Proiect de specialitate

Introducere

Preocuparea principala a tehnologiei este cresterea cu cheltuieli minime a calitati

produselor si fiabilitati aparatelor si a instalatiilor.Pentru obtinerea de tehnologii de inalta
productivitate este neaparat necesara abordarea tehnologica a produselor inca din faza de
conceptie.Aceasta inseamna nu numai depasirea greutatilor legate de realizarea tehnica in
sine si gasirea procedeelor optime de fabricatie, ci si creareea bazei unei automatizari a
proceselor.Industria elecreonica ramura industriala de varf are o serie de
particularitaticare implica pentru producator intelegerea profunda a unor proprietati ale
materialelor si componentelor a comportarii acestora in functionare.In timp si in conditii
concrete de lucru inginerul electronist nu I se cere numai conceptie d emunca si
organizare ci I se cere totodata sa sties a efectueze operatii tehnologice in procesul de
productie pe baza unei intelegeri perfecte a unor fenomene si procese de o subtilitate
deosebita.Industria electronica fiind de data asta mai recenta pregatirea specialistilor
electronisti a fost proiectata cu specializare derivand din profilul electric a carei pregatire
fundamentala si tehnica generala se statuse in sensul cerintelor industriei electrotehnice
In lume se contureaza tot mai mult tendinta de extindere a unei asemenea punct de vedere
la pregatirea a tuturor inginerilor electricieni.In continuare am sa va explic ce este un
aparat magnetoelectric, ce poate el sa faca si in ce domenii se va folosi.
In proiect vor fi prezentate aparatele magnetoelectrice cum ar fi:
-ampermetrul magnetoelectric
-voltmetru magnetoelectric
Tot mai mult se face necesara, in procesul de productie mana de lucru cu calificare
superioara. Inginerul electronist nu I se cere numai conceptie si munca de organizare ci I
se cere totodata sa sties a efectueze operati tehnologice si porcese de porductie pe baza
unei intelegeri perfecte a unor fenomene si procese de o subtilitate deosebita.
Proiect de specialitate

Continutul propriu-zis
1.2.Generalitati ale aparatelor electrice

Aparatele cu ajutorul carora se masoara marimile electrice si magnetice se pot clasifica:

 Aparate cu citire directa care au dispozitive de citire ci scala gradate si ac
indicator sau sopt luminos;
 Aparate integratoare care au mechanism de insumare a valorilor marimilor de
masurat intr’un anumit timp;
 Aparate inregistratoare prevazute cu mechanism care traseaza diagramele de
variatie in timp a marimilor electrice de masurat.
Dupa principiul de functionare aparatele electrice de masurat se clasifica in urmatoarele
categorii:
 Aparate megnetoelectrice
 Aparate megnetoelectrice cu dispozitive de redresor
 Aparate feromegnetice
 Aparate electrodinamice
 Aparate termice
 Aparate de inductie
 Aparate electrostatice
 Aparate electrochimice
 Aparate de rezonanta cu vibratii.
O categorie aparte o constituie aparatele electronice (analogice si numerice) de masurat.
Dupa felul curentului aparatele electrice de masurat pot fi de cutent continuu si de current
alternative, dupa modul in care sunt intrebuintate ele pot fi fixes au portabile, iar dupa
felul marimii de masurat se impart in:
 Ampermetre
 Vlotmetre
 Ohmetre
 Cosfimetre
 Watmetre
Proiect de specialitate

2.2.Principii constructive ala aparatelor electrice de masurat.

