BOBINE ELECTRICE

CUPRINS ARGUMENT.4 Capitolul I BOBINE. NOIUNI GENERALE.....5 1.1. Generalitati........5 1.2. Materiale necesare pentru executarea bobinelor.....5 1.3. Parametrii bobinelor......8 Capitolul II TEHNOLOGIA DE REALIZARE A BOBINELOR....10 2.1 Calculul bobinelor concentrate..10 2.2 Tehnologia realizarii bobinelor infasurate pe carcasa..12 2.3 Tehnologia realizarii bobinelor fara carcasa......13 2.4. Tehnologia realizarii bobinelor infasurate direct pe miezul magnetic..15 2.5 Tehnologia de realizare a bobinelor concentrate din bare.....15 2.6 Tehnologia de realizare a bobinelor pentru transformatoare..21 Capitolul III

MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE.24

Bibliografie.29

ARGUMENT Am ales tema Bobine electrice deoarece aceste componente electrice sunt nelipsite din oricare dintre domeniile electromagnetice. Fr bobine nu s-ar putea face msurtori n domeniul energiei electrice. Majoritatea aparaturii de msur i control are n corporat n circuitele sale bobine elctrice Fr ajutorul cmpurilor magnetice generate de bobine, nu s-ar putea produce att de utila micare mecanic de rotaie , pe care o gsim n attea domenii tehnice. Tot fr participarea bobuinelor electrice i cmpurilor magnetice pe care le creaz, nu ar fi fost posibil crearea aparaturii medicale care permite operatiunea medical denumit generic rezonan magnetic. Mijloacele de transport alimentate electric , n-ar putea funciona fr ajutorul bobinelor electrice, etc,etc. Prin urmare am tratat un domeniu att de important n 3 capitole dup cum urmeaz : Capitolul I Generaliti , cuprinde definiia bobinei i cteva date generale despre acest produs electric n Capitolul al II-lea am cuprins principalele tehnologii de fabricaie ale bobinelor elctrice, inserate cu mai multe desene foarte sugestive Capitolul al III-lea care incheie lucrarea , cuprinde principalele masuri de tehnica securitii muncii din domeniile electrice n care sunt folosite bobinele.

Capitolul I BOBINE. NOIUNI GENERALE 1.1. Generalitati In sens larg, prin bobina se intelege un element de circuit format dintr-un conductor electric astfel infasurat, nct se formeaz una sau mai multe spire. O spira are doua conductoare active: unul de ducere si unul de ntoarcere, raportat la sensul curentului prin spira. Ca forme obinuite, ntlnim bobine cilindrice, paralelipipedice sau toroidale. Clasificarea bobinelor se poate face si dup alte criterii, aa cum va reiei in cele ce urmeaz. 1.2. Materiale necesare pentru executarea bobinelor Materialele din care se executa bobinele se aleg in funcie de tensiunea de lucru, solicitrile electrice, termice, mecanice sau de alta natura, din timpul funcionarii. Materialele utilizate sa pot imparti in: materiale electroconductoare, materiale electroizolante, materiale auxiliare. A .Materiale electroconductoare Materialele electroconductoare se folosesc pentru realizarea infasurarilor propriu-zise, a legturilor flexibile de ieire, precum si pentru fabricarea elementelor de racord (borne, cleme). Cel mai mult sunt folosite cuprul si aluminiul, datorita proprietatilor electrice si mecanice ale acestora. Menionam ca tehnologitatea cuprului depinde de gradul de ecruisare al acestuia. Deosebim

