Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curtea de Argeş
PROIECT
CALIFICĂRII – NIVEL 4
Îndrumător de proiect:
Ing.
Absolvent:
2017
CUPRINS
I.Generalitati.
1IX.Bibliografie.
Memoriu justificativ
Capitolul I
Generalitati
Prin maşină electrică, de regulă rotativă, înţelegem acea maşină care converteşte
puterea electrică în putere mecanică sau invers.
Din punct de vedere funcţional, maşinile electrice sunt reversibile; altfel spus,
regimul de lucru – de motor , generator, frână – este determinat de natura puterii primite. După natura tensiuni
de alimentare, respectiv a tensiunii furnizate la borne,
maşinile electrice sunt clasificate în:
- maşini de curent continuu;
- maşini de curent alternativ: asincrone, respectiv sincrone.
Masinile de curent continuu sunt folosite in cele mai diferite domenii ale tehnicii. Ele sunt folosite
in actionarile cu reglaj de viteza, incepand cu tractiunea electrica urbana si feroviara si cuprinzand toate
domeniile de actionari electrice de suplete din metalurgie, masini unelte, instalatii de ridicat si transport
etc. Intalnim masini de c.c si in compunerea grupurilor electrogene de c.a., folosite drept excitatoare, ca
generatoare de sudura folosite in industria chimica, ca motoate si generatoare pentru antrenarea
mecanismelor speciale, in
automatizari sau in alte domenii. Puterea masinilor de curent continuu variaza de la ordinul de marime al
wattilor pana la mii de kilowatti.
Capitolul II.
Elementele constructive de baza ale masinii de c.c.
Ca orice masina electrica rotativa, masina de curent continuu este alcatuita dintr-un inductor si
dintr-un indus, intre care se gaseste un spatiu de aer numit intrefier. La masina de curent continuu,
intotdeauna armatura inductoare este fixa si este reprezentata de stator, iar armatura indusa este mobila si
este reprezentata de rotor.
Elementele constructive de baza ale masinii de curent continuu pot fi identificate din figura 1.
Carcasa este un cilindru din otel turnat sau sudat, in interiorul caruia sunt fixati prin suruburi polii
principali iar la masinile mai mari si polii auxiliari, numiti si poli de comutatie.
In masinile de curent continuu campul inductor este produs de infasurarea de excitatie asezata pe
polii principali sau de magneti permanenti Polii de excitatie, totdeuna in numar par, sunt executati din tole
de otel electrotehnic cu grosimea de 0,5-1 mm stranse cu ajutorul unor nituri, pe care sunt fixate bobinele
de excitatie.
Bobinele se construiesc din conductoare izolate de cupru pe sabloane avand forma polilor sau
direct in carcase izolate. Aceste bobine sunt izolate de miezul polar si de carcasa.
Bobinele polilor de excitatie se leaga in serie si se alimenteaza in curent continuu. Legaturile
bobinelor se realizeaza in asa fel incat fluxul magnetic sa fie dirijat in dreptul unui pol dinspre stator spre
rotor (pol nord), iar in dreptul polului urmator in sens invers (pol sud).
Statorul mai cuprinde: scuturile, sistemul de perii si portperii, palierele si bornele.
Indusul masinii este sediul propriu zis al procesului de transformare a energiei, fiind compus din :
miezul feromagnetic, arbore, infasurarea indusa si colector. Miezul feromagnetic al rotorului se realizeaza
din tole de otel electrotehnic cu grosime de 0,5 mm, izolate intre ele, in scopul micsorarii pierderilor prin
curenti turbionari. Aceste tole sunt executate din tabla laminata la rece, izolata cu oxizi ceramici. Tolele se
impacheteaza direct pe arbore prin presare si sunt solidarizate de arborele rotorului cu ajutorul unei pene.
1 – pol principal;
2 – jug magnetic statoric;
3 – crestătură rotorică;
4 – miez magnetic rotoric;
5 – arbore;
6 – înfăşurare de excitaţie.
Miezul rotoric se prezinta sub forma unui cilindru avand la periferie crestaturi deschise in care sunt
plasate conductoarele infasurarii rotorice. Aceste conductoare sunt izolate fata de peretii crestaturii
cat si intre ele si sunt solidarizate cu miezul rotoric prin pene si bandaje. Colectorul este o piesa
caracteristica masinii de curent continuu la care se leaga infasurarea rotorica. Acesta este un corp
cilindric constituit din placute de cupru, denumite lamele. Lamelele colectorului sunt izolate una fata de
alta prin micanita si sunt izolate fata de piesele de strangere. Capetele bobinelor infasurarii rotorice se lipesc
cu cositor de aripioarele (steguletele) lamelelor colectorului. Colectorul se roteste solidar cu rotorul.