Aparatele electrice de masurat sunt constituite dintr-o parte fixa si o parte mobila, numite
echipaj mobil.
Desi exista multe deosebiri constructive intre aparatele electrice de masurat, acestea au
totusi unele piese commune:
 Acul indicator si scala
 Dispozitivul de amortizare
 Axele
 Lagarele
 Dispozitivul pentru crearea cuplului rezistiv
 Dispozitivul pentru crearea cuplului activ
 Dispozitivul de corectie(corectorul de zero ,,0”)
 Dispozitivul de blocare
In figura 1.1.este reprezentat schematic echipajul mobil al unui aparat electric de masurat
cu ac indicator

Fig 1.1
1-acul indicator
2-acala
3-dispozitivul de amortizare
4-axul
5-lagarele
6-dispozitivul(resortul)pentru crearea cuplului rezistiv
7,8-dispozitivul de echilibrare
9-dispozitivul pentru reducerea cuplului activ.
Proiect de specialitate

Acul indicator:trebuie sa fie rezistent si usor.La aparatele de mare sensibilitate

acul se inlocuieste cu un dispozitiv de citire cu spot luminos.
Scara:este suprafata pe care sunt trasate diviziunile; scalele pot fi uniforme cand
sunt prevazute cu diviziuni egale, sau neuniforme cand diviziunile sunt neegale. Cand se
face citirea la aparat raza vizuala trebuie sa fie perpendicular pe scala; in caz contrar
citirea este eronata.Astfel de erori se numesc erori de paralaxa.
Dispozitivul de amortizare:micsoreaza sau anuleaza iscilatiile acului indicator in
jurul pozitiei de echilibru;dispozitivele de amortizare pot fi:
 Pneumatice(cu cilindru si piston in aer)
 Magnetice(o armature ce se roteste intre polii unui magnet permanent)
 Hidraulice
Axul:sustine solidar intre ele diferite piese ale echipajului mobil:acul indicator,
paleta dispozitivului de amortizare in capat al resortului spiral si contragreutatile de
echilibrare a echipajului mobil.
Dispozitivul de corectie:se compune din suruburi cu excentric S si piesa nr.
7.Surubul care iese in afara carcasei aparatului se roteste si deplaseaza in limite mici
piesa de care este legat un capat al resortului spiral aducand astfel acul indicator in
pozitia zero a scalei.Aparatele de masurat electrice trebuie sa aiba o constructie simpla si
robusta, sa se mentina in clasa de precizie conform prescriptiilor date prin STAS, sa aiba
un consum propriu de energie redus, rigiditatea sa fie conform STAS durata de oscilatie a
echipajului mobil in jurul pozitiei sale de echilibru sa fie cat mai mica si fina.
Descrierea aparatului magnetoelectric:
Din principiu de functionare se observa ca elementele de baza ale aparatelor
magnetoelectrice sunt:magnetul permanent si bobina mobila.Ele fac parte din dispozitivul
pentru producerea cuplului active.Partea fixa a acestui dispozitiv este alcatuita asa cum se
vede si in figura 1.2. din magnetul permanent, piesele polare si miezul cilindric.Piesele
polare si miezul sunt executate din fier moale si au suprafetele cilindrice, centrale pe axul
aparatului astfel ca in intrefierul foarte ingust care se formeaza, campul magnetic creat de
magnetul permanent sa aiba un spectru radial si uniform.Aceasta distributie a campului in
intrefier asigura abtinerea unei scari liniare pentru aparatele magnetoelectrice.Partea
mobile este realizata dintr-o bobina asezata in intrefierul circuitului magnetic si montata
pe doua semiaxe ale caror capete se reazama in lagare. De semiaxe sunt prinse doua
arcuri spirale care creeaza cuplul rezistent si in acelasi timp servesc la aducerea
curentului, la bobina mobile.Capatul fix al unuia dintre arcuri este prins la sasiul
aparatului, iar al celuilalt la parghia corectorului de zero.Pe una dintre semiaxele este
fixat acul indicator, care impreuna cu scara gradate formeaza dispozitivul de citire.Acul
indicator este echilibrat de contragreutati, amortizorul este electromagnetic si este format
din carcasa bobinei, care se realizeaza din aluminiu, sau cateva spire in scurtcircuit
prevazute in acest scop pe bobina.La miscarea bobinei in campul magnetic al magnetului
permanent, in carcasa din aluminiu sau in spirele in scurtcircuit se induc curenti a caror
actiune tinde sa se opuna miscarii amortizand in acest fel oscilatiile echipajului mobil.In
constructiile moderne ale aparatelor magnetoelectrice, magnetul permanent nu mai este
sub forma de potcoava alungita.Folosindu-se materiale magnetice cu calitati superioare,
dimensiunile acestui magnet sau micsorat foarte mult, realizandu-se astfel importante
economi de materiale.
Proiect de specialitate

