CAPITOLUL II

APARATE SI METODE ANALOGICE PENTRU MASURAREA

MARIMILOR ELECTRICE

2.1 Elemente functionale ale aparatelor de masurat
2.1.1 Notiuni de baza. Clasificari
Elementele componente ale aparatelor de masurat sunt:
- dispozitivul de masurat : ansamblul partilor constructive care produce miscarea
sistemului mobil, a carui deplasare depinde de marimea de masurat;
- elemente de prelucrare a semnalelor: accesorii sau compo-nente care produc
modificarea semnalelor (ca marime, forma, faza) sau realizeaza diferite operatii
matematice asupra semnalelor (adunare, scadere, inmultire, impartire, logaritmare,
derivare, inte-grare) in scopul adaptarii lor la dispozitivele de masurat utilizate;
- traductor: element de intrare in lantul de masurare, care transforma marimea de
masurat intr-o marime electrica, adecvata schemei functionale sau instalatiei de
masurat respective;
- elemente de referinta: parti constructive care furnizeaza marimi cu parametri
caracteristici de valoare cunoscuta cu precizie (tensiune, curent, rezistenta,
inductivitate, capacitate, durata) utilizate in aparate bazate pe metode de compensatie
sau de punte;
- elemente auxiliare: parti constructive care participa la reali-zarea si corecta
functionare a aparatului: surse de alimentare, elemente de protejare impotriva
factorilor perturbatori (temperatura, cmpuri electromagnetice, vibratii, umiditate),
elemente de fixare si conso-lidare a partilor constructive distincte, elemente de
conectare, etc.
Elementele mentionate pot fi interioare sau exterioare (caz in care se numesc
accesorii).
Clasificarea aparatelor de masura se poate face dupa:
- marimea electrica masurata: galvanometre, ampermetre, voltmetre, ohmmetre,
wattmetre, frecventmetre, contoare, punti (de rezistente, de capacitati, de
inductivitati) etc.;
- dupa constructie si principiu de functionare:
Dupa constructie exista dispozitive:
- pentru obtinerea unei singure interactiuni (simple);
- pentru producerea a doua interactiuni (cupluri) de sensuri contrare (logometre).
Dupa principiul de functionare :
- dispozitive magnetoelectrice;
- feromagnetice;
- electrodinamice;
- de inductie;
- termice;
- electrostatice;
- cu vibratii;
- magnetoelectrice cu redresoare;
- magnetoelectrice cu termoelemente, etc.
Pentru indicarea principiului de functionare se utilizeaza simboluri
caracteristice inscrise pe cadranul aparatului, dupa modul de prezentare a rezultatului
masurarii :
- aparate indicatoare prevazute cu dispozitive de citire a indicatiei, putnd fi
la rndul lor :
- de pozitie - indica valoarea actuala a marimii;
- integratoare - cu indicatia in functie de integrala definita a marimii, intr-un
interval de timp;
- aparate inregistratoare, care pot fi:
- inregistratoare si indicatoare pentru supravegherea uneia sau mai multor
marimi;
- pentru inregistrarea avariilor (viteza diagramei creste automat pentru
intervale de cteva secunde);
- pentru inregistrarea modului de lucru a protectiei;
- dupa clasa de precizie si legat de aceasta, dupa destinatie :
- aparate de laborator - de clasa 0,5; 0,2; 0,1 sau mai mica dect 0,1 si care
pot fi folosite ca:
- aparate de lucru (masurari curente);
- aparate de verificare (a aparatelor de lucru);
- aparate etalon (pastreaza si transmit unitatile de masura catre aparatele de
verificare);
- aparate de exploatare, de clasa 0,5; 1; 1,5; 2,5; 5, care pot fi de serviciu
(tehnice) sau de tablou, cu functii de masurare, de supraveghere sau de control a
marimilor respective;
- alte criterii :
- anumite caracteristici tehnice pe care le satisfac (rezistenta la socuri,
vibratii, acceleratii, climatice, antiex);
- forma cutiei sau scarii gradate (rotunde, dreptunghiulare);
- felul montajului: (aparent; ingropat in panou);
- pozitia de functionare: cu cadran vertical, orizontal sau inclinat sub un
anumit unghi.

2.2 Elemente constructive ale dispozitivelor de masurat analogice
In componenta dispozitivelor de masurat deosebim :
- elemente active - intre care se creeaza interactiunile (de obicei forte sau momente)
si care imprima miscarea partilor mobile;
- elemente auxiliare - valorifica aceste interactiuni producnd deplasari proportionale
cu marimea de masurat. Ele pot fi:
- fixe ;
- mobile (echipajul mobil).