Pentru a realiza o legatura intre infasurarea rotorica care se invarteste.
si circuitele exterioare, pe colector freaca o serie de perii, fabricate in general din grafit. Prin intermediul unei
piese speciale- portperie- periile realizeaza un contact sub presiune constanta cu lamele colectorului.
Portperiile sunt fixate pe un colier cu o serie de tije.
Figura 3. Colectorul maşinii de curent continuu:
1 - lamelă conductoare ; 2- lamelă izolantă; 3- steguleţ.
La masinile de putere mica, intrefierul are o largime de 1-3 mm, ajungand la masinile de putere
foarte mare pana la 10-12 mm. In felul acesta, in valoare absoluta intrefierul nu este mare, insa cu toate
acestea, el are o mare influenta asupra caracteristicilor masinii si asupra functionarii ei.
Forma exterioara a masinii
Masina se executa intr-o forma sau alta, in special in functie de :
o Modul de protectie al masinii
o Modul de racire al masinii
Din punctul de vedere al modului de protectie se deosebesc :
a) Masini deschise, care nu sunt prevazute cu protectia partilor rotative sau a partilor
conductoare de curent ;
b) Masini protejate, prevazute cu o protectie a masinii impotriva patrunderii in interior a
corpurilor straine si a patrunderii stropilor de apa ;
c) Masini capsulate, adica protejate impotriva aerului exterior, dar nu in mod ermetic. Daca
masina are o constructie care impiedica timp de 4 ore patrunderea umezelii in interiorul
masinii, atunci cand aceasta este cufundata in apa, se numeste ermetic inchisa.
d) Masini protejate impotriva exploziilor sunt acelea care trebuie sa suporte explozia gazului
in interiorul masinii fara a transmite flacara din interiorul masinii in exterior sau in sens
invers.
Din punct de vedere al modului de racire se deosebesc:
- masini cu ventilatie naturala ;
- autoventilate ;
- masini cu ventilatie exterioara
Capitolul III
Intreținerea Motoarelor electrice
a. Demontarea motoroarelor
Motorul de current continuu.Succesul operațiilor este următoarea:
- se demontează ventilatorul independent prin desfacerea șuruburilor
(ventilator existent numai la motoarele de mare putere)
- se demonteaza apărătorile colectorului prin deșurubarea șuruburilor
- se desfac legăturile electrice care vin din stator la portperii
- se scoate căpăcelul exterior prin demontarea șuruburilor
- se demontează scutul, prin deșurubarea șuruburilor și prin lovirea cu un
ciocan, prin intermediul unei piese din metal moale, de jur împrejur
- se demontează crucea portperiei prin deșurubarea șuruburilor și apoi a
suporturilor portperiilor, prin desfacerea șuruburilor ( subansambluri care
îm acest moment se află pe scutul demontat anterior
- se scoate pana din nutul (canalul_ de pană de la capătul arborelui
- se scot apărătorile prin deșurubarea șuruburilor
- se demontează căpăcelul exterior prin desfacerea șuruburilor
- se scoate scutul de la capătul de acționare prin desfacerea șurubului,
împreună cu cămașa rulmentului și a rolelor dacă este un rulment cu role,
sau singur, dacă este un rulment cu bile
- se scoate inclul exterior al rulmentului cu role din alezajul scutului,bătându-
se ușor cu ciocanul de jur împrejur, prin intermediul unei piese din cupru
sau bronz, pe suprafața lateral
- se scoate rotorul din stator, împreună cu rulmenții de la capetele-axelor
căpăcelelor interioare, ventilatorul interior, colectorul și se așază pe capră.
