflexie pe directia y si Ux la placile de deflexie pe
directia x.
Pentru ca pe ecran sa apara curba A=f (B), celor duoa perechi de deflexie
li se aplica marimile A i B. Ca urmare spotul se va deplasa dupa direciile y si x
in acelasi ritm ca si marimile A si B.

11

Daca marimile A si B sunt periodice, pentru ca pe ecran sa apara o

imagine stabila este necesar ca intre frecventele celor doua marimi sa existe
relatia:fA=n x fE unde n este un numar intreg.
ELEMENTE COMPONENTE.SCHEMA BLOC
principalele blocuri componente sunt:
tubul catodic
amplificatoare de deflexie
atenuatoarele
generatorul baza de timp
circuitul de sincronizare
blocul de alimentare
circuitul pentru controlul intensitati spotului
circuitul de intirziere
Vezi anexa 1

12

Capitolul 3
MIJLOACE ELECTRICE DE MASURARE ( MEM )
MEM constituie ansamblul mijloacelor tehnice care materializeaza si conserva
unitatile de masura si furnizeaza informatii de masurare.
Masura este mijlocul de masurare care materializeaza una sau mai multe
valori ale unei marimi fizice ( puterea, energia, etc. )
Instrumentul de masurare constituie cea mai simpla asociere de dispozitive si
elemente care poate furniza informatii de masurare.
Aparatul de masura reprezinta mijlocul de masurare constituit pe baza unei
scheme din mai multe convertoare electrice.
Instalatia de masura reprezinta ansamblul de aparate de masurare, masuri si
dispozitive anexa, reunite printr-o schema sau metoda comuna si care servesc
pentru masurarea uneia sau mai multor marimi.
Masurarea energiei electrice
Prin definitie,energia electrica este intergrala puterii electrice efectuata intr-un
anumit interval de timp. Aparatele construite pentru masurarea energiei electrice
trebuie sa aiba unul sau mai multe sisteme active care sa produca un cuplu activ
proportional cu puterea activa sau reactiva si un dispozitiv integrator care sa
efectueze integrarea acestor marimi. In functie de marimea masurata, se
deosebesc contoare de energie activa, de energie reactiva si de cantitate de
electricitate. Dupa principiul de functionare, se deosebesc contoare
electrodinamice,
de
inductie,
magnetoeletrice
si
electrolitice.
In circuitele de curent continuu se utilizeaza contoarele de tip electrodinamic. In
cazul in care tensiunea este constanta sau intereseaza numai cantitatea de

13

electricitate consumata in circuit se folosesc contoare de cantitate de electricitate

de tip magnetoelectric sau electrolitic.
Masurarea tensiunii si curentului continu
Tensiunea continua si curentul continuu sunt marimi a caror masurare este
necesara atat in sisteme de transmitere a energiei electrice cat si in cele de
transmitere a informatiei pe suport electric.
1. Generatoare de tensiune de referinta in cazurile simple in care
generatorul de tensiune de referinta trebuie sa debiteze un curent neglijabil se
pot folosi elemente normale sau circuite cu diode Zener, care furnizeaza o
tensiune de referinta fixa. In cazurile in care este necesar ca generatorul de
tensiune de referinta sa debiteze un curent apreciabil fara sa-si modifice
tensiunea de iesire se recurge la stabilitoare de tensiune calibrate speciale.
2. Metoda compensarii complete consta in masurarea tensiunii continue
printr-un procedeu de zero, echilibrand tensiunea de masurat Ux cu o tensiune
cunoscuta Ue egala cu Ux ,obtinuta prin trecerea fie a unui curent constant
printr-un resistor variabil, fie a unui curent variabil printr-un resistor constant.
3. Metoda compensarii incomplete. Voltmetre diferentiale metoda
compensarii incomplete pentru masurarea tensiunii continue este o metoda
diferentiala, constand in masurarea cu un voltmetru indicator a diferentei dintre
tensiunea necunoscuta si o tensiune de compensare reglabila, cunoscuta rezulta
ca tensiunea de masurat este egala cu tensiunea de compensare + tensiunea
masurata
cu
voltmetrul
indicator.
4. Masurarea curentului continuu masurarea directa a curentului continuu se
face cu ajutorul ampermetrelor magnetoelectrice si electrodinamice. Masurarea
indirecta se face fie cu ajutorul sunturilor fie prin intermediul convertoarelor
magnetice de c.c.
Masurarea tensiunii si curentului alternativ
Tensiunea si curentul alternativ se masoara cu precizie mare la frecvente intre 10
Hz
si
10
kHz.
1. Generalitati din punct de vedere al comportarii globale, un semnal
alternativ in regim stationar poate fi caracterizat prin valoare efectiva, valoare
medie
si
valoare
de
varf.
Valoarea efectiva a unei tensiuni alternative este egala cu valoarea unei tensiuni
continue care ar dezvolta o putere medie egala in aceeasi rezistenta.
Valoarea medie a unei tensiuni alternative este valoarea medie in timp a
modulului
tensiunii.
Valoarea de varf a unei tensiuni alternative este valoarea instantanee de modul
maxim
a
tensiunii.

