CURS: Generalităţi privind utilizarea FEM în CATIA

1) Modelarea constrângerilor

a) Modelarea cu elemente finite a legăturilor mecanice directe (contacte)

Slider Connection
– Element finit de legătura mobilă între două suprafeţe care anulează deplasarea relativă
după normala comună şi permite deplasarea relativă în direcţie tangenţială
– ia în considerare deformabilitatea elastică de contact
– se asociază constrângerii geometrice, Surface Contact, prin intermediul casetei Supports

Contact Connection
– Element finit de legătură mobilă între două suprafeţe care permite deplasarări relative
oarecare mai puţin în domenuil unui joc normal admis evidenţiat şi definit de butonul şi,
respectiv, caseta Clearance (valoarea pozitivă a jocului conduce la interstiţii intre
suprefeţe; valoarea negativă nu permite interpenetrarea, valoarea implicită a jocului
conduce la păstrarea distanţiei dintre suprafeţe
– ia în considerare deformabilitatea elastică de contact
– se asociază constrângerii geometrice, Surface Contact, prin intermediul casetei Supports

Fastened Connection
– Element finit de legătură fixă între două corpuri după o frontieră comună
– ia în considerare deformabilitatea elastică de contact
– se asociază constrângerii geometrice, Surface Contact, prin intermediul casetei Supports

Rigid Connection
– Element finit de legătură fixă între două corpuri după o frontiră comună care introduce o
interfaţă rigidă între suprafeţele în contact
– nu ia in considerare deformabilitatea elastică de contact, corpurile fiind rigidizate la
nivelul frontierei comune
– se asociază constrângeriilor de asamblare Coincidence, Offset şi Angle, prin intermediul
casetei Supports

Smooth Connection
– Element finit de legătură fixă între două corpuri după o frontiră comună cu o interfaţă cu
elasticitate mărită între suprafeţele în contact
– ia in considerare deformabilitatea elastică de contact, corpurile fiind legate de o interfaţă
cu elasticitate mărită
– se asociază constrângerilor de asamblare Coincidence, Offset şi Angle, prin intermediul
casetei Supports .
2 Generalităţi privind utilizarea FEM în CATIA

b) Modelarea cu elemente finite a legăturilor mecanice deformabile elastic şi a

elementelor de asamblare

Pressure Fitting Connections

– Element finit de legătură fixă care simulează asamblările cu strângere elastică (presate) şi
se aseamănă cu elementul finit de legătură Contact Connection cu joc negativ (Overlap
pozitiv,) cu deosebirea că în direcţie tangenţială cele două părţi sunt legate împreună
– ia in considerare deformabilitatea elastică de contact
– se asociază constrângerilor de asamblare Contact şi Coincidence, prin intermediul casetei
Supports .
– se introduce străngerea impusă în caseta Overlap (valoarea pozitivă implică
interpenetrarea suprafeţelor în contact, valoarea negativă implică existenţa jocului şi
valoarea implicită indică luarea în considerare a distanţei existente între suprafeţele în
contact

Bolt Tightening Connections

– Element finit de legătură fixă de tip asamblare cu şuruburi
– ia în considerare deformabilitatea elastică a suprafeţelor legate
– se asociază unei constrângeri de asamblare Coincidence, prin intermediul casetei
Supports
– valoarea forţei de strângere se întroduce în caseta Tightening Force.
– sensul asamblării cu şurub se adoptă din caseta Orientation (se adoptă varianta Same când
direcţia de reprezentare a elementului finit corespunde cu cea a asamblării şi se alege
Opposite când este invers