in acest sens trei variante: cuprul moale (m), cuprul semitare (2/2 t) si cuprul tare (t). Aluminiul este mai puin utilizat dect cuprul, din cauza problemelor pa care le ridica lipirea sa. Rezistivitatea electrica mai ridica in comparaie cu cuprul impune mrirea seciunii conductoarelor si aceasta conduce la soluii constructive necorespunztoare pentru unele produse electrotehnice, dintre care menionam mainile electrice rotative. Aluminiul este utilizat cu precdere pentru realizarea bobinelor la transformatoarele electrice de putere mare. La unele maini electrice de putere mare se mai utlizeaza bare din aliaje de cupru. Conductoarele pentru bobine pot avea seciunea circulara sau dreptunghiulara (ptrata) si pot fi izolate sau neizolate. >> In funcie de dimensiuni si de izolaia folosita, conductoarele izolate cu seciunea circulara se simbolizeaz cu litere si cifreca, de exemplu: 0 16 ET SATAS.., iar cele profilate se simbolizeaz asemntor: 2 1.5 PE STAS .. . Astfel, conductoarele izolate cu email se simbolizeaz ca mai jos: Cu-Em 1(2;3)-105; Cu-EMU-2-105; Cu-Es 1 (2)-105 (103;155); Cu-ESA 1(2)-105(130). Conductoare izolate cu hrtie se adaug in simbol litera H ( Cu-H, Cu PH; Al-H; Al P-H). Conductoarele izolate cu fire de sticla se simbolizeaz dup cum urmeaz: Cu-2S1(2)-155(180); Cu-E2S-1(2)-155(180); CuP-2S-1(2)-155(180). Dimensiunile standard pentru diametrul conductoarelor rotunde de uz curent sunt ( in mm): 0.025-0, 032-0, 04-0, 05-0, 063-0, 071-0, 08-0, 09-0 ,1-0, 112-0, 125-0, 14-0, 16-0, 18-0, 2-0, 224-0, 25-0, 28-0, 315-0, 355-0, 4-0,45-0, 5-0, 56-0, 63-0, 71-0, 75-0, 8-0, 85-0, 9-1-1, 06-1, 12-1, 18-1, 25-1, 32-1, 4-1, 51, 6-2, 12-2, 24-2, 36-2, 65-2, 8-3. >> Pentru conductoare dreptunghiulare de uz curent, de seciune a x b, dimensiunile standardizate sunt (in mm): a-2-2, 24-2, 5-2, 8-3, 15-3, 55-4-4, 55-5, 6-6, 3-7, 1-8-8-10-11, 2-12, 5-14-16, b-0, 8-0, 9-1-1, 12-1, 25-1, 4-1, 6-1, 82-2, 24-2, 5-2, 8-3, 15-3, 35-4-4, 5-5-5,6.
4

Semnificaia simbolurilor folosite este urmtoarea : Cu cupru Al aluminiu E emailat M proprietati mecanice ridicate S sudabil T foarte stabil termic A termoaderent F rezistent la ageni frigorifici S - cu rezistenta la soc termic imbunatatita U rezistent la ulei de transformator b aptitudini de bobine deosebite 1,2,3, - izolaie simpla, dubla, tripla 105, 103 etc. temperatura maxima de funcionare admisa H izolaie de hrtie B izolaie de bumbac, sau bumbac in amestec cu fibre sintetice f - flexibil 2S doua infatisari de fire de sticla impregnate 3Sy trei infasurari cu fire de sticla, in amestec cu fir sintetic impregnat B. Materiale electroizolante Materialele electroizolante servesc pentru realizarea izolaiei intre straturi, a izolaiei peste stratul exterior al bobinei si ca materialul pentru confecionarea carcaselor. Materialele folosite pentru izolaia intre straturi trebuie sa aib o grosime redusa, sa nu strpung uor si sa posede o putere de absortie mare pentru lacurile de impregnare. Materialele frecvent folosite pentru izolare sunt: bumbacul, mtasea, prespanul, micafoliul, micabanda, hrtia de mica, benzi si tesaturi de sticla
5