14

2. Masurarea tensiunii si curentului alternativ prin comparare cea mai precisa

masurare a tensiunii alternative si a curentului alternativ se poate face prin
comparare cu marimea continua corespunzatoare observand egalitatea efectelor
termice, electrodinamice sau altele asupra unui element sensibil la aceste
efecte.Metoda se numeste comparare c.a.-c.c., elementul sensibil se numeste
element de transfer c.a-c.c., iar aparatul bazat pe aceasta metoda este un
comparator
c.a-c.c.
3. Masurarea tensiunii alternative prin conversiune c.a.-c.c. in practica
masurarea prin comparare c.a.-c.c. se foloseste numai la calibrarea aparatelor si
in masurari speciale, de mare precizie.Masurarea tensiunii alternative se face
prin conversiune c.a-c.c. cu ajutorul unui convertor c.a.-c.c. care furnizeaza la
iesire o tensiune continua egala sau proportionala cu valoarea efectiva, valoarea
medie sau valoarea de varf a tensiunii alternative de intrare.
4. Metode de raport aplicate la masurarile in c.a. metodele de raport pot atinge
precizii mai bune decat ale masurarilor similare in c.c. datorita dispozitivelor
inductive de raport (DIR). Transformatorul este unul din dispozitivele inductive
fundamentale; el poate fi folosit ca transformator de tensiune sau ca
transformator de curent. Divizorul inductiv este un alt dispozitiv fundamental
utilizabil pentru a genera sau a compara doua tensiuni sau doi curenti intr-un
raport dat.
Masurarea puterii electrice
Puterea electrica este una dintre marimile relativ frecvent masurata n circuitele
de curent continuu, de curent alternativ de joasa si nalta frecventa sau n circuite
n impuls, ntr-un domeniu de valori de la 10-16 la 109 W.n curent continuu
puterea care se dezvolta n rezistenta de
sarcina R se determina prin produsul dintre curentul I stabilit prinrezistenta de
sarcina si caderea de tensiune U de la bornele acesteia:n curent alternativ se
defineste o putere momentana p(t)=ui,ca produs dintre valorile momentane ale
tensiunii si curentului.Puterea activa apare ca valoarea medie pe o perioada a
puterii instantanee
Metodele utilizate la masurarea puterii, directe sau indirecte,depind de circuit,
de valoarea puterii masurate si de frecventa semnalelor.
n circuitele de c.c. sau c.a. monofazat, cu sarcina pur rezistiva,pentru masurarea
puterii se poate utiliza metoda voltampermetrica cu aceleasi scheme ce se aplica
la masurarea rezistentelor. Daca se neglijeaza consumul propriu al aparatelor,
puterea ce se dezvolta n rezistenta de sarcina este evident egala cu produsul
indicatiilor voltmetrului si ampermetrului; P=UI. n caz ca acest consum propriu
nu poate fi neglijat apare o eroare sistema tica de metoda a carei valoare
absoluta este egala cu aceea ce se dezvolta n aparatul care masoara corect. Prin