Virtual Rigid Bolt Tightening Connections

– Element finit de legătură fixă de tip asamblare cu şuruburi cu tija rigidă
– ia în considerare deformabilitatea elastică a suprafeţelor legate numi în plan perpendicular
pe direcţia axelor suprafeţelor coincidente
– se asociază unei constrângeri de asamblare Coincidence, prin intermediul casetei
Supports
– valoarea forţei de strângere se întroduce în caseta Tightening Force
– sensul asamblării cu şurub se adoptă din caseta Orientation (se adoptă varianta Same când
direcţia de reprezentare a elementului finit corespunde cu cea a asamblării şi se alege
Opposite când este invers
– se utilizează pentru modelarea, de obicei, a asamblărilor solicitate transversal

Virtual Spring Bolt Tightening Connections

– Element finit de legătură fixă de tip asamblare cu şuruburi cu tija elastică cu rigiditate
impusă
– ia în considerare deformabilitatea elastică a suprafeţelor legate numi în plan perpendicular
pe direcţia axelor suprafeţelor coincidente
– se asociază unei constrângeri de asamblare Coincidence, prin intermediul casetei
Supports
– valoarea forţei de strângere se întroduce în caseta Tightening Force
– valorile rigidităţilor de translaţie şi ale celor de rotaţie se introduc prin intermediul
casetelor Translation Stiffness 1,2,3 şi, respectiv, Rotation stiffness 1,2,3
 Generalităţi privind utilizarea FEM în CATIA 3

Spot Welding Connections

– Element finit de legătură fixă de tip asamblare sudată prin puncte
– se asociază unei constrângeri de asamblare de tip Welding Analysis Connections

Smooth Virtual Parts

– element finit virtual care leagă un punct specificat (master) de o entitate (muchie,
suprafaţă, volum) specificată (slave) comportându-se ca un rigid fără masă care transmite
acţiunile de tip masă, constrângeri geometrice sau încărcări, aplicate în master.
– ia în considerare deformabilitatea corpului la care este ataşat (nu rigidizează local corpul
de care este ataşat)
– punctul de tip master se introduce în caseta Handler
– entitatea slave se selectează prin activarea casetei de dialog Supports

Contact Virtual Parts

– element finit virtual care leagă un punct specificat (master) de o entitate (muchie,
suprafaţă, volum) specificată (slave) comportându-se ca un rigid fără masă care transmite
acţiunile de tip masă, constrângeri geometrice sau încărcări, aplicate în master, şi prin
intermediul unor elemente finite de contact asociate entităţii slave
– ia în considerare deformabilitatea de contact dintre barele rigide de legătură şi corpul la
care este ataşat
– punctul de tip master se introduce în caseta Handler
– entitatea slave se selectează prin activarea casetei de dialog Supports
– valoarea jocului din contacte se introduce cu ajutorul casetei Clearance

Rigid Virtual Parts

– element finit virtual care leagă un punct specificat (master) de o entitate (muchie,
suprafaţă, volum) specificată (slave) comportându-se ca un rigid fără masă fără masă care
transmite acţiunile de tip masă, constrângeri geometrice sau încărcări, aplicate în master.
– nu ia în considerare deformabilitatea corpului la care este ataşat (rigidizează local corpul
de care este ataşat)
– punctul de tip master se introduce în caseta Handler
– entitatea slave se selectează prin activarea casetei de dialog Supports

Rigid Spring Virtual Parts

– element finit virtual care leagă un punct specificat (master) de o entitate (muchie,
suprafaţă, volum) specificată (slave) comportându-se ca un element elastic care transmite
acţiunile de tip masă, constrângeri geometrice sau încărcări, aplicate în master.
– nu ia în considerare deformabilitatea corpului la care este ataşat (rigidizează local corpul
de care este ataşat)
– punctul de tip master se introduce în caseta Handler
– entitatea slave se selectează prin activarea casetei de dialog Supports
– valorile rigidităţilor elementului elastic de legătură se introduc în casetele Translational
stiffness 1,2,3 şi Rotational stiffness 1,2,3
4 Generalităţi privind utilizarea FEM în CATIA