neimpregnate si impregnate, poliglasul, benzi din poliesteri, psla, din lna artificiala, bachelita, melamina, pertinaxul, textolitul, sticlotextolitul etc. Materialele electroizolante nu se utilizeaz separat dect foarte rar; cel mai adesea se realizeaz combinaii de materiale cunoscute sub denumirea de scheme de izolaie. Schemele de izolaie se utilizeaz de exemplu, pentru izolarea bobinelor de maini electrice plasate in crestturile miezurilor magnetice, pentru izolarea capetelor de bobina de la maini electrice rotative. Pentru confecionarea carcaselor se utilizeaz materiale electroizolante termogide, termoplaste, sau stratificate. Pentru anumite construcii de aparate electrice de joasa tensiune, carcasele bobinelor parcurse de curent continuu se pot executa din aluminiu sau din alama. C. Materiale auxiliare Dintre materialele auxiliare utilizate la construcia bobinelor fac parte materialele de consolidare (ex: pene de lemn), materialele de prindere metalice, lacurile de impregnare, de acoperire, substanele decapante, adezivii, aliajele de lipit, rasinile de turnare. 1.3. Parametrii bobinelor Tensiunea nominal Un este tensiunea maxima pentru care se dimensioneaz izolaia bobinei Tensiunea de serviciu Us este tensiunea care se aplica la capetele infasurarii bobinei intr-un anume regim de lucru. Rezistenta R a bobinei este o mrime care se pot evidenia daca bobina este alimentata cu tensiune continua. Din legea lui Olm, rezulta:

U R= I

Inducia proprie a bobinei L depinde de dimensiunile acesteia de numrul de spire si de materialul miezului magnetic, conform relaiei:
A L=N l
2

Inducia proprie a bobinei se mai poate calcula in funcie de fluxul magnetic si de curentul care strbat bobina, conform relaiei:
L= i

Impedana Z a bobinei se manifesta la alimentarea acesteia cu tensiunea alternativa si se poate calcula cu relaia:
U Z= I

Reactana inductiva XL=2fL Impedana inductiva: Z2=R2+XL2 Factorul de calitate Q este raportul dintre reactana inductiva si rezistenta: se poate calcula in funcie de rezistenta si de reactana

X
Q= R

Capitolul II TEHNOLOGIA DE REALIZARE A BOBINELOR 2.1 Calculul bobinelor concentrate Pentru realizarea unei bobine corespunztoare necesitailor de funcionare a unui produs, documentaia trebuie sa cuprind si o serie de parametrii impui sau calculai: desenul de ansamblu al bobinei, desenul carcasei, tensiunea nominala a bobinei (inaltimea si lungimea seciunii longitudinale), diametru conductorului bobinei, rezistenta electrica a bobinei, curentul nominal, puterea activa maxima, suprafaa de rcire a bobinei, sensul infasurare, tratamente termice, acoperiri, impregnri. Redm mai jos un calcul simplificativ pentru bobine concentrate de curent continuu si de curent alternativ. Calculul simplificativ al bobinelor de curent continuu. Bobinele de curent continuu au un numr de spire mare si se realizeaz din conductoare de cupru cu diametrul mic.
8

Curentul care trece prin bobina se calculeaz cu legea lui Ohm. I=U/R Rezistenta rezulta din relaia: R=l/S Lungimea l a srmei de relaia de mai sus se calculeaz in funcie de numrul de spire n, si de diametrul Dm ( diametrul mediu al bobinei) adic: l=Dmn unde:
Di + De Dm= 2

Seciunea conductorului se calculeaz cu relaia

I S= J

Unde I este densitatea de curent [ A/mm2 ] Calculul se face utiliznd oricare dintre relaiile de mai sus, in funcie de datele care se cunosc: diametrul srmei, rezistenta bobinei, tensiunea bobinei etc. Calculul bobinelor de curent alternativ. Valoarea curentului care trece prin bobina se calculeaz cu relaia:
U Z U

I=

+ 4 +
2

+L

Determinarea rezistentei ohmice se face cu aceeai relaie ca si in curent continuu. Calculul numrului de spire se face in funcie de inducia B din miezul magnetic si de seciune S a miezului de fier, pentru o frecventa f a curentului:
9