2.2.1 Principalele tipuri de dispozitive care constituie partea activa a aparatelor
de masura vor fi studiate in subcapitolul 2.4.
2.2.2 Elemente auxiliare ale dispozitivelor de masurat

a) Elemente care asigura suspensia sistemului mobil.
Suspensia poate fi :
- cu lagare (fig.2.1), utilizata la aparate cu clasa c > 0,2, consta din pietre dure (rubin
agat, sorturi de sticla, otel sau bronz), prevazute cu mici cratere slefuite in care se pot
roti fara lubrifiere pivotii (din otel) cu vrfuri rotunjite (fig 2.1 -b);

- pe benzi sau fir (fig.2.2), la aparate de clasa c s 0,5 elimina frecarile din lagare, dar
e mai putin robusta si mai greu de reparat. Se elimina si axul de rotatie. Benzile sau
firul de tensiune produc cuplul antagonist si conduc la bobina mobila (in unele
dispozitive).
b) Elemente de producere a cuplului antagonist, dependent de unghiul de rotatie o al
echipajului mobil. Se realizeaza pe cale :
- mecanica (spirale, benzi, fire de torsiune, mai rar greutatea proprie);
- pe acelasi principiu ca si cuplul activ (la logometre).
c) Corectorul de zero - regleaza exact pozitia de zero a dispozitivului de citire. Este
un buton sau surub care poate roti punctul de fixare al unuia din resoartele spirale sau
un capat al benzii (firului) de torsiune.
d) Dispozitivul de citire al deviatiilor compus din :
- indicator;

- scara gradata.
- Indicatorul poate fi :
- ac de diverse forme (fig 2.3) la instrumente de panou (citire la distanta) (fig 2.3
a,b);
- lama sau ac filiform la aparatele de laborator, pentru citiri precise. Alaturi de
scara se prevede o oglinda pentru a evita erorile de citire (fig 2.3 );
- spot luminos, produs de o sursa de lumina si dirijat pe o oglinda fixa aflata pe
echipajul mobil (fig.2.2 b). Permite obtinerea unor deviatii mari, elimina
erorile de citire (paralaxa), reduce greutatea echipajului mobil. Se folosesc la
aparatele de mare sensibilitate (c s 0,5).
e) Dispozitivul de amortizare - produce un cuplu de forte proportional cu viteza
unghiulara dx/dt a sistemului mobil, reducnd astfel numarul si amplitudinea
oscilatiilor. Pot fi :
- pneumatice , cu camera de aer si piston sau paleta (fig. 2.4 a,b);
- electromagnetice, cu o paleta de Al sau cadru care se misca in cmpul
magnetic al unui magnet permanent (fig. 2.4 c )
f) Elemente de echilibrare (contragreutati), de fixare (sasiu), de protectie (ecrane,
garnituri) de instalare (fixare mecanica in pozitie de lucru), de conectare (borne,
mufe, conectoare, cleme).


2.3 Ecuatia generala de miscare a sistemului mobil
Se considera cazul cel mai general cnd sistemul mobil se afla in miscare de
rotatie. Ecuatia de miscare se obtine scriind ecuatia de echilibru dinamic al tuturor
cuplurilor care actioneaza asupra axului de rotatie :
(2.1)
In aceasta ecuatie cuplurile au aceeasi directie (a axului de rotatie), ecuatia
vectoriala se scrie ca o suma algebrica in care intervin cuplurile :
- - cuplul activ (2.2)
unde :
f(x) - o functie de marimea de masurat (liniara, patratica);
(o ) - o constanta, sau o dependenta aproximativ hiperbolica k/o (cnd f(x) = kx
2
,
sau o dependenta trigonometrica (sin(o ) de ex.);
- - cuplul fortelor de inertie, unde: (2.3)
J - momentul de inertie al sistemului in raport cu axa de rotatie;
d
2o
/ dt
2
- acceleratia unghiulara a miscarii.
- - cuplul fortelor de amortizare, la care: (2.4)
A - cuplul de amortizare specific;
do / dt - viteza unghiulara a miscarii;
- (2.5) cuplul antagonist mecanic (cnd se folosesc elemente elastice:
resoarte, benzi sau fire de torsiune), in care:
D este cuplul antagonist specific;
o este deviatia unghiulara ;
sau: (2.6) cuplul antagonist electric (care in cazul logometrelor
este de aceeasi forma cu cuplul activ, dar cu alta dependenta de o ;
- (2.7)
- cuplul fortelor de frecare in lagare, nul in cazul suspensiei pe benzi sau fire de
torsiune.
Inlocuind aceste cupluri in relatia (2.1) , obtinem:
(2.8)
si care reprezinta ecuatia de generala de miscare a sistemului mobil in cazul
aparatelor indicatoare cu cuplu antagonist mecanic, sau:
(2.9)
reprezentnd ecuatia de miscare in cazul logometrelor, in care:
- x este marimea de masurat
- x
0
este marimea de comparatie, de aceeasi natura cu x.
Din punct de vedere energetic, momentul fortelor active (rezultant) care
imprima miscarea sistemului mobil se poate calcula folosind teorema lucrului
mecanic virtual si legea conservarii energiei, aplicate pentru o variatie doa deplasarii
sistemului mobil fata de o pozitie de echilibru:
(2.10)
unde: dW
em
este variatia energiei cmpului electromagnetic interior.
Variatia energiei furnizate de sistemul exterior (pentru aparate conectate la
surse exterioare) este:
(2.11)
Pentru aparate neconectate (q
k
=cst., |
k
=cst):
(2.12)
Pentru deplasari do infinit mici :
(2.13)
cu v,i,q, constante in timpul deplasarii.
Deci :
(2.14)
Momentul fortelor active este dat de derivata energiei cmpului
electromagnetic interior in raport cu unghiul de rotatie al sistemului mobil.