15

urmare, pentru a avea erori sistematice de metoda mici, schema "amonte" se va

utliza la masurarea puterilor mult mai mari dect cele ce se consuma n
ampermetru, iar schema "aval", n cazul n care puterea consumata de voltmetru
este neglijabila. Aceasta duce de fapt la aceleasi conditii ca la masurarea voltampermetrica a rezistentelor.
Masurarea directa a puterilor att n c.a. ct si n c.c. se face cu wattmetrul.
Pentru constructia de wattmetre se utilizeaza dispozitive indicatoare de produs
ca cel electrodinamic si ferodinamic si mai rar, cel de inductie.
La un wattmetru electrodinamic (ferodinamic), bobina fixa A se face din
conductor cu sectiune mare, corespunzatoare curentului sarcinii si astfel IA=I.
Bobina mobila se confectioneaza cu multe spire si conductor subtire si se
conecteaza la tensiunea ce alimenteaza consumatorul n serie cu o rezistenta,
astfel ca circuitul acestei bobine sa aiba caracter pur rezistiv.
Masurarea puterii constituie una din putinele masurari electrice care poate fi
efectuata in intregul spectru de frecventa al marimilor electromagnetice din
curent continuu pana la frecventele de racordare cu spectrul radiatiilor inflarosii.
Puterea masurata este fie puterea absorvita de aparatul de masurat de la un
generator fie puterea transmisa pe un circuit de la un generator la o sarcina,
ambele exterioare aparatului. In primul caz masurarea se face cu un wattmetru
de absortie iar in al doilea caz cu un wattmetru de trecere.
1. Masurarea puterii absorbite masurarea puterii absorbite se executa in
cazurile in care este necesar sa se determine puterea pe care o poate debita un
generator, sau un alt sistem de generare si/sau de transmitere a puterii, pe o
sarcina specificata. Masurarea puterii absorbite in audiofrecventa se efectueaza
cu aparatele specializate numite wattmeter de iesire.
2. Masurarea puterii transmise pentru masurarea puterii transmise este
necesara multiplicarea tensiunii si a curentului urmata de medierea produsului
obtinut.
3. Masurarea energiei oricare din aparatele de masurat puterea activa poate fi
utilizat pentru masurarea energiei (active), daca se integreaza in timp marimea
de iesire a aparatului. Contoarele electromecanice utilizate in prezent sunt
bazate pe multiplicatorul cu inductie . Contoarele electronice s-au oprit la
multiplicatorul cu modulatie in amplitudine si durata care le asigura o precizie
superioara tuturor contoarelor electromecanice cunoscute.
4. Msurarea puterilor active, n circuitele monofazate, se face cu ajutorul
wattmetrelor electrodinamice, care se etaloneaz fr dificulti i care
prezint precizie n nregistrarea mrimilor electrice.
Ca aparate de tablou, se mai utilizeaz wattmetre de inducie,
wattmetre termice i uneori wattmetre electrostatice.

16

Wattmetrul electrodinamic poate msura cu precizie puterea, dac

s-au pstrat regulile de conexiune a aparatului la reea. Fiecare tip de
wattmetru este astfel construit nct la diviziunea maxim s indice o
anumit putere nominal. Pentru a afla puterea n wai, se citete indicaia n
diviziuni a aparatului i se nmulete numrul de diviziuni cu constanta
aparatului.
Pentru wattmetre cu trei sensibiliti de curent i trei sensibiliti de
tensiune, constantele aparatelor de msur se dau n tabela 1.1.

Tabela 1.1

I\U

120 V

240 V

480 V

5A
10 A
20 A

5
10
20

10
20
40

20
40
80

Constantele ctorva tipuri de wattmetre

Cnd tensiunile i curenii din circuitele n care trebuie s se execute

msurtorile depesc valorile nominale ale wattmetrului (In = 50A i Un =
= 650 V), racordarea aparatului de msur la reea se face cu ajutorul
transformatoarelor de msur de curent i tensiune, care reduc curentul la 5
A, iar tensiunea la 100 V.
Cnd se utilizeaz montajul cu transformator de curent, bobina de
curent a wattmetrului se leag pe secundarul transformatorului, iar bobina de
tensiune se leag n derivaie pe reea. Cnd se folosete montajul cu
transformator de tensiune, bobina de tensiune a wattmetrului se leag pe
secundarul transformatorului, iar bobina de curent se leag n serie cu reeaua.
Cnd n circuitul de msur, se utilizeaz dou transformatoare, unul de curent i
altul de tensiune, bobinele wattmetrului se leag pe secundarul fiecrui tip de
transformator.