U n= 4,4 fBS

unde: S=Kuab Ku = 0,90,95 si reprezint coeficientul de mpachetare a tolelor, iar a si b lungimea si latimea miezului. Pentru a se calcula bobinele pentru alta tensiune, este necesar sa se cunoasc tensiunea U1 pentru care se recalculeaz, numrul de spire n 1 si diametrul d1 al conductorului de bobinaj. Noul numr de spire n2 se calculeaz cu relaia:
U2 n2=n1 U 1

Diametrul d2 al conductorului se recalculeaz cu relaia:

U1 D2=d1 U 2

2.2 Tehnologia realizarii bobinelor infurate pe carcas

Bobinele se realizeaz din conductor de cupru flexibil, izolat cu bumbac, email sau fibre de sticl. Procesul tehnologic se realizare a bobinelor nfurate pe carcas cuprinde urmtoarele operaii: dezizolarea conductorului si infasurarea lui pe firul terminal I; decaparea si lipirea cu aliaj de lipit a acestora; aezarea firului terminal introdus in tub izolant flexibil in carcasa si fixarea lui pe acesta cu banda adeziva; fixarea legturii terminale prin infasurarea a 4-10 spire peste banda de fixare;
10

 introducerea carcasei in dornul mainii de bobinat; infasurarea pe carcasa a conductorului; montarea si fixarea cu banda adeziva de carcasa a legturii terminale II; introducerea de materiale izolatoare printre straturi pentru bobinele cu tensiune nalta; izolarea la exterior cu banda adeziva dezizolarea, lipirea firului de conductorul terminal II si introducerea tubului izolat peste acesta. Carcasele se realizeaz din materiale electroizolante, termorigide, termoplaste sau stratificate. Carcasele din bachelita se obin prin presare la cald. Carcasele din materiale termoplaste se obin prin injecie. Carcasele confecionate din materiale stratificate ( hrtie stratificata, tesaturi din bumbac, impregnate, tesaturi de sticla presat ) au o utilizare limitata de productivitatea sczuta a operaiilor de asamblare a unor piese separate.

Fig 2.1Bobina concentrata infasurata pe carcasa 1- Bobine; 2-caracsa; 3-clema de ieire; materiale 4- clema de intrare

Fig.2.2 Carcase de bobine a. carcasa turnata b.- carcasa confecionata din stratificate

Pentru condiii mai grele de exploatare, carcasele bobinelor se confectioneaza din materiale ceramice.

11

Pentru unele relee sau pentru aparate magnatoelectrice ( cu bobina parcursa de curent continuu ) se mai utilizeaz carcase din aluminiu sau alama. 2.3 Tehnologia realizarii bobinelor fara carcasa Bobinele fara carcasa se realizeaz cu ajutorul abloanelor . ablonul se confectioneaza din lemn sau din matale uoare, in funcie de dimensiunile bobinelor, tinandu-se seama de coeficientul de umflare u . La bobinele dreptunghiulare, spiralele sunt mai strnse la colturi, iar la mijloc se produce o umflare. Valorile coeficientului de umflare sunt in funcie de forma seciunii conductorului si diametrul acestuia. Pentru o bobina cu mai multe straturi, realizata din conductor izolat cu diametrul diz , dimensiunile vor fi: g= n1 dis u h=n2 diz u in care: n1 este numrul de straturi ale bobinei n2 numrul de conductoare intr-un strat Procesul tehnologic cuprinde: montarea ablonului pe maina de bobinat; plasarea pe laturile ablonului a unei bucati din banda izolatoare de bumbac si fixarea cu banda adeziva; fixarea conductoarelor terminale in locaurile prevzute in ablon si lipirea de primul conductor terminal a captului conductorului de bobinaj; infasurarea conductorului si introducerea izolaiilor intre straturi; lipirea captului infasurarii de conductorul termina II; izolarea exterioara cu prespan; legarea in banda de consolidare a spirelor
12

 consolidarea mecanica si izolarea electrica exterioara, prin infasurarea de benzi izolatoare.