2.4. Tipuri de parti sensibile ale aparatelor de masurat analogice
2.4.1. Dispozitivul magnetoelectric
Cuplul activ (motor) in dispozitivele de masura magnetoelectrice apare ca
urmare a interactiunii dintre cmpul magnetic produs de un magnet permanent si un
curent continuu care parcurge un sistem de conductoare (bobina).
Dupa realizarea constructiva se deosebesc mai multe variante:
Dispozitiv magnetoelectric cu magnet fix si bobina mobila (fig. 2.5).


Magnetul permanent este fix, iar bobina mobila este infasurata pe un cadru de
Al ce imbraca cilindrul feromagnetic. In intrefierul format se asigura un cmp
magnetic aproape uniform radial. Cadrul are fixate prin lipire capetele unui ax , in
lagare cu pietre dure ; cele doua arcuri spirale antagoniste asigura si alimentarea
bobinei; acul este solidar cu cadrul, avnd un sistem de echilibrare mecanica.
Amortizarea miscarii o face att infasurarea de masura, ct si cadrul pe care este
fixata. Bobina mobila are in repaus o inclinare fata de axa N-S de 4045, astfel
inct rotirea are loc intr-un singur sens, cu un unghi de maxim 90. Scara este gradata
uniform.
Simbolul pentru dispozitiv se da in fig.2.6:

Este tipul constructiv cel mai raspndit, utilizat in aparatura de tablou, aparate
portative de serviciu, aparate de precizie si aparate inregistratoare.
La rotirea cu un unghi o (fig 2.7), cadrul taie liniile de cmp magnetic de inductie B,
producnd o variatie de flux pentru cele doua laturi : , unde l si b sunt
cele doua dimensiuni ale cadrului.
Se noteaza cu S = b l aria sectiunii cadrului bobinat.
Pentru N spire, variatia de flux totala este :
(2.15)
(2.16)
cu (2.17)
unde I este curentul care circula prin bobina cadru.
=> (2.18)
Cuplul rezistent fiind :
(2.19)
La echilibru:
(2.20)
(2.21)
(2.22)
(2.23)
SI este sensibilitatea de curent a dispozitivului.

Pentru a obtine unghiuri mai mari de 90 se foloseste o forma constructiva
speciala, cu o latura a cadrului pe ax. Se asigura astfel o deschidere de 240 260 .
Varianta se numeste cu bobina unilaterala (fig. 2.8 ).

Dispozitivul magnetoelectric cu bobina mobila si constructie concentrica (fig. 2.9).
Are magnetul permanent de forma cilindrica, piesele polare reduse, iar la exterior un
inel feromagnetic (fier moale ) care asigura att inchiderea circuitului magnetic, ct si
o ecranare fata de cmpurile magnetice perturbatoare . Se utilizeaza in aparatele de
precizie si in buclele de oscilograf .

Dispozitiv magnetoelectric cu bobina fixa si magnet permanent mobil, avnd
simbolul din fig.2.10:

Este un tip mai putin raspndit, fiind sensibil la cmpurile magnetice externe.
Dispozitiv magnetoelectric cu bobine incrucisate (logometre), (fig.2.11).
Echipajul mobil este constituit de doua bobine coaxiale, dispuse sub un anumit unghi.
Cele doua cadre bobinate creeaza cupluri electromagnetice care actioneaza in sens
contrar si la a caror egalitate se stabileste pozitia de echilibru. Deci nu este nevoie de
cuplu antagonist mecanic, el fiind realizat pe cale electrica. Echipajul mobil nu are o
pozitie preferentiala ( de zero ); el poate ocupa orice pozitie, in echilibru indiferent.
(2.16)
(2 .17)
La echilibru :
(2 .18)
Rezulta :
(2 .19)