17

Erorile care apar, n cazul montajelor cu transformator, sunt: eroarea de raport

a transformatorului de intensitate i eroarea de unghi a transformatorului de
tensiune.
Msurarea puterilor active monofazate cu alte mijloace dect wattmetrele
electrodinamice se poate face prin metoda cletelui Dietz, prin metoda aparatelor
de msur (ampermetru i voltmetru), cu wattmetre de inducie i respectiv cu
wattmetre termoelectrice cu i fr transformatoare de curent i de tensiune
Msurarea puterii active n circuitul de curent alternativ trifazat se poate
realiza, aplicnd urmtoarele scheme de msur: schema cu trei wattmetre cu sau
fr transformatoare de msur, scheme cu doua wattmetre cu sau fr
transformatoare de msur i scheme cu un singur wattmetru.
Metoda celor trei wattmetre se aplic n circuitele trifazate fr sau cu fir neutru ,
cnd se monteaz direct la reea i cnd se prevd transformatoare de msur.
Bobinele de curent ale wattmetrelor se monteaz n serie cu conductorul
cu borna polarizat spre generator, iar bobina de tensiune a wattmetrului se
monteaz cu borna polarizat la conductorul unde este montat bobina de curent
i borna nepolarizat, la un punct comun cu bornele nepolarizate. Puterea din
circuitul trifazat este suma puterilor msurate:
P = P 1 + P2 + P3
Schemele cu trei wattmetre se folosesc la ncrcarea motoarelor de putere
mic i la stabilirea consumului de putere pentru asemenea tipuri de receptoare.
Pentru msurarea puterii n circuite trifazate nesimetrice ca tensiune i
curent, se utilizeaz schema cu dou wattmetre. Aceast schem de msur rezult
din schema cu trei wattmetre prin legarea punctului comun la una din fazele
reelei.
Puterea msurat cu cele dou wattmetre corespunde puterii trifazate
consumate de receptor i se determin, adunnd puterile indicate de cele doua
aparate de msur P = P 1+P2.
Dac deviaia acului indicator al unui wattmetru este negativ, datorit
caracterului sarcinii (unghiul de defazaj dintre curent i tensiune mai mare
ca 90 o), atunci se schimb legturile la bornele de tensiune i puterea se ia cu
semn schimbat, fa de situaia normal.
Puterea n circuitele trifazate se poate msura i cu un singur aparat
construit ca un wattmetru trifazat, denumit i wattmetru dublu
electrodinamic. Se mai construiesc wattmetre trifazate de inducie a cror
realizare se aseamn cu cea a contoarelor trifazate. Wattmetrele duble
permit msurarea puterilor n circuitele trifazate, indiferent de regimul de
lucru al reelei. Scara lor este gradat n wai.
n circuitele trifazate simetrice att ca tensiune, ct i n privina
curentului, se poate msura puterea cu un singur wattmetru, fr sau cu

18

transformatoare de msur. Scara unor astfel de wattmetre este n aa fel

gradat, nct indic indirect puterea activ trifazat.
5. Msurarea puterii reactive se face cu ajutorul a trei montaje i anume:
msurare indirect, msurare direct (folosind varmetre) i msurare direct
cu ajutorul wattmetrelor.
Msurarea indirect (prin calcul) a puterii reactive const n msurarea
puterii active cu wattmetre i a puterii aparente, S, cu voltmetru i
ampermetru.
Msurarea direct a puterii reactive cu ajutorul varmetrelor se face
prin metoda celor trei, respectiv dou aparate montate ca wattmetrele.
Varmetrele difer de wattmetre prin faptul c, bobina de tensiune se
pune n serie cu o inductan sau se pune n paralel cu o capacitate.
Indicaiile varmetrelor sunt direct proporionale cu puterea reactiv din
circuit. Se tie c aparatele pentru msurarea puterii reactive sunt
influenate de variaia frecvenei i pentru a evita acest fenomen, se
construiesc varmetre compensate cu dou bobine de tensiune cuplate pe un
acelai ax, una n serie cu o inductan, iar cealalt n serie cu o capacitate.
Racordarea la reea a varmetrelor se face cu respectarea polaritii bobinelor
de curent i de tensiune ca i la wattmetre. Aparatele montate n circuitele de
msur vor indica corect, dac decalajul ntre tensiune i curent este inductiv
i vor indica n sens contrar, dac decalajul este capacitiv.
Pentru msurarea puterii reactive n circuite trifazate, se poate utiliza
att metoda celor trei varmetre, ct i metoda celor dou varmetre cu sau fr
transformatoare de msur. Msurarea puterii reactive se poate face i cu
ajutorul wattmetrelor.
Puterile active, i reactive se pot msura cu ajutorul metodelor celor
dou wattmetre, folosind n circuit rezistene adiionale speciale. Aceste
rezistene permit trecerea de la msurarea puterii active la msurarea puterii
reactive cu ajutorul a dou wattmetre identice la care bobina de tensiune are
o anumit valoare predeterminat cu precizie.
Msurarea factorului de putere se face fie msurnd puterea activ cu
ajutorul wattmetrului i puterea aparent cu voltmetru i ampermetru, fie
se realizeaz prin msurtori directe cu ajutorul cosfimetrului denumit i
fazmetru. Fazmetrele se construiesc att ca aparate monofazate, ct i
trifazate.
6. Msurarea energiei electrice active i reactive n circuite monofazate i
trifazate se realizeaz cu ajutorul contoarelor de inducie cu sau fr
transformatoare de msur n circuit. Contoarele se pot clasifica att dup
numrul elementelor active, ct i n funcie de tehnica de tarifare a
energiei.