  S I
-reprezinta caracteristica statica de functionare a aparatelor magnetoelectrice.
Proprietatile aparatelor magnetoelectrice
Dupa cum reiese din expresia matematica a caracteristici statice de functionare la
aparatele electromagnetice indicatia este proportionala cu intensitatea curentului se
masoara si deci aparatele magnetoelectrice au scara uniforma. Sensibilitatea acestor
aparate este foarte mare realizandu-se aparate care masoara intensitati ale curentului
incepand de la microampere si unele constructii speciale(galvanometrele) chiar de ordinul
nanoamperilor.Precizia este foarte buna, putandu-se ajunge la clasa de precizie de 0,05-1.
Consumul propriu de putere este foarte mic de obicei sub 1mW.Sunt putin influentate de
campuri magnetice exterioare, intrucat campul propriu fiind concentrate in circuitul
magnetic este mult mai intens decat campurile perturbatoare. O proprietate deosebita a
aparatelor electromagnetice este faptul ca functioneaza numai in current continuu. In
current alternative, cuplul active care este proportional cu curentul devine si alternative,
si echipajul mobil neputand urmari variatiile acesteia, ramane pe loc sau vibreaza putin in
jurul pozitiei de zero.Datorita faptului ca aparatul nu indica valoarea intensitatii
curentului ce trece prin bobina mabila exista pericolul ca la depasirea curentului nominal,
aparatul sa se deterioreze.Aparatele magnetoelectrice se folosesc ca ampermetre si
voltmeter de current continuu.Fiind cele mai bune aparate de masurat electrice, ele se
folosesc deasemenea ca instrumente indicatoare in foarte multe tipuri de aparate.

Fig 1.2
Proiect de specialitate

Principiul de functionare al aparatelor magnetoelectrice

Functionarea aparatelor magnetoelectrice se bazeaza pe interactiunea dintre campul

magnetic al unui magnet permanent si o bobina mobila parcursa de curentul de masurat
(curent continuu). In urma acestei interactiuni apare un cuplu activ care pune in miscare
bobina mobila impreuna cu intregul echipaj mobil.
La trecerea unui curent continuu I prin bobina ca urmare a interactiunii curentului cu
campul magnetic , al magnetului permanent , asupra partilor active ale spirelor bobinei
actioneaza fortele F care dau nastere cuplului activ Ma, ce roteste bobina. Dupa cum se
stie din fizica, forta F ce se exercitaasupra unui conductorde lungime L parcurs de un
curentde intensitate I si aflat intr-un camp de inductie magnetica B este: F  I  BI . Avand
in vedere ca distanta intre punctele de aplicatie ale celor doua forte este b si ca lungimea
conductorului supus unei forte F este egala cu inaltimea unei spire 1 ,inmltita cu numarul
de spire N ale bobinei se poate deduce: Ma=Fb=IxBNlb=BNAI.
Bobina mobila se roteste pana cand cuplu rezistent produs de arcurile spirale (Mr=D  )
crescand cu ungjiul de rotire, egaleaza cuplul activ(Mr=Ma). Inlocuind in acasta egalitate
expresiile celor doua cupluri se obtine:BNAI=D  =  BNAI.
Avand in vedere ca prin constructia speciala circuitului magnetic se obtine in intrefier o
inductie constanta se poate nota:BNA=SI. Conductoarele bobinei mobile,fiind situate in
campul magnetic produs de magnetul permanent sunt supuse unor forte F egalesi de sens
contrar care dau nastere unui cuplu Ma, proportional cu curentul I.Considerand distributia
fluxului uniform rezulta un cuplu dat de fortele F, (corespunzatoare celor N
spire):Ma=BFN=Bbiln unde:
-B este inductia magnetica;
-I curentul din bobina mobila;
-L lungimea laturii active;
-b diametrul bobinei mobile.
Sub actiunea cuplului activ Ma, bobina mobila se va roti pana cand cuplul rezistent Mr,
dat de arcurile spirale va deveni egal cu cuplul activ.
Arcurile spirale sunt astfel executate incat cuplul rezistent este proportional cu
deviatia  a arcului indicator:
Mr  k 
I  Ci 
Factorul:
k
Ci 
BIN