Decalajul cadrelor poate fi diferit de 90, iar cmpul magnetic poate sa nu fie
uniform. S-a constatat ca sensibilitatea este cu att mai mare cu ct se alege un unghi
de incrucisare mai mic (5.15 ). Logometrul magnetoelectric functioneaza cu
curenti foarte slabi. Proprietatea sa principala este independenta indicatiilor de
conditiile externe. i-au pierdut din importanta prin progresul stabilizatoarelor de
tensiune. Simbolizarea se da in fig. 2.12.
Dispozitivele magnetoelectrice cunosc cele mai raspndite utilizari.
Galvanometrele cu oglinda sunt instrumente cu o mare sensibilitate (curenti de
ordinul 10
-7 1011
A ). Galvanometrele cu ac indicator le urmeaza cu curenti in
domeniul 105107 A si pot fi etalonate ca miliampermetre, microampermetre,
ampermetre, milivolmetre, voltmetre, in c.c sau c.a. daca sunt prevazute cu
redresoare.
Logometrele magnetoelectrice se utilizeaza la constructia:
- ohmmetrelor (cu doua sau trei bobine);
- frecventmetrelor (varianta cu doua bobine).

2.4.2. Dispozitivul electromagnetic (feromagnetic)
In dispozitivele feromagnetice cuplul activ este creat de fortele de
interactiune care se exercita intre cmpul magnetic produs de o bobina fixa parcursa
de curentul de masurat si una sau mai multe piese feromagnetice aflate sub actiunea
cmpului magnetic. Sub actiunea acestor forte, piesele feromagnetice se deplaseaza
in regiunea unde cmpul magnetic este mai intens, marind prin aceasta energia
magnetica a sistemului.

Simbolul adoptat pentru acest dispozitiv se da in fig.2.13.
Dupa sensul fortei care actioneaza asupra sistemului mobil deosebim dispozitive
feromagnetice:
a) cu atractie, la care piesele feromagnetice sunt atrase in interiorul bobinei;
b) cu repulsie, la care piesele feromagnetice aflate in interiorul bobinei se resping
intre ele .

a) Dispozitivul este alcatuit (fig. 2.14) dintr-o bobina plata, cu o fanta in care piesa
feromagnetica fixata excentric pe ax poate intra mai mult sau mai putin, determinnd
si indicatia corespunzatoare pe cadran, in functie de curentul care parcurge bobina.
Cuplul antagonist este mecanic, creat de un resort spiral pe ax. Amortizarea se face
pneumatic, prin frecarea cu aerul a unei palete ce culiseaza intr-un tunel inchis.

b) La dispozitivul cu repulsie (fig. 2.15) bobina este cilindrica, parcursa de curentul
de masurat. In interior se afla doua piese feromagnetice, una fixata pe bobina, iar alta
legata rigid de axul indicatorului. Cnd bobina este parcursa de curent, cele doua
piese se polarizeaza magnetic in acelasi mod si apare un cuplu activ care are drept
consecinta repulsia lor magnetica. Cuplul antagonist este creat de un resort spiral.
Pentru ambele variante, daca i este curentul continuu care parcurge bobina de
inductanta L, energia cmpului magnetic este:
(2.19)
Cuplul activ corespunzator :
(2.20)
(neglijnd la dispozitivul cu atractie modificarea inductantei in raport cu sectorul
piesei care se afla in interiorul sau).
La echilibru cuplul antagonist M'= Do egaleaza cuplul activ:
(2.21)
(2.22)
Se observa ca:
- legea deviatiei are o dependenta patratica prin I
2
, deci si gradarea scarii va reflecta
aceeasi dependenta. La inceputul scarii gradatiile vor fi mai dese, rarindu-se treptat
spre capat. Modificnd in mod corespunzator forma pieselor feromagnetice si pozitia
lor initiala, se poate obtine pentru dL/do o variatie convenabila, care sa compenseze
in mare parte dependenta patratica a deviatiilor data de curentul i. Se obtin astfel scari
cu gradatii aproape uniforme pe o mare portiune, de 15 20% din limita superioara,
sau scari comprimate spre valori maxime.
In c.a. :
(2.23)
L fiind inductivitatea in c.a., putin diferita de cea in c.c. prin pierderile in
piesele feromagnetice. Cuplul activ este in permanenta pozitiv, indiferent de
polaritatea curentului, oscilatiile au frecventa mica (sub 1 Hz), sistemul mobil
deplasndu-se sub actiunea unui cuplu activ mediu :
(2.24)
unde I este valoarea efectiva a curentului alternativ.
Deviatia este :
, (2.25)
si difera putin de cea in c.c.
Dispozitivul feromagnetic este deci universal putnd fi utilizat att in c.c. ct
si in c.a. de frecventa industriala (insa cu limitari si precizii diferite la frecvente
relativ mici - sute de Hz).
Intruct L = L
0
N
2
, prin simpla inlocuire a bobinei cu o alta cu alt numar de
spire (numarul de amperspire ramnnd acelasi), rezulta diferite valori nominale ale
curentului de utilizare.
Dispozitivul cu atractie, datorita performantelor reduse, a disparut treptat,
prezentnd doar un interes istoric in schimb cel cu repulsie a fost perfectionat
continuu, in mai multe variante constructive.
Aparatele echipate cu dispozitive feromagnetice sunt cele mai raspndite
aparate de masurat de c.a. Se executa in variante :
- nerezonante (sistemul mobil , prin inertia proprie urmareste valoarea medie
a cuplului activ, chiar pentru valori ale frecventei inferioare celei industriale);