19

Dup numrul de elemente active, deosebim: contoare cu un singur

element activ (contoare monofazate), contoare cu dou. elemente active
utilizate n circuitele trifazate, fr conductor neutru i contoare cu trei
elemente active pentru instalaii de distribuie cu patru conductoare.
Dup tehnica de tarifare a energiei, deosebim: contoare cu un singur
cadran de nregistrare a energiei i contoare cu mai multe cadrane de
nregistrare a energiei. Trecerea nregistrrii de pe un cadran pe altul se face
la anumite ore cu ajutorul unor ceasornice de comutare.
Dintre contoarele cu mai multe cadrane, n practic, se ntlnesc
urmtoarele tipuri: contoare dublu ecran sau dublu tarif, contoare cu triplu
tarif (tarif de vrf, tarif n afara vrfului i tarif de noapte), contoare de vrf,
contoare de depire, contoare cu plat prealabil i contoare cu indicator
de maxim. Schemele de montaj i caracteristicile contoarelor pentru
msurarea energiei electrice active i reactive se dau n literatura.
Contoarele se pot monta la reeaua electric direct, dac curenii din
circuitul supus msurrii nu depesc 150 A. Pentru cureni mai mari,
montarea contoarelor se face cu ajutorul transformatoarelor de curent, care
reduc intensitatea n secundarul transformatorului la 5 A.
Scara de nregistrare a energiei cu ajutorul contoarelor se dimensioneaz
fie direct n kWh, respectiv kVArh, fie n diviziuni, care multiplicate cu o
constant nscris pe plcua contorului permite calcularea energiei consumate
n circuitul electric analizat.
Pentru studiul fenomenelor periodice, se utilizeaz n practica industrial
distorsiometre, analizoare i aparate electronice de msur i control. Dintre
tipurile de oscilografe utilizate mai frecvent n industrie rein atenia: oscilografele
electromecanice i oscilografe catodice. Ca aparate nregistratoare menionm cele
cu nregistrare continu, cele cu motor de urmrire i cele cu nregistrare rapid.
Aparatele automate utilizate mai des la msurtori snt de tipul:
compensatoare automate cu curent de lucru variabil i cu curent de lucru constant,
puni automate etc. Detaliile privind schemele de conectare la reea i
caracteristicile acestor aparate speciale se pot urmri n literatura.

Aparate analogice-numerice de msur i control

Aparatele analogice numerice pentru msur i control s-au dezvoltat pe
urmtoarele direcii: aparate pentru msurarea tensiunii i a defazajului dintre
dou mrimi, aparate pentru msurarea puterii i energiei, aparate pentru
msurarea pe cale electric a mrimilor neelectrice.