se numeste constanta de curent a aparatului magnetoelectric iar I=S 1 ,si se numeste

sensibilitatea aparatului magnetoelectric C 1 deci   S1I =Sil.
Cunoscand rezistenta r a a infasurarii bobinei mobile se poate determina tensiunea U la
bornele aparatului.
U=r I  rCi a si se numeste costanta de tensiune.
Proiect de specialitate

Aparatele magnetoelectrice pot fi folosite atat pentru masuri de curenti cat si pentru
masuri de tensiune.
Deviatile acului indicator sunt proportionale cu curentul de masurat deci diviziunile
scalei sunt uniforme pe toata lungimea ei.
Scala poate avea diviziunea zero laparate electricea mijloc citirea putanduse face in
ambele sensuri.
Daca diviziunea zero este la inceputul scalei bornele aparatului sunt marcate cu semnele
(+) si (-).Pentru masurari in curent alternativ cu aparatele magnetoelectrice acestea se
construiesc in combinatie cu redresoare sau termocupluri.
Alte constructii speciale de aparate magnetoelectrice folosesc prin principiul de
functionare logometric care au utilizare in tehnica masurarii temperaturilor sau a
masurarii rezistentelor de izolatie (ohmetre).
In cazul aparatelor magnetoelectrice cu redresor pentru redresarea ambelor alternante de
curent alternativ cuplul activ este variabil in cursul unei perioade avand valoarea
momentana: ma= K r I r unde: I este curentul redresat.Avand inertie mecanica echipajul
mobil al aparatului se roteste sub actiunea valorii medii a cuplului:
T T
1 1
T 0 K
Ma  ma d t  r I r d t  K r I med
T 0

Si valoarea masurata de aparatele magnetoelectrice este o valoare medie avand calitati

deosebite:
- sensibilitate mare;
- clasa de precizie 0,2 sau 0,1;
- cosumul propriu de energie redus;
- insensibilitate fata de campurile magnetice exterioare;
Aparatele magnetoelectrice sunt folosite mai mult ca aparate etalon si de laborator si
foarte rar ca aparate de tablou.La acest aparat se poate considera faptul ca nu suporta
suprasarcini deoarece arcurile spirale prin care circula curentul sar putea incalzii
modificandu-si proprietatile elastice.

Fig.1.3.Schema unui aparat magnetoelectric.

3.Erorile aparatelor electrice de masurat.
Proiect de specialitate

Erorile masurilor directe:

A masura o marime inseamna a o compara cu o alta marime de aceiasi natura

considerata unitate de masura.
Oricat de precise ar fi aparatele sau instrumentele cu care se executa o masurare si oricat
de atent s-ar efectua masurarea unei marimi rezultatul va fi intotdeauna mai mult sau mai
putin eronat.
Eroarea de masurare este o suma algebrica intre eroarea obiectiva eroare cauzata de
defectele instalatiei de inprecizia instrumentelor de diferiti factori externi si eroarea
subiectiva eroare care depinde de atentia si indemanarea experimentatorului.
Aceste erori sunt componente ale erorii de masurare si nu pot fi separate valoric.
Valorile erorilor se exprima in funtie de:
- valoarea adevarata;
- valoarea masurata;
- valoarea medie;
- valoarea maxima;
- valoarea de referinta;
Valoarea adevarata X a : a unei marimi este numarul obtinut prin raportul dintre
marimea de masurat si unitatea de masura respectiva cand masurarea nu este afectata de
nici un fel de eroare.Practic insa o astfel de masuratoare nu este posibila.
Valoarea masurata X: este rezultatul luat la intamplare al unei singure masurari dintru-un
sir intreg de rezultate ale masuratorilor efectuate asupra aceleiasi marimi in aceleasi
conditii.
Valoarea medie X m : al unui sir de valori masurate X 1 , X 2 , X 3 ,..., X n este media