- se demontează rulmentul, după ce a fost scoasă siguranța cu ajutorul unei
piese de extras rulmenți, demontare ce poate fi însoțită și de extragerea
căpăcelului interior
- se demontează inelul de siguranță și se extrage inelul interior sau rulmentul
cu bilă, separate sau împreuna cu căpăcelul
- Se scoate inelul de siguranță și se demontează ventilatorul prin deșurubarea
șurubului
- Se extrage colectorul de pe arborele rotorului, după operația de dezlipire a
bobinajului rotoric de la stegulețe cu ajutorul unei prese care se prinde de
găurile filetate ale butucului colectorului
- se desfac legăturile statorului
- se demontează polii principali și polii auxiliary , prin deșurubarea
șuruburilor
În cele mai de sus s-au prezentat toate operațiile necesare unei unei demontări complete. De multe ori,
remedierea defectului nu reclamă decât o demontare partial, în acest caz, succesiunea operațiilor rămâne
aceeași, până șa punctul unde se consideră necesară demontarea. Demontarea și montarea motoarelor
electrice au o influență foarte mare asupra calității funcționării motorului reparat, ceea ce impune o
atenție deosebită și o utilizare corectă și corespunzătoare a sculelor pentru fiecare operație în parte.
- Înfășurarea buclată
- Înfășurarea ondulată
În ambele cazuri executarea secției se face pe mașini de bobinat, cu ajutorul șabloanelor. Conducătorul
care vine spre șablon trebuie trecut în prealabil printr-un dispozitiv cu role, pentru a fi bine întins și
îndreptat. De asemenea pentru a păstra forma dreptunghiulară a secției, lucru ce face posibilă așezarea în
crestături, secția trebuie bine întinsă, deoarece conductoarele secțieo slab înfășurate se vor împleti și nu
vor menține forma dreptunghiulară a secției. Secția sau bobina executată se scoate de pe șablon și se
leagă în câteva locuri cu o bandă de bumbac așezată în crestăturile șablonului înainte de bobinare, apoi
se izolează cu izolație de tipul secțiile vechi ale mașinii. Îndoirea secției noi, după forma celei vechi, se
execută cu ajutorul a două scânduiri de lemn și nu cu piese metalice. După aceea se acoperă cu lac și se
usucă în aer sau cuptor. Înainte de introducerea bobinelor pe rotor, se execută operațiile:
La așezarea bobinelor pe rotor se introduc mai întâi părțile inferioare pe distanța pasului polar, părțile
superioare ale acestor bobine rămân provizoriu neașezate în crestături, deoarece sub ele trebuie așezate
mănunchiurile inferioare ale altor bobine. Concomitent cu așezarea secțiilor sau bobinelor în crestături ,
între stratul inferior și cel superior al părților frontate se așază izolația dintre straturi, formată din benzi
de carton electrotehnic.După așezarea tuturor secțiilor în crestături, capetele din afară ale teeilor izolante
se îndoaie și în crestături se introduc pene din lemn (dacă acestea sunt prevăzute în construcția rotorului)
și se trece apoi la așezarea capetelor secțiilor în locașurile lamelor de colector sau stegulețelor. Înainte de
a așeza în locașuri capetele superioare ale bobinelor, este necesar să se constate succesiunea corectă a
începuturilor și sfârșiturilor diferitelor secții cu ajutorul lămpii de control. După așezarea tuturor
capetelor de bobină în locașurile de colector, cu ajutorul unui electromagnet cu circuitul magnetic
deschis.
Lipirea captelor înfășurării la colector se face cu rotorul oblic, pentru a nu pătrunde în interiorul
bobinajului aliajul de lipit topit. Aliajul este de cositor, iar decapantul este colofoniul.
Înfășurarea bobinei se execută ca și cea a secțiilor bobinelor rotorului adică pe dispozitive de bobinare.
Spirele se înfășoară în rânduri, numărul spirelor reducându-se treptat pentru a da bobinei o formă conică.
Spirele în rânduielile bobinei sunt prinse cu ajutorul unei benzi în serpentină, care este așezată pe fundul
suportului, înainte de începerea bobinării.Înfășurarea bobinei se execută într-un singur sens. Pentru
obținerea polarității a polilor la legarea lor în serie, se leagă începutul unei bobine cu începutul
celeilalte.Bobina înfășurată, împreună cu tubul din carton electrotehnic montat pe șablon înainte de
bobinare, se izolează cu bandă de bumbac , apoi se usucă și se impregnează cu lac. La mașinile cu
excitație serie, bobinele de excitație (polare) se confecționează din conductoare cu secțiunea mult mai
mare decât la cele cu excitație derivație și au numărul de spire mult mai mic.În timpul confecționării
bobinelor polare trebuie executată cu grijă izolația capetelor și a trecerilor de la un strat la altul, deoarece
în aceste locuri, asupra izolației acționează fie tensiunea totală a bobinei, fie o mare parte din ea.Fixarea
capătului interior al bobinei se face ca în figură 11.33. Pe capătul conductorului se cositorește o bucată
de tablă cupru subțire, care se acoperă cu carton electrotehnic. Această terminație este bine presată de
către spirele înfășurării ce se bobinează deasupra. Pentru lipirea legăturii dintre poli, la capătul legăturii
se face ochiul.