Smooth Spring Virtual Parts

– element finit virtual care leagă un punct specificat (master) de o entitate (muchie,
suprafaţă, volum) specificată (slave) comportându-se ca un element elastic care transmite
acţiunile de tip masă, constrângeri geometrice sau încărcări, aplicate în master.
– ia în considerare deformabilitatea corpului la care este ataşat (nu rigidizează local corpul
de care este ataşat)
– punctul de tip master se introduce în caseta Handler
– entitatea slave se selectează prin activarea casetei de dialog Supports
– valorile rigidităţilor elementului elastic de legătură se introduc în casetele Translation
stiffness 1,2,3 şi Rotation stiffness 1,2,3

c) Constrîngeri de deplasare

Advanced
Restraint

Restraint
Ball Join

Isostatic
Surface
Clamp

Slider
Slider

Slider
Pivot

Pivot

Clamp
– constrângere care anulează (blochează) toate deplasările de translaţie asociate punctelor
unei entităţi selectate
– se asociază entităţilor de tip punct, linie şi suprafaţă

Surface Slider
– constrângere care obligă toate punctele unei suprafeţe să se deplaseze pe o suprafaţă
rigidă identică cu cea selectată
– se asociază entităţilor suprafaţă

Slider
– constrângere care simulează o cuplă de translaţie (permite deplasarea după o direcţie) a
cărei axe este definită de nodul master (handle) al unui element finit virtual şi de o direcţie
raportată la un sistem de coordonate dat
– se asociază entităţilor de tip element finit virtual (virtual part) prin intermediul casetei
Supports
– direcţia axei cuplei de translaţie se defineşte prin introducerea de valori în casetele
Released Direction asociate axelor sistemului de coordonate X,Y, Z selectat în caseta
Type
 Generalităţi privind utilizarea FEM în CATIA 5

Slider Pivot
– constrângere care simulează o cuplă de roto-translaţie (permite deplasarea şi rotirea după
o direcţie) a cărei axă este definită de nodul master (handle) al unui element finit virtual şi
de o direcţie raportată la un sistem de coordonate dat
– se asociază entităţilor de tip element finit virtual (virtual part) prin intermediul casetei
Supports
– direcţia axei cuplei de translaţie se defineşte prin introducerea de valori în casetele
Released Direction asociate axelor sistemului de coordonate X,Y, Z selectat în caseta
Type

Ball Join
– constrângere care simulează o cuplă sferică (permite rotirile în raport cu un punct) al cărei
centru este definit de nodul master (handle) al unui element finit virtual
– se asociază entităţilor de tip element finit virtual (virtual part) prin intermediul casetei
Supports

Pivot
– constrângere care simulează o cuplă de rotaţie de tip pivot dublu sens (permite rotirea
după o direcţie) a cărei axă este definită de nodul master (handle) al unui element finit
virtual şi de o direcţie raportată la un sistem de coordonate dat
– se asociază entităţilor de tip element finit virtual (virtual part) prin intermediul casetei
Supports
– direcţia axei cuplei de translaţie se defineşte prin introducerea de valori în casetele
Released Direction asociate axelor sistemului de coordonate X,Y, Z selectat în caseta
Type

Advanced Restraint
– constrângere care anulează (blochează) toate deplasările de translaţie indicate în fereastră,
pentru entităţi de solid (punct, muchie, suprafaţă, volum) şi toate deplasările de translaţie
şi rotaţie indicate în aceaşi fereastră pentru entităţi (noduri, elemente finite) asociate
elemntelor finite nestructurale (virtuale)
– se asociază entităţilor de tip solid (punct, linie şi suprafaţă), numai ca şi constrângeri de
translaţie, sau entităţilor virtuale (noduri, elemente finite ) ca şi constrângeri de translaţie
şi/sau de rotaţie

Isostatic Restraint
– constrângere care generează starea static definită (anulează mişcarea de corp solid) prin
anularea automată a 6 translaţii în trei puncte
– se asociază modelului cu elemente finite de analizat.
6 Generalităţi privind utilizarea FEM în CATIA