20

Pentru msurarea tensiunilor continue sau alternative, att n laboratoare,

ct i n industrie, se utilizeaz voltmetre electronice analogice i numerice, care
au o precizie mai mare dect cele clasice. Voltmetrele analogice se clasific
astfel: voltmetre cu diode (serie sau derivaie), voltmetre electronice n puncte,
voltmetre cu autocomponente, voltmetre electronice speciale pentru msurarea
tensiunii efective i pentru msurarea tensiunii de vrf, voltmetre electronice
logaritmice, milivoltmetre electronice etc. Pentru msurarea defazajului dintre
dou tensiuni sau dintre tensiune i curent, se pot utiliza urmtoarele metode:
metoda celor trei voltmetre, metoda comutatorului electronic, metoda elipsei,
metode de comparaie, metoda fazmetrului analogic etc. Aparatele numerice
pentru msurarea tensiunii i a defazajelor dintre dou mrimi electrice sunt
voltmetre numerice i fazmetre numerice.
Caracteristicile aparatelor analogice i numerice de msurare a tensiunii,
frecvenei i a defazajului ntre mrimile electrice supuse msurrii se dau n
literatura.
Msurarea puterii i energiei cu aparate numerice se face, aplicnd
urmtoarele metode: metoda integrrii numerice a produsului U.I, ca valori
instantanee i metoda msurrii numerice separate a tensiunii, curentului i a
factorului de putere (cos ), respectiv sin .
n cazul integrrii numerice a produsului U.I, se convertesc separat
valorile instantanee ale curentului i tensiunii, se efectueaz produsul acestora i se
nsumeaz produsele pariale pe o perioad de timp.
Pentru msurarea puterii reactive, trebuie s se introduc un defazaj de
o
90 . Wattmetrele electronice care pot msura att puterea activa, ct i pe cea
reactiv au la baz traductoare speciale, att pentru circuite monofazate, ct i
pentru cele trifazate, bazate pe principiul multiplicrii pur numerice a
eantioanelor valorilor momentane ale curentului i ale tensiunii.
Contorul
electronic
bazat
pe
principiulMark-Space-AmplitudeMultiplicator", utilizat pentru msurarea numeric a energiei, are urmtoarele
caracteristici: clasa de precizie 0,2, nu este influenat de armonici superioare,
permite msurarea n ambele sensuri a energiei, independent de simetria reelei, nu
este sensibil la vibraii i ocuri, este stabil n timp i nu este influenat de
variaii ale temperaturii mediului n care se lucreaz. Contorul electronic are n
structura sa urmtoarele elemente: convertorul curent-frecven de impulsuri,
multiplicator pe fiecare faz cu transformatoare de intrare, elemente de afiaj
i surse de alimentare. Contorul electronic prezentat se poate folosi la
msurarea energiei n circuitele trifazate cu patru conductoare. El are trei
multiplicatoare, conectate prin intermediul unor transformatoare de msur
de tensiune i curent la reeaua electric analizat.
Schemele unor wattmetre i contoare numerice de msurare a puterii
i energiei electrice active i reactive se dau n literatur.

21

Msurarea pe cale electric a mrimilor neelectrice se face cu o

aparatur special, care mbin att partea aferent mrimii neelectrice
supus msurrii, traductorul, ct i partea electric a dispozitivului de
msurare. Traductoarele transform o mrime fizic de msurat ntr-o
mrime fizic de alt natur, care poate fi observat i msurat mai uor.
Astfel de transformare se poate face fie direct printr-un singur element fizic,
fie prin cteva transformri succesive de mrimi fizice.
Un traductor de calitate trebuie s ndeplineasc urmtoarele
condiii: s fie sensibil, s aib o clasa nalt de precizie, s consume ct mai
puin energie i s dea rspuns n timp real.
Dintre tipurile de traductoare cunoscute n tehnica msurrii
mrimilor neelectrice pe cale electric, rein atenia urmtoarele: traductoare
parametrice n care mrimea neelectric este transformat ntr-un
parametru electric pentru msurarea cruia este nevoie de o surs auxiliar
de energie (termometru electric cu rezisten), traductoare generatoare la
care mrimea neelectric este transformat direct ntr-o tensiune
electromotoare ca n cazul traductoarelor termoelectrice, piezoelectrice etc.
Aceste tipuri de traductoare sunt mai puin sensibile i consum energie mai
mult dect traductoarele parametrice, dar prezint avantajul c, mrimea de
ieire este o tensiune care se poate msura direct. Dintre cele mai uzuale
tipuri de traductoare parametrice existente, rein atenia traductoaree
rezistive, inductive i cele capacitive. Ca traductoare generatoare
menionm: traductorul electrodinamic de inducie i traductorul
electrochimic.
Pentru msurri mai complexe, se utilizeaz fie traductoare cu
transformri succesive, fie traductoare difereniale.
Msurarea electric a mrimilor neelectrice s-a extins n tehnic la
stabilirea nivelelor lichidelor din diverse recipiente nchise, la msurarea
temperaturilor etc.
Msurarea pe cale electric a temperaturilor din diverse instalaii
industriale constituie domeniul pirometriei electrice. Pirometria electric
reclam utilizarea urmtoarelor tipuri de aparate: pirometre termoelectrice,
termometre cu rezisten, pirometre cu radiaie, pirometre optice etc.
Aparatele pentru msurarea mrimilor neelectrice pe cale electric sunt
extinse att ca numr, ct i ca performane i se utilizeaz la determinarea
mrimilor de calcul din cadrul bilanurilor termoenergetice.
Masurarea intensitatii curentului electric
Masurarea intensitatii curentului electric se face cu ajutorul metodelor de
masurare directe sau indirecte ntr-o gama de valori cuprinsa ntre 10-12 si