2.3 ablon

Izolarea exterioara se poate realiza cu micabanda poroasa peste care se infasoara numai cu banda de contracie.

13

Fig 2.4 Bobina avnd ieirile: a.- cu cleme consolidate cu spirele proprii, b- din conductorul propriu

Fig 2.5 Izolarea bobinelor a.- cu banda infasurat rar; b- cu banda infasurata cap la cap ; c.- cu banda suprapus; d.- dimensiunile bobinei

2.4. Tehnologia realizarii bobinelor infasurate direct pe miezul magnetic Bobinele de acest tip se utilizeaz la unele aparate mici. Conductorul se infasoara direct pe miezul magnetic gata izolat. (Fig. 2.6 )

2.5.

Tehnologia de realizare a bobinelor concentrate din bare

Bobinele concentrate din bare se executa din conductor izolat sau neizolat de sectiune circulara sau dreptunghiulara din cupru sau aluminiu. Conductoarele profilate se pot infasura pe lat sau pe muchie. Bobinele concentrate din bare se construiesc pentru valori ale intensitatii curentului si le ntlnim la declanatoare electromagnetice de curent, la

14

electromagnei de acionare, la polii mainilor electrice, la bobinele de curent ale unor contoare de inducie.

Fig.2.6. Bobina concentrata infasurata direct pe miez magnetic 1.-miez magnetic; 2.-izolatia miezului; 3-izolatia din exterioara;
15

Fig.2.7. Bobine realizate din bare pentru maini electrice. a.- bobina din bara dispusa muchie;

4.-clema de intrare; 5- clema de ieire

b.- bara dispusa pe lat.

Realizarea bobinelor din bare dispuse pe lat. Pentru raze de curbura mici si grosimi de conductor de 3-4 mm se utilizeaz numai bare neizolate, din cauza tensiunilor mecanice mari care ar aprea in izolaie si care ar putea duce la deteriorarea acesteia. Bobinele se realizeaz cu ajutorul abloanelor, iar izolarea intre spire se realizeaz cu fasii de micabanda sau sticlotextolit subire in timpul infasurarii conductorului sau dup infasuare ( la bobinele intr-un strat ). Din cauza seciunii mari a conductorului, ieirile bobinelor nu mai pot fi scoase la exterior printre conductoare si din aceasta cauza este necesar ca prima si ultima spira sa se gseasc la exteriorul bobinei.

2.8. Bobine realizate din conductor Profilat pentru aparate electrice: conductoarelor din a.-din conductor dispus pe lat b.-din conductor dispus pe muchie

2.9. Dispunerea pe lat cu ajutorul ablonului bare a

Realizarea bobinelor din bare dispuse pe muchie. Aceste bobine se executa numai din conductoare neizolate, de regula intr-un strat, iar razele de curbura se coreleaz (pentru a nu aprea ruperi de material). Dup infasurarea conductoarelor pe abloane cu maini speciale se executa recoacerea bobinelor, curatirea dup recoacere, ajustarea muchiilor
16

interioare la curburi, calibrarea pentru ndreptare si obinerea dimensiunilor cerute. Calibrarea se face cu placi de otel introduse intre spire, pe ablon si prin presare cu o piesa hidraulica.

17

2.10. Ieirile bobinelor realizate din bare dispuse pe lat. cu doua straturi si mai multe spire

2.11. Ieirile bobinelor concentrate din bare dispuse pe lat cu mai multe straturi si mai multe spire : a. plasarea ultimelor spire in mod obinuit b. conductorul bobinei
18

c. plasarea distantorilor d. plasarea ultimilor spire

2.12 Formarea spirelor la bobinele din bare dispuse pe muchie a. cap de bobina semirotunda b. cap de bobina drept, cu colturile rotunjite c. cap de bobina cu raze de ndoire d. supraangrosarea spirei de curbura e. bobina cu placi de hotel introduse pentru calibzarea spirelor Spre deosebire de izolarea intre spire a bobinelor dispuse pe lat, unde se utilizeaz fasii de micabanda sau sticlotextolit subire, cu puin mai late dect
19

conductorul, la bobinele dispuse pe muchia izolarea spirelor intre ele se face cu benzi de hrtie de azbest electrotehnic, cu latime variabila.