- rezonante - functioneaza in regim de rezonanta mecanica , avnd frecventa
proprie egala cu frecventa fortei active (frecventmetre cu lamele vibrante).
Logometrele feromagnetice (fig. 2.16) sunt construite din doua bobine fixe
parcurse de curentii i
1
si i
2
de masurat, in ferestrele carora patrund cele doua piese
feromagnetice, solidare cu axul echipajului mobil. Sunt lipsite de cuplu antagonist
mecanic unul din cuplurile produse de curentii de masurat jucnd rolul cuplului
antagonist. Montajul este astfel realizat, inct una din piesele feromagnetice intra in
fereastra bobinei (marindu-i inductanta), iar cealalta iese din bobina corespunzatoare
(micsorndu-i inductanta).
Avantaje :
- constructie simpla;
- sensibilitate redusa la suprasarcini;
- posibilitatea folosirii att in c.c ct si in c.a;
- pret de cost scazut;
- siguranta in functionare;
- posibilitatea acoperirii unui domeniu mare de valori (0,05 300 400 A).
Dezavantaje:
- consum propriu mare (0,5-7,5 W) comparativ cu dispozitivul magnetoelectric.
Energia se consuma pentru producerea cmpului magnetic al bobinei, mica
dimensional, deci si cmpul produs este mic. Consecinte:
- sensibilitate mai mica (comparativ cu dispozitivele magnetoelectrice;
- necesitatea unor ecranari pentru reducerea influentei unor cmpuri magnetice
exterioare;
- precizia aparatului este influentata de pierderile prin curenti turbionari in piesele
feromagnetice;
- pierderile prin histerezis si curenti turbionari la masurarea in c.a. sunt mai mari
dect in c.c., rezultnd reducerea indicatiilor. Se impune reducerea la minimum a
pieselor feromagnetice.
Clasa de precizie a instrumentelor feromagnetice este ca urmare nu prea
buna, de ordinul 1 2,5. Numai in constructii speciale poate ajunge 0,5 sau 0,2
(folosind pentru piesele feromagnetice aliaje slab magnetice, permalloy, Hc < 0,05
Oe).



2.4.3 Dispozitivul electrodinamic si ferodinamic
Cuplul activ al dispozitivelor electrodinamice si ferodinamice este produs de
fortele electrodinamice care apar intre una sau mai multe bobine fixe si una sau mai
multe bobine mobile parcurse de curenti. Dupa cum in circuitul magnetic al bobinelor
nu se folosesc sau se folosesc piese feromagnetice, dispozitivele se numesc
electrodinamice sau ferodinamice.

2.4.3.1 Dispozitive electrodinamice
Dispozitivul electrodinamic consta din (fig. 2.17):

- doua bobine fixe cilindrice, coaxiale, identice, inseriate, parcurse de acelasi curent (
bobina cu doua sectiuni );
- bobina mobila de forma rotunda sau dreptunghiulara fixata solidar pe axul dispus
perpendicular pe axul bobinelor fixe. Bobina mobila este alimentata prin doua
resoarte spirale, care creeaza si cuplul mecanic rezistent ;
- acul indicator solidar cu bobina mobila ;
- sistemul de amortizare pneumatic .
La trecerea curentilor continui I
1
si I
2
prin bobina fixa, respectiv cea mobila,
fortele de interactiune care apar tind sa aduca bobina mobila in pozitia in care fluxul
sau ar coincide cu cel al bobinei fixe. Cuplul activ este :
(2.26)
unde :
(2.27)
Cum doar inductivitatea mutuala depinde de deviatia o :
(2.28)
deci cuplul activ este functie de curentii prin bobine I
1
si I
2
, respectiv de inclinatia lor
relativa. La echilibru cu cuplul mecanic rezistent:
(2.29)