22

104A. Pentru masurarea intensitatii curentului electric dintr-o latura a unui

circuit electric este necesara introducerea n latura de circuit respectiva, a unui
ampermetru sau a unui traductorde curent , rezultnd o perturbare a functionarii
circuitului respectiv.
Metodele si mijloacele de masurare a intensitatii curentului electric prezinta
particularitati n functie de nivelul semnalului(intensitati mici sau mari) si de
forma curentului electric masurat(curent continuu sau alternativ, de joasa sau
nalta frecventa).
Masurarea curentilor electrici de intensitate mica n c.c. se facecu ajutorul
galvanometrelor magnetoelectrice cu bobina mobila, avnd
constanta de curent mai mica dect 10-6A/div.
n curent continuu, n domeniul 10-6...10-1A, se folosesc ampermetre
magnetoelectrice. Deoarece indicatia acestora este proportionala cu valoarea
medie a curentului ce strabate bobinainstrumentului, ele nu pot fi folosite direct
si n c.a.
Extinderea domeniului lor de masurare si n c.a. este posibiladaca sunt nseriate
cu un element redresor.n curent alternativ de joasa frecventa pna la 10...20A
pot fi folosite si ampermetrele electrodinamice (care functioneaza si n curent
continuu); ampermetrele electromagnetice se folosesc la masurarea curentilor
alternativi pna la 300A n scheme directe.Extinderea domeniului de masurare n
c.c. pna la niveluri de
ordinul 104A se poate face cu ajutorul sunturilor;
Masurarea curentilor alternativi de nalta frecventa se face, de obicei, folosind
metode indirecte, traductoarele folosite fiind sunturile de constructie speciala
sau traductoarele complexe formate din rezistente si traductoare de temperatura.
Tipuri de erori de masura
a) Dup caracterul lor n timp:
dinamice;
statice.
b) Dup legtura cu mrimea fizic:
absolut-corecie.
relativ:- Se exprim n procente
raportat:
c) Dup modul de manifestare:
sistematice;
aleatoare;

23

 grosolane (greeli).
d) Dup sursa generatoare:
de model (d1);
de influen (d2);
de interaciune (d3);
instrumentale (d4).

Analiza surselor de erori

Sursele de erori pot fi:
1. frecarile n lagare ale partii mobile si deformatiile remanente ale resorturilor
spirale, n cazul unui aparat de
masurare analogic; acesta presupune necesitatea de a efectua verificarea
aparatului att n sens crescator, ct si
n sens descrescator al variatiei marimii de masurat, deci al deviatiei acului
indicator;
2. influenta frecventei marimii de masurat asupra aparatului de verificat, deci,
n intervalul dat, se va verifica
aparatul de masurare, n ntregul interval de frecvente n care se utilizeaza (sau
n intervalul dat de firma
constructoare);
3. prezenta cmpurilor magnetice exterioare (cel terestru sau cel creat cu
conductoare electrice parcurse de
curent) si influenta acestora asupra aparatelor cu un cmp magnetic propriu
destul de redus; se impune
verificarea aparatului pe mai multe directii relativ la cmpul magnetic exterior;
4. influenta cmpului de temperatura, n care este utilizat aparatul, impune
verificarea compensarii termice a
aparatului, n gama de temperaturi indicata de constructor ca interval de
utilizare;
5. influenta factorului de forma - ceea ce va impune verificarea aparatului n
regim nesinusoidal (la un factor de
distorsiuni kd < 5%, sau kd < 1% n cazul aparatelor de masurare cu redresoare).
CURBA ERORILOR RAPORTATE N FUNCTIE DE VALOAREA REZISTENTEI
MASURATE N CAZUL OHMMETRULUI ANALOGIC MAVO-35 ;vezi anexa 2