Xm   1
X
aritmetica:
n
Valoarea de referinta X 0 : este rezultatul unei masurari cu mijloace foarte precise
(instrumente etalon,masurari prin comparatie sau prin metode de copensatie) atunci
avem: X 0  X a .
Diferenta dintre valoarea masurata X si valoarea de referinta X 0 se noteaza cu D si se
numeste eroare reala a valorii masurate a unei marimi:
D  X  X0 .
Valoarea de referinta difera de valoarea adevarata deoarece nici un etalon nu poate fi
construit fara abateri.Pentru acest motiv nu trebuie sa se confunde eroarea reala D cu
eroarea absoluta:
Da  X  X a .
Raportul dintre eroarea reala D si valoarea de referinta X 0 exprimat in procente se
noteaza cu  r si se numeste eroare relativa.
C  X 0  X  D
X0  Xa  X  C
Proiect de specialitate

Valorile X sunt aproximativ egale cu erorile ce se fac la acele masurari si se numesc erori
reziduale.Dintre toate erorile calculate care se refera la masurarea unei marimi cea mai
mare este eroarea medie patratica.
Calculul erorilor relative in masurarile indirecte:
In electrotehnica majoritatea marimilor se mascara indirect prin intermediul unor relatii
care contin alte marimi masurate directe.
Fie X marimea care urmeaza sa fie masurata iar a,b,c marimile masurate direct,marimea
X se determina dintr-o relatie care contine marimile a,b,c adica:
X=f(a,b,c......).
Fiecarei marimi a,b,c masurate direct ii corespunde cate o eroare absoluta si finita
Da , Db , Dc ,iar marimile X ii va rezulta eroarea absoluta oarecare D,X.Gradul de
precizie al masurarii este definit de eroarea relativa maxima probabila.
Dx a Da b Db c Dc
 fa  fb  fc
X X a X b X c

Cu aceasta formula se determina se determina diferentiala totala,se trece la valori finite

apoi se inparte la X luindu-se toti termenii in valoarea absoluta.
In ultima relatie se arata ca pentru a calcula eroarea relativa a marimii X este suficient sa
se cunoasca erorile relative ale valorilor a,b,c.
2.5.Prevenirea defectiunilor si remedieri:
La inceputul unor masurari este necesar sa se verifice daca aparatul de masurat indica
zero cand nu este parcurs de curent electric .Daca aparatul nu indica zero se va regla din
corectorul de zero.
Esta necesar ca pentru fiecare masurare sa fie ales un aparat corespunzator in acest fel
incat prin acesta sa nu treaca curenti cu intensitati mari decat intensitatea maxima pentru
care a fost construit aparatul(intensitatea curentului nominal).
In cazul care se desfasoara intensitatea curentului nominal este posibil sa apara
urmatoarele defectiuni:
- indoirea sau ruperea indicaterului;
- intreruperea unui arc spiral;
- intreruperwea bobinei mobile;

Mentionam ca reparatiile aparatelor de masurat se fac de obicei in laboratoare foarte bine

specializate si ca in urma reparatiei aparatul trebuie supus verificarilor metrologice.

2.6.Voltmetre magnetoelectrice:

Voltmetrele magnetoelectrice sunt cele mai simple aparate analogice destinate masurarii
tenshmilor continue.
Functionarea lor se bazeaza pe interactiunea dintre campul magnetic B produs de un
magnet permanent si o bobina parcursa de curentul I .
Din punctul de vedere al constructiei dispozitivele magnetoelectrice se pot realiza in
urmatoarele variante:
1)dispozitiv magnetoelectric cu bobina mobila si magnet exterior varianta de baza;
2)dispozitiv magnetoelectric cu bobina mobila si constructie concentrica;
3)dispozitiv magnetoelectric cu bobina mobila;
Proiect de specialitate

4)dispozitiv magnetoelectric cu magnet mobil