(2.30)
Dupa forma bobinelor, deci a spectrului cmpului magnetic, deosebim situatiile:
- cmpul uniform corespun-zator unor bobine cilindrice lungi (fig.2.18).
Inductivitatea mutuala L
12
variaza cosinusoidal in raport cu pozitia bobinei:
(2.31)

(2.32)
(2.33)
Pentru ampermetre si voltmetre se alege
0
~ 45 55 .
cmpul magnetic radial dat de sectiunile plane ale bobinei fixe si distantate
convenabil (fig.2.19); liniile de cmp taie normal cercul pe care se deplaseaza
conductoarele bobinei. Pentru unghiul util de deplasare se poate considera :
(2.34)
(2.35)
(2.36)
Curba (fig. 2.20) pentru o apropiere optima a bobinelor
(curba 1) ne indica M
a
~ constant intre 45 135 , iar pentru doua pozitii diferite,
M
a
= constant.
In curent alternativ :
(2.37)
Sistemul mobil nu poate urmari frecvente mai mari cu un ordin de marime dect
frecventa proprie (0,5-1 Hz), ca atare deplasarea are loc sub actiunea valorii medii a
cuplului activ:
(2.38)
cu T perioada de variatie a cuplului activ instantaneu.

Daca in cele doua bobine se introduc curenti diferiti ca valori efective si
defazaj:
(2.39)
(2.40)
(2.41)
(2.42)
Pentru dispozitivul in cmp magnetic uniform :
(2.43)
Pentru dispozitivul in cmp radial :
(2.44)
Expresiile de mai sus s-au obtinut in ipoteza dM
a
/do =const. Practic se urmareste o
astfel de forma a celor doua bobine inct variatia dM
a
/do sa fie neliniara, inct sa
compenseze neliniaritatea scarii patratice.
Aparatele electrodinamice sunt aparate de precizie ridicata (cele mai precise
instrumente de c.a.), clasa 0,2 , dar de sensibilitate mai mica. Sunt folosite in c.c. si
c.a. la frecventa industriala, ca ampermetre, voltmetre, wattmetre si contoare.
Erorile lor se datoreaza in primul rnd cmpurilor magnetice exterioare, ceea ce
impune ecranarea lor sau astaticizarea.
Logometrele electrodinamice au in bobina fixa un curent I si in bobinele
fixate pe acelasi ax curentii I
1
si I
2
. Se demonstreaza ca deviatia este proportionala cu
raportul curentilor I
1
si I
2
.

2.4.3.2 Dispozitive ferodinamice

Dispozitivul ferodinamic (fig. 2.21) este similar celui electrodinamic avnd
insa circuitul magnetic al bobinei fixe format in cea mai mare parte din material
feromagnetic (tole de transformator sau pulberi feromagnetice presate, pentru
reducerea pierderilor prin histerezis si curenti turbionari). Bobina mobila se misca
intr-un cmp magnetic uniform si radial, ceea ce asigura o independenta a cuplului
activ fata de unghiul de deviatie. In cele doua bobine, fixa si mobila, avnd curentii
continui I
1
si I
2
, expresia cuplului activ este:
(2.45)
unde:
N - nr. de spire al bobinei mobile;
A - aria activa;
B = K
2
I
1

K = NAK
1
- constanta constructiva
In c.a. sistemul mobil se deplaseaza sub actiunea cuplului activ mediu (considernd
inductia B in faza cu curentul I
1
care o produce):
(2.46)

Dispozitivele ferodinamice sunt inferioare ca precizie celor electrodinamice
(clasa 1 2,5). Au insa cuplu activ mult mai puternic (parti feromagnetice) si consum
propriu mai redus. Sunt mai robuste constructiv, fiind utilizate cu precadere pentru
aparate de c.c. de tablou (wattmetre), aparate destinate mediilor cu socuri si vibratii si
pentru inregistratoare (cuplu puternic).
Simbolurile pentru aceste dispozitive, respectiv pentru varianta logometrica,
se dau in fig. 2.22., a si b.