2) Modelarea încărcărilor

Enforced Displacement
Surface Force Density

Body Force Density

Line Force Density
Distributed Force

Bearing Load

Acceleration

Rotation
Pressure

Moment

Pressure
– încărcare cu forţă distribuită uniform sau neuniform a unei suprafaţe (direcţiile forţelor
distribuite sunt întotdeauna după normalele la suprafaţă)
– se asociază entităţilor de tip suprafaţă selectate în caseta Supports
– valoarea forţei distribuite uniform se introduce în caseta Presssure
– forţele distribuite neuniform se pot introduce tabelar din fişiere axiliare de tip txt sau xls
prin activarea butonului Data Maping

Distributed Force
– încărcare cu forţă rezultantă a unei entităţi geometrice (punct, linie, suprafaţă, volum) sau
a unuei entităţi virtuale (nod, element finit)
– se asociază entităţilor de tip punct, linie, suprafaţă selectate în caseta Supports
– valorile componentelor forţei rezultante se introduc în casetele Force Vector X,Y,Z

Moment
– încărcare cu moment rezultant a unei entităţi geometrice (punct, suprafaţă, volum) sau a
unuei entităţi virtuale (nod, element finit)
– se asociază entităţilor de tip punct, linie, suprafaţă selectate în caseta Supports
– valorile componentelor momentului rezultant se introduc în casetele Moment Vector X,Y,Z

Bearing Load
– încărcare cu forţa rezultantă de apăsare a unui rulment asupra unei suprafeţe cilindrice de
rezemare
– se asociază entităţilor de suprafaţă cilindrică în caseta Supports
 Generalităţi privind utilizarea FEM în CATIA 7

– valorile componentelor forţei rezultante se introduc în casetele Force Vector X,Y,Z

– valoare unghiului zonei de distribuţie a forţei distribuit echivalate se introduce în caseta
Angle
– direcţia de acţiune a forţelor distribuite se selectează în caseta Orientation şi poate fi
radială (Radial) sau paralelă (Parallel) cu rezultanta
– tipul variaţiei forţei distribuită echivalentă cu forţa rezultantă poate fi sinusoidală
(Sinusoidal), Parabolică (Parabolic) sau după alte lege impusă (Law)

Acceleration
– încărcare cu forţe masice proprii consecinţă a existenţei unor câmpuri inerţiale de
translaţie
– se asociază entităţilor de tip volum (corp, part) selectate în caseta Supports
– valorile componentelor vectorului acceleraţiei rezultante se introduc în casetele
Acceleration Vector X,Y,Z

Rotation
– încărcare cu forţe masice proprii consecinţă a existenţei unor câmpuri inerţiale de rotaţie
– se asociază entităţilor de tip volum (corp, part) selectate în caseta Supports care se rotesc
în jurul unei axe (linie, suprafaţă cilindrică) selectată în caseta Rotation Axis
– valoarea turaţiei se introduc în caseta Ang. Velocity
– valoarea acceleraţiei unghiulare se introduce în caseta Ang. Acceler.

Line Force Density

– încărcare cu forţă distribuită uniform sau neuniform a entităţi geometrice de tip linie
– se asociază entităţilor de tip linie selectate în caseta Supports
– valorile componentelor vectorului forţei distribuite uniform se introduc în casetele Force
Vector X,Y,Z
– valorile componentelor vectorului forţei distribuite neuniform se pot introduce tabelar din
fişiere axiliare de tip txt sau xls prin activarea butonului Data Maping

Surface Force Density

– încărcare cu forţă distribuită uniform sau neuniform a entităţi geometrice de tip suprafaţă
– se asociază entităţilor de tip suprafaţă selectate în caseta Supports
– valorile componentelor vectorului forţei distribuite uniform se introduc în casetele Force
Vector X,Y,Z
– valorile componentelor vectorului forţei distribuite neuniform se pot introduce tabelar din
fişiere axiliare de tip txt sau xls prin activarea butonului Data Maping