2.13. Izolarea spirelor la bobinele dispuse pe lat

2.14. Izolarea intre spire a bobinelor din bare dispuse pe muchie

a.- cu fasii dretunghiulare, cu latimea cat a bobinei b.- cu fasii izolante cu latimea cat a conductorului

2.15. Prinderea unei bobine concentrate

pe miezul magnetic cu uruburi

1.- miez; 2.- bobina; 3.- urub de prindere

2.16. Fixarea bobinelor pe polii mainilor electrice

a.- fixarea bobinelor neizolate fata de masa b.- fixarea bobinelor izolate fata de masa 1.- pol; 2.- izolaia fata de masa; 3.- rama izolanta inferioara; 4.- bobinaj; 5.-rama izolanta superioara; 6.- urub de prindere

2.6 Ttehnologia de realizare a bobinelor pentru transformatoare

20

Aceste bobine se realizeaz in general, din conductoare de cupru cu seciune rotunda pana la 8 mm2+ si din bare pentru seciuni mai mari. In ultimul timp se utilizeaz si conductoare de aluminiu. Bobinele transformatoarelor de putere mica se infasoara pe carcasa din material electroizolant. Bobinele transformatoarelor de curent se infasoara direct pe miezul magnetic si au o forma toroidala. La transformatoarele de puteri mai mari, realizarea bobinelor prezint o serie de particularitati datorita tensiunilor diferite la care sunt supuse . la aceste bobine problemele de izolaie joaca un rol deosebit. Intre bobinele parcurse de cureni mari, apar forte de interaciune mari si trebuie acordata o mare atenie problemelor de consolidare. Sensul de infasurare are o mare importanta in funcionarea bobinelor pentru transformatoare. Infasurarea unei bobine se poate face de la stnga la dreapta. Dispunerea infasurarilor bobinelor pe miezul transformatoarelor poate fi: concentrica, biconcentrica, alternata.

21

2.17. Dispunerea infasuratorilor pe miezul transformatoarelor a. concentric; b. bioconcentric; c.- alternat

Dup forma constructiva, bobinele pentru transformatoare pot fi: cilindrice, spiralate, in galei, continue. Bobinele cilindrice au spirale nvecinate pe direcia axiala strns lipite de altele si se executa din conductor profilat izolat sau neizolat. In comparaie cu procesul tehnologic de realizare al bobinelor cilindrice, la bobinele spiralate se realizeaz si operaia de transpunere si de intercalare a distantelor intre spire, pentru a se obine canalul de rcire . Bobinele in galei. Prin galei se inteleg grupe de spire din bobina, separate intre ele prin canale de rcire sau izolare. Bobinele continue se realizeaz in mod similar cu cele confecionate din galei jumelati legai in serie, dar se evita legturile de nscriere a galeilor dubli.

2.18. Bobina cilindrica intr-un strat

2.19. Bobina spiralata

22

Capitolul III

MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesar eliminarea posibilitii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului. Msurile, amenajrile i mijloacele de protecie trebuie s fie cunoscute de ctre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate. Principalele msuri de prevenire a electrocutrii la locurile de munc sunt:

Asigurarea inaccesibilitii elementelor care fac parte din

circuitele electrice i care se realizeaz prin: amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum i a unor echipamente electrice, la o nlime inaccesibil pentru om. Astfel, normele prevd c nlimea minim la care se pozeaz orice fel de conducto electric s fie de 4M, la traversarea prilor carosabile de 6M, iar acolo unde se manipuleaz materiale sau piese cu un gabarit mai mare, aceast nlime se depeasc cu 2.25m gabaritele respective. Izolarea electric a conductoarelor; Folosirea carcaselor de protecie legate la pmnt; ngrdirea cu plase metalice sau cu tblii perforate, respectndu-se distanta impus pn la elementele sub tensiune.
23

 Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lmpile i

sculele electrice portative. Sculele i lmpile portative care funcioneaz la tensiune redus se alimenteaz la un transformator cobortor. Deoarece exist pericolul inversrii bornelor este bine c att distanta picioruelor fiselor de 12, 24 i 36V, ct i grosimea acestor piciorue, s fie mai mari dect cele ale fiselor obinuite de 120, 220 i 380 V, pentru a evita posibilitatea inversrii lor. La utilizarea uneltelor i lmpilor portative alimentate electric, sunt obligatorii: varificarea atent a uneltei, a izolaii ai a fixrii sculei nainte de incperea lucrului; evitarea rsucirii sau a ncolcirii cablului de alimentare n timpul lucrului i a deplasrii muncitorului, pentru meninerea bunei stri a izolaiei; menajarea cablului de legtur n timpul mutrii uneltei dint-un loc de munc n altul, pentru a fi solicitat prin ntindere sau rsucire; unealta nu va fi purtat inndu-se de acest cablu; evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces i n locurile de depozitare a materialelor; dac acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat prin ngropare, acoperire, cu scnduri sau suspendate; interzicerea reteua electric. reparrii sau remedierii defectelor n timpul funcionarii motorului sau lsarea fr supraveghere a uneltei conectate la

Folosirea mijloacelor individuale de protecie i mijloacelor de

avertizare. Mijloacele de protecie individual se ntrebuineaz de ctre electricieni pentru prevenirea electrocutrii prin atingere direct i pot fi mprite n dou categorii: principale i auxiliare.
24

Mijloacele principale de protecie constau din: tije electroizolante, cleti izolani i scule cu mnere izolante. Izolaia acestor mijloace suporta tensiunea de regim a instalaiei n condiii sigure; cu ajutorul lor este permis atingerea prilor conductoare de curent aflate sub tensiune. Mijloacele auxiliare de protecie constau din: echipament de protecie (mnui, cizme, galoi electroizolani), covorae de cauciuc, platforme i grtare cu piciorue electroizolante din porelan etc. Aceste mijloace nu pot realiza ns singure securitatea mpotriva electrocutrilor. ntotdeauna este necesar folosirea simultan cel puin a unui mijloc principal i a unuia auxiliar. Mijloacele de avertizare constau din plci avertizoare, indicatoare de seuritate (stabilit prin standarde i care conin indicaii de atenionare), ngrdiri provizorii prevzute i cu plcute etc. Acestea nu izoleaz, ci folosesc numai pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor care se apropie de punctele de lucru periculoase.

Deconectarea automat n cazul apariiei unei tensiuni de atingere

periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase . Se aplica mai ales la instalaiile electrice care funcioneaz cu punctul neutru al sursei de alimentare izolat fa de pmnt. Menionnd faptul c un curent de defect 300-500A poate deveni n anumite condiii, un factor provocator de incendii, aparatul prezentat asigura protecia i mpotriva acestui pericol. ntreruptorul este prevzut cu carcase izolante, i este echipat cu declanatoare termice, electromagnetice i releu de protecie la cureni de defect.

Separarea

de

protecie

se

realizeaz

cu

ajutorul

unui

transformator de separaie. Prin acesta, se urmrete crearea unui circuit izolat fa de pmnt, pentru alimentarea echipamentelor electrice, la care
25

trebuie nlturat pericolul de electrocutare. n cazul uni defect, intensitatea curentului care se nchide prin om este foarte mic, deoarece trebuie s treac prin izolaia care are o rezisten foarte mare. Condiiile principale care trebuie ndeplinite de o protecie prin separare sunt: la un transformator de separaie s nu se poat conecta dect un singur utilaj; izolaia conductorului de alimentare s fie intotdeuna n stare bun, pentru a fi exclus posibilitatea apariiei unui curent de punere la pmnt de valoare mare.