2.4.4. Dispozitivul electrostatic

Dispozitivul electrostatic (fig. 2.23 a) utilizeaza pentru deplasarea echipajului
mobil fortele electrostatice de atractie care apar intre armaturile unui condensator
electric, carora li se aplica o diferenta de potential. Aceste forte tind sa mareasca
capacitatea si energia electrostatica inmagazinata in condensator. Simbolizarea lor
este ca in fig. 2.22, b.
Energia inmagazinata in cmpul electrostatic este :
(2.47)
unde:
C este capacitatea condensatorului;
U - tensiunea aplicata placilor.
Variatia capacitatii se poate realiza in doua moduri: fie variind suprafata
activa a armaturilor, fie variind distanta dintre ele.
In ambele cazuri, la aplicarea unei tensiuni intre armaturile fixe si mobile,
acestea se incarca cu electricitate de semn contrar si se resping. In primul caz
incarcarea duce la rotirea armaturii mobile in spatiul dintre armaturile fixe, cuplul
rezistent fiind dat de arcuri spirale. In al doilea caz se produce o deplasare a placii
mobile suspendata intre cele doua placi fixe, din care una o atrage, fiind incarcata cu
sarcina de semn contrar, iar cealalta o respinge, fiind incarcata cu sarcina de acelasi
semn; cuplul rezistent este in acest caz dat chiar de greutatea placii mobile. In ambele
cazuri cuplul rezistent se aproximeaza prin relatia:
(2.48)
(2.49)
(2.50)
(2.51)
Dependenta de tensiunea aplicata fiind patratica, scara este neliniara. Pentru
liniarizarea ei se cauta a se da placilor condensatorului o astfel de forma, inct
variatia dC/do sa compenseze neliniaritatea.
Dispozitivul electrostatic functioneaza si la aplicarea unei tensiuni
alternative, cuplul mediu fiind diferit de zero. Indicatia este proportionala cu patratul
valorii efective a tensiunii aplicate.
Dispozitivele electrostatice pot fi utilizate in montaj:
- heterostatic, cnd se folosesc trei potentiale de lucru;
- idiostatic, cu doua potentiale de lucru.
Proprietati:
- precizie: nu prea ridicata (1-1,5);
- sensibilitatea: scazuta, fortele electrostatice fiind mici, este cel mai putin sensibil
dispozitiv;
- consum propriu foarte scazut, practic zero (rezistenta interna infinita, fiind
dispozitivul cu cel mai scazut consum);
- supraincarcabilitate ridicata.
Se utilizeaza numai ca voltmetru, in special pentru masurarea tensiunilor
inalte.
Perturbatiile cele mai importante sunt din cauza cmpurilor electrice
exterioare, ca atare se procedeaza la ecranari.

2.4.5 Dispozitivul de inductie

Principiul de functionare a acestor dispozitive consta in interactiunea dintre
fluxurile magnetice create de una sau mai multe bobine si curentii indusi de aceste
fluxuri in sistemul mobil sau in anumite parti metalice ale acestuia. Sunt deci
dispozitive de c.a., fiind bazate pe fenomenul de inductie. Simbolizarea se da in fig.
2.24.
Constructiv se realizeaza dispozitive cu un flux si cu mai multe fluxuri (dupa
numarul de intersectii cu echipajul mobil).

Dispozitivul cu un flux (fig.2.25) functioneaza astfel: curentul I
a
produce
fluxul |
a
care induce curentii turbionari I
t
in disc. Cuplul motor este produs de
interactiunea dintre |
a
si I
t
, ambele dependente de I
a
, deci deviatia instrumentului va
depinde de I
a
.
In cazul dispozitivelor cu mai multe fluxuri se produc mai multe interactiuni
flux-curent turbionar indus, care determina cuplul motor rezultant. Fluxurile sunt
decalate in timp si spatiu, putnd produce un cmp rezultant invrtitor sau de fuga.
Deducerea expresiei cuplului motor se va face pentru un dispozitiv cu doua fluxuri |
1

si |
2
produse de curenti presupusi sinusoidali I
1
si I
2
decalati cu unghiul , care
alimenteaza bobinele B
1
si B
2
ale electromagnetilor 1 si 2 (fig.2.26,a si b). Fluxurile
|
1
si |
2
in faza cu curentii i
1
si i
2
induc in disc t.e.m. e
1
si e
2
(decalate cu 90 in urma
acestora), care produc curentii turbionari i'
1
si i'
2
in faza cu e
1
si e
2
, presupunnd
discul nereactiv. Forta instantanee de interactiune intre fluxuri si curentii turbionari
este de forma:
(2.52)
unde :
- K - constanta;
- i' = I
m
sine t
- = |
m
sin(e t- ), fiind unghiul de decalaj dintre curent si flux.
Integrnd forta instantanee si observnd ca sensul acesteia nu se schimba la
schimbarea simultana a sensului fluxului si curentului, se obtine forta medie:
(2.53)
Exista patru interactiuni posibile:
; ; ; ;
din care:
(2.54)
deoarece = 90 .
Forta medie rezultanta este:
(2.55)
dar: (2.56)
Cuplul este:
(2.57)
unde f este frecventa de variatie a fluxului.
Se observa ca pentru crearea cuplului sunt necesare doua fluxuri decalate in timp si
spatiu, iar pentru defazaj de 90 cuplul este maxim. Indicatiile depind de frecventa,
deviatia la echilibru static fiind:
(2.58)
Dispozitivele cu inductie se pot folosi la masurarea curentului, montate in
serie in circuit, iar bobinele in serie sau in paralel intre ele. Pentru a reduce consumul
propriu, se impune ca bobinele sa fie realizate cu rezistenta ohmica ct mai mica. In
ambele situatii de montaj a bobinelor, dependenta deviatiei e de tipul:

(2.59)
deci proportionala cu patratul valorii efective a curentului.
Erorile acestor dispozitive pot proveni din:
- variatiile de tensiune, determi-nnd modificarea punctului de functionare pe curba
de magnetizare a fierului;
- variatia frecventei, determi-nnd variatia inductantelor bobinelor, a decalajului flux-
curent, a valorii curentilor turbionari indusi;
- variatia temperaturii, influen-tnd rezistenta echipajului mobil - (o variatie A t =10
conduce la o eroare de 1-2%).
Proprietati ale dispozitivului de inductie:
- clasa de precizie redusa;
- cuplu motor mare;
- rezistenta la suprasarcini;
- deviatie maxima 270 ;
- cmp magnetic propriu puternic;
- scala neuniforma;
- erori.
Indicatia dispozitivului de inductie fiind proportionala cu produsul a doua
marimi, fata de acesta scara va fi liniara.

Utilizarea tipurilor constructive descrise in constructia aparatelor de masura
uzuale
Tipul magnetoelectric cu cuplu antagonist mecanic:
- galvanometru de c.c.;
- ampermetre de c.c.;
- voltmetre de c.c.;
- ampermetre de c.a. cu redresor;
- voltmetre de c.a. cu redresor;
- aparate electrice universale - ampermetre, voltmetre, ohmmetre si capacimetre, cu
posibilitati de masura multiple.
Tipul magnetoelectric logometric:
- ohmmetre (cu 2 sau 3 bobine);
- frecventmetre (cu 2 bobine).
Tipul feromagnetic:
- ampermetre de c.c. si c.a.;
- voltmetre de c.c. si c.a..
Tipul electrodinamic:
- ampermetre de c.c. si c.a.;
- voltmetre de c.c. si c.a.;
- wattmetre de c.c. si c.a.;
- varmetre.
Tipul electrodinamic logometric:
- cosfimetre;
- frecventmetre;
Tipul electrostatic:
- voltmetre pentru tensiuni inalte (100 150kV);
- voltmetre de c.c. si c.a..
Tipul de inductie:
- contoare de energie activa, in c.a.;
- contoare de energie reactiva;
- ampermetre de c.a.;
- voltmetre de c.a.
Chestiuni de studiat
1.Enumerati si precizati functiile elementelor functionale ale aparatelor analogice de
masurat.
2.Clasificati aparatele de masura dupa clasa de precizie si legat de ea, dupa destinatie.
3.Ce criterii de clasificare a aparatelor de masurat electrice cunoasteti?
4.Precizati grupele de elemente constructive ale dispozitivelor de masurat.
5.Enumerati elementele auxiliare ale dispozitivelor de masurat.
6.Care sunt cuplurile luate in considerare pentru scrierea ecuatiei generale de miscare
a sistemului mobil al unui dispozitiv de masurat analogic? (enumerare).
7.Care este relatia de definitie a cuplului activ (din punct de vedere energetic)?
8.Cum se produce cuplul activ in dispozitivul de masurat magnetoelectric?
9.Deduceti relatia dintre unghiul de deviatie si curentul masurat, la dispozitivul
mamgnetoelectric.
10.Care este particularitatea functionala a logometrului?
11.Cum se creeaza cuplul activ la dispozitivul electromagnetic?
12.Care din variantele dispozitivului feromagnetic este foarte mult utilizata?
13.Deduceti relatia dintre unghiul de deviatie si curentul de masurat la dispozitivul
feromagnetic.
14.Cum se poate mari zona de liniaritate a scarii gradate la dispozitivele
feromagnetice?
15.Mentionati avantaje si dezavantaje ale dispozitivului feromagnetic.
16.Cum se obtine interactiunea la dispozitivul electrodinamic (avnd in vedere
elementele sale constructive)?
17.Deduceti relatia de dependenta dintre unghiul de deviatie si curentii care parcurg
dispozitivul electrodinamic.
18.Care este proprietatea cea mai importanta a dispozitivelor electrodinamice?
19.Desenati simbolurile dispozitivelor: magnetoelectric, electrodinamic, ferodinamic,
logometre ferodinamice, magnetoelectrice.
20. Explicati semnificatiile urmatoarelor simboluri inscrise pe cadranul unui aparat de
masura analogic.