Body Force Density

– încărcare cu forţă distribuită uniform sau neuniform a entităţi geometrice de tip volum
– se asociază entităţilor de tip volum selectate în caseta Supports
– valorile componentelor vectorului forţei distribuite uniform se introduc în casetele Force
Vector X,Y,Z
– valorile componentelor vectorului forţei distribuite neuniform se pot introduce tabelar din
fişiere axiliare de tip txt sau xls prin activarea butonului Data Maping
8 Generalităţi privind utilizarea FEM în CATIA

Enforced Displacement
– încărcare cu deplasări cu valori impuse
– se asociază entităţilor de constrângere selectate în caseta Restraint
– valorile deplasărilor impuse introduc în casetele Translation 1,2,3 şi Rotation 1,2,3

3) Modelarea elementelor de tip masă

Surface Mass Density
Line Mass Density
Distribution Mass

Distribution Mass
– introduce o masă concentrată intr-un punct (nod handle) sau o masă distribuită în centrul
de masă al unei entităţi geometrice
– se asociază entităţilor geometrice (linie, suprafaţă, volum) şi virtuale selectate în caseta
Supports
– valoarea masei se introduce în caseta Mass

– introduce o densitatea liniară specifică de masă

– se asociază entităţilor geometrice de tip linie,
– valoarea masei se introduce în caseta Mass Density

– introduce o densitate de suprafaţă specifică de masă

– se asociază entităţilor geometrice de tip suprafaţă,
– valoarea masei se introduce în caseta Mass Density

4) Lansarea în execuţie a modulului de calcul (procesarea)

Compute se asociază cazul soluţiilor de analizat (Analysis Case Solutions) care este un
tip particular al obiectelor setate
 Generalităţi privind utilizarea FEM în CATIA 9

Primul caz Static Solution Computation (calcularea soluţiei statice) conduce

determinarea câmpurilor de deplasări, de tensiuni, a reacţiunilor .... Programul poate calcula
simultan mai multe seturi de soluţii
All – toate obiectele definite în arborele de specificaţii vor fi calculate

Mesh Only – se va realiza numai modelul cu elemente finite (discretizarea)

Analysis Case Solution Selection – se va calcula numai cazul de analiză cu setul de soluţii
selectat
Solution by Restraint –
Preview – activează fereastra cu estimarea resurselor de calcul şi de memorie ale sistemului
(Computation Resources Estimation). Acţionarea butonului Yes este urmată de o fereastră
care informează operatorul despre etapele de calcul realizate (Meshing, Factorization,
Solution...)

Se pot calcula mai multe seturi de soluţii simultan (în paralel) definite cu Analysis Case
Solution Selection

După calculul cu succes se schimbă starea obiectelor din arborele de specificaţii precum şi se
activează comenzile de postprocesare a rezultatelor (prin imagini sau raport text şi grafic)

5) Postprocesarea
Stress von Mises

Principal Stress
Displacement
Deformation

Precision

(Visualizing Deformation) conduce la vizualiarea modelului cu elemente finite în stare

nedeformată precum şi în stare deformată. Setarea condiţiilor de vizualizare se face prin
intermediul ferestrei de dialog Image Fem Editor în care prin activarea butonului Display on
deformed mesh se setează vizualizarea stării deformate, prin activarea subcomenzii Mesh se
poate modifica cu bara Shrink Coefficient vizualizarea structurii de elemente finite cu diverse
nivele de continuitate, prin activarea subcomenzii Selections se pot selecta elementele finite
vizualizabile.
10 Generalităţi privind utilizarea FEM în CATIA

(Vizualizing von Mises Stresses) conduce la vizualizarea câmpurilor de tensiuni

echivalente von Mises.

(Vizualizing Displacements)

(Vizualizing principal Stresses) conduce la vizualizarea tensiunilor principale

(Vizualizing Precisions) conduce la vizualizarea câmpurilor erorilor de calcul privind

energia de deformaţie