Izolarea suplimentar de protecie const n executarea unei izolri

suplimentare fa de izolarea obinut de lucru, dar care nu trebuie s reduc calitile mecanice i electrice impuse izolrii de lucru. Izolarea suplimentar de protecie se poate realiza prin: aplicarea unei izolri suplimentare ntre izolaia obinuit de lucru i elementele bune conductoare de electricitate ale utilajului; aplicarea unei izolaii exterioare pe carcasa utilajului electric; izolarea amplasamentului muncitorului fa de pmnt.

Protecia prin legarea la pmnt este folosit pentru asigurarea

personalului contra electrocutrii prin atingerea achipamentelor i instalaiilor care nu fac parte din circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolaie. Elementele care se leag la pmnt sunt urmtoarele: carcasele i postamentele utilajelor, mainilor i ale apartelor electrice, scheletele metalicecare susin instaltiile electrice de distribuie, carcasele tablourilor de distribuie i ale tablourilor de comand, corpurile manoanelor de calibru i mantalele electrice ale cablurilor, conductoarele de protecie ale liniilor electrice de transport etc. Instalaia de legare la pmnt const din conductoarele de legare la pmnt
26

i priz de pmnt, format din electrozi. Prizele de pamant verticale sau orizontale se realizeaz astfel nct diferena de potenial la care ar putea fi expus muncitorul prin atingere direct s nu fie mai mare de 40V. n general, pentru a se realiza o priz bun, cu rezistena mic, elementele ei metalice se vor ngropa la o adncime de peste 1M, n pmntul bun conductor de electricitate, bine umezit i btut. Sistemul de priz (legare la pmnt) separat pentru fiecare utilaj prezint urmtoarele dezavantaje: este costisitor (cantiti mari de materiale i manopera); unele utilaje (transformatoare de sudur, benzi transportoare etc.) se mut frecvent dintr-un loc n altul; Protecia prin legare la nul se realizeaz prin construirea unei reele generale de protecie care nsoesc n permanen reteua de alimenare cu energi electric a utilajelor. Reeaua de protecie are rolul unui conductor principal de legare la pmnt, legat la prize de pmnt cu rezistena suficient de mic. Sistemul prezint o serie de avantaje: utilajle electrice pot fi legate la o instalaie de legare la pmnt cu o rezisten suficient de mic; este economic, deoarece la instalaiile provizorii pentru antiere, materialele folosite pot fi recuperate n cea mai mare parte; este uor de realizat, putnd fi folosite prizele de pmnt naturale, constituite chiar din construciile de beton armat; permite s se execute legturi sigure de exploatare, deoarece are prize stabile cu durat mare de funcionare; toate utilajele electrice pot fi racordate cu uurin la reteua de protecie; se poate executa n mod facil un control al instalaiei de legare la pmnt, deoarece legturile sunt simple i vizibile, iar prizele de pmnt
27

pot fi separate pe rnd pentru msurare, utilajele rmnnd protejate sigur de celelalte prize. Pentru cazul unei ntreruperi accidentale a legturii la nul se prevede, c o msur suplimentar, un numr de prize de pmnt.

Bibliografie

1. 2. 3. 4.

Electronic, Manual pentru licee de specialitate , Editura Didactic i Pedagogic , Bucureti, 1972. Fratiloiu, Gh., Tugulea, A., Vasiliu, M., Electrotehnic i electronic aplicat, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994. Hilohi, S., Popescu, M., Instalaii i echipamente electrice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1995. . Mihoc, D., Sinulescu, D., Popa, A., Aparate electrice i automatizri, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1982.

28

ANEXE

Bobine pentru motoare electrice

29

Bobine pentru transformatoare electrice

Bobin inductant

Structura bobinei

30