Verificări necesare în faza de montaj a mașinii de curent continuu, aceste verificări sunt necesare
deoarece de multe ori se execută greșit legăturile la polii auxiliari și la cei principali.Verificarea constă
din : determinarea polarității polilor principali și auxiliari, a legăturilor dintre ei, a legăturilor
înfășurărilor de excitație, a înfășurărilor de compensare.
Determinarea polarității polilor se efectuează cu ajutorul acului magnetic prin alimentarea înfășurării
polilor ( rotorul fiind scos din stator) și aducerea acului magnetic în dreptul polilor. După indicațiile
acului se determină polaritatea fiecărui pol.Succesiunea polilor principali și a polilor auxiliari, pentru
sensul de rotație al motorului de la stânga la dreapta (privit motorul dinspre partea opusă cuplei) trebuie
să fie N-n-S-s etc, iar pentru sensul de rotație de la dreapta la stânga; S-n-N-s etc.
Verificarea legăturii între înfășurarea rotorică și cea a polilor auxiliari se face prin metoda inducției,
controlând polaritățile.Legătura între înfășurarea rotorică și cea a polilor auxiliari este realizată în același
mod, indiferent de sensul de rotație a mașinii sau de regimul ei de funcționare (motor sau generator).
Pentru verificare se realizează montajul și prin conectări și deconectări succesive ale întreruptorului se
determină polaritatea la bornele D1 și D2. Rezultă o polaritate inversă, deoarece amperspirele de lucru
ale polilor auxiliari sunt de sens contrar amperspirelor motorului și deci executarea legăturilor se face la
polaritatea de același fel.
- Canelare defectuoasă
În cazul colectoarelor cu suprafețele rugoasă, murdară, sau ovalizată se strunjețte colectorul în stare rece
și se șlefuiește cu bandă sticlată. Aceste operații se pot face fără demontarea lui de pe rotor, iar pentru a
împiedica șpanul produs de strunjire și praful de sticlă, cupru sau mică, produs la șlefuire să intre în
bobinaj, se înfășoară rotorul în hârtie și se leagă cu sfoară. După obținerea suprafeței lustruite, colectorul
se curăță și se aspiră cu aspiratorul ( în cel mai rău caz se suflă cu aer comprimat). Apoi se execută
canelarea micei dintre lamele cu cârlige speciale, pentru a îndepărta pilitura metalică dintre lamele.
Când defectul constă în scurtcircuitarea lamelelor, mai întâi se determină cele scurt circuitate cu ajutorul
unei lămpi de control care nu trebuie să se aprindă când electrozii ating două lamele vecine.
Scurtcircuitele exterioare între lamele se înlătură cu ajutorul unei pâanze de ferestrău, sau cu un cârlig
special.
Dacă scurcircuitul este în interiorul colectorului ( din cauza deteriorării conurilor izolante, sau când
colectorul are o punere interioară la masă), colectorul trebuie demontat, reparat și remontat, operații care
trebuie să fie făcute de întreprinderea constructoare, sau în ateliere specializate.
Dacă defectul colectorului constă în canelare defectuoasă sau în ieșirea lamelelor izolante deasupra
lamelelor de cupru se execută cânelarea corectă cu cârlige speciale.
Jocul lamelelor colectoare se poate constata dacă, la lovirea lamelelor cu ciocanul (prin intermediul unei
piese de metal moale), unele dintre lamele se deplasează. În cazul acestui defect, lamelele se pot fixa
prin strângerea conurilor de presare cu ajutorul buloanelor sau piulițelor de strângere, concomitent cu
încălzirea colectorului. La încălzirea colectorului trebuie avut grijă ca desfășurarea să fie protejată prin
plăci de azbest.
În cazul lamelelor arse trebuie demontat colectorul, operație recomandată a fi executată în ateliere
specializate sau de către întreprinderea constructoare.
În afara verificărilor de pe parcursul reparării amintite în subcapitolele anterioare, mașinile electrice sunt
supuse remontare și înainte de a fi duse la locul lor de instalare la următoarele lor probe.
Periile si colectorul sunt partile cele mai pretentioase din constructia si intretinerea motoarelor de curent
continu. Pentru o comutatie buna a motoarelor electrice trebuie respectate anumite criterii constructive si
de calitate:
- izolatia dintre lamele trebuie sa fie mai mica decat inaltimea lamelelor pentru ca periile din carbune sa
alunece numai pe lamelele din cupru chiar si dupa o perioada mai indelungata de functionare;
- suprafata exterioara trebuie sa fie slefuita si perfect centrata pe axul de rotire, pentru ca periile sa faca
contact electric bun si sa alunece usor, fara joc care sa produca scantei la colector sau sa inrautateasca
comutatia;
- nu este permis sa se inlocuiasca periile uzate sau defecte decat cu altele originale sau de acelasi tip
indicat de intreprinderea constructoare, pentru ca tipurile de perii respective au fost studiate,
experimentate si adaptate de constructor conditiilor respective de functionare;
- port-periile au rolul de a tine si a pastra periile pe colector intr-o anumita pozitie, astfel incat sa se obtina
tensiunea maxima la borne. Port-periile difera dupa modul in care ghideaza si apasa periile. Pozitia si
forta de apasare a periilor trebuie stabilita pentru ca periile sa faca contact electric bun si sa alunece usor.
Exista mai multi factori care influenteaza comutatia, iar acestia sunt clasificati in mai multe categorii:
- electromagnetic: tensiunea electromotoare; parametrii sectiei; rezistenta de contact;
- mecanici: viteza de rotatie; presiunea periei pe colector; prelungirea suprafetelor de contact; modul de
asezare a periilor pe colector;
- de alta natura: materialul periilor si al colectorului; uzura si starea suprafetei de contact; mediul in care
lucreaza masina.
Imbunatatirea comutatiei se poate realiza numai prin respectarea urmatoarelor conditii:
- asigurarea presiunii intre perie si colector;
- folosirea unor perii adecvate cu rezistenta transversala marita;
- asigurarea calitatii corespunzatoare a materialului periilor.
In timpul functionarii, imbunatatirea comutatiei se poate realiza prin:
- decalarea periilor din axa neutra;
- intretinerea corespunzatoare a suprafetelor de contact;
- asigurarea intretinerii periodice a masinilor datorita fenomenului mecanic de uzura dintre perii si
suprafetele colectorului.
În timpul exploatării mașinilor electrice, pe lângă pericolul electrocutării curentul electric poate provoca
incendii, datorită încălzirii aparatului electric în timpul funcționării, în timpul scurcircuitului sau
suprasarcinelor. Arcurile electrice produse prin deranjamentele părții electric pot provoca arsuri
personalului sau pot determina aprinderea prafului aglomerat sau a amestecului cauzelor din atmosfera
încăperii.
Pentru prevenirea pericolului de aprindere din cauza scânteilor și a supraîncălzirii, trebuie luate
următoarele măsuri:
- La regimul de funcționare în plină sarcină, părțile motorului electric care
trebuie să se încălzească până la o temperatură periculoasă ( lagărele nu
trebuie să depășească temperatura de 80 de grade Celsius)
- Părțile din clădiri și părțile din utiajele care sunt expuse acțiunii arcului
electric trebuie să fie neinflamabile.
Sigranțele, întreruptoarele și alte aparate asemănătoare, care în timpul exploatării pot provoca
întreruperea curentului electric, trebuie acoperite cu carcase.
BIBLIOGRAFIE
1.Fransua Al., Mågureanu R., Tocaci M. ” Maşini şi acţionåri electrice. Culegere de probleme ”, Ed.
Didactica si pedagogica ,1980;
2.Dordea, T.”Masini electrice”, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1977.
3.Cioc I., Nica C., „Proiectarea masinilor electrice”,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti 1994.
4.Nicolaide A., „Masini electrice. Teorie. Proiectare”,Editura Scrisul Romanesc, Craiova1975. 5.
Popescu, M.O., Radomirescu, B., Popescu, C.L.: Convertoare statice
c.c. – c.c cu comutaţie forţată , Editura ICPE, Bucureşti 1999