24

Reguli de protecia muncii

Prin noiunea de protecia muncii se nelege ansamblul de msuri
tehnice,sanitare, organizatorice i juridice aplicate pentru ocrotirea sntii i
vieii oamenilor ce desfoar o activitate organizatoric i face parte integrant
din procesul muncii.
nclcarea dispoziiilor legale privind protecia muncii i normele PSI atrage
dup sine rspunderea disciplinar, administartiv, material sau penal, dup
caz,potrivit legii.
Prin accident de munc se nelege vtmarea violent a organismului sau (i)
intoxicaia acut profesional, care provoac incapacitatea temporar de munc
de cel puin o zi, invaliditate sau deces i care se produc n timpul ndeplinirii
sarcinilor de studiu.
Instructajul de protecia muncii cuprinde instructajul general i ce
specificfiecrui loc de munc.
Instalaiile i echipamentele electrice vor fi proiectate, construite, montate i
exploatate, astfel nct s se previn electrocutrile prin atingere direct sau
indirect,
arsurile, incendiile, exploziile i aprinderile neprevzute.
Electrocutrile se produc ca urmare a trecerii curentului electric prin corpul
omului i pot avea loc n diverse situaii:
atingerea unor elemente aflate sub tensiune n mod normal, atingere
direct;
atingerea unor elemente aflate n mod accidental sub tensiune, datorit
unor defecte ale instalaiei sau echipamentului electric, atingere indirect;
atingere simultan a dou punte de pe sol, care se afl la poteniale
diferite
(tensiune de pas), ca urmare a scurgerii unor cureni electrici.

25

Pericolul electrocutrii depinde de mai muli factori:

valoarea curentului electric stabilit prin corp. Se consider valori
nepericuloase :10 mA c.a. i 50 mA c.c.
calea de nchidere (traseul) a curentului electric;
durata aciunii curentului asupra corpului omenesc. Se consider c
timpul extrem de evitarea electrocutrii este 0.2 s n instalaiile electrice
de joas tensiune i 0.1 s pentru instalaiile electrice de nalt tensiune;
starea fizic a omului oboseala;
frecvena curentului;
atenia omului n momentul atingerii.

MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA FOLOSIREA OSCILOSCOPULUI

Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate

avind ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de
munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor
persoane participante la procesul de munca.
A nu se dezasambla aparatul cand este in stare de functionare.
A nu se tine aparatul in locuri umede.
A se feri de praf si caldura excesiva.

26

BIBLIOGRAFIE

1. DUMITRESCU, I. s.a. Electrotehnica si masini electrice.

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
2. HELFRICK, A.D. a.s. Modern Instrumentation and Measurement
Techniques.
Prentice-Hall International Inc., 1990.
3. ILIESCU, C. s.a. Masurari electrice si electronice.
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1984.
4. MANOLESCU, P., CARMEN IONESCU GOLOVANOV.
Masurari electrice si electronice.
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.
5. MAZDA, F.F. Electronic Instruments and Measurement
Techniques.
University Press, Cambridge, 1987.

27

6. MILLEA, A. Masurari electrice - principii si metode.

Editura Tehnica, Bucuresti, 1980.
7. NICOLAU, E. s.a. Manualul inginerului electronist.
Editura Tehnica, Bucuresti, 1979.
8. PREDA, M., CRISTEA, P., SPINEI, F. Bazele electrotehnicii I.
Electrodinamica.
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.

ANEXA 1

28

Schema bloc a unui osciloscop catodic

ANEXA 2

29

CURBA ERORILOR RAPORTATE

ANEXA 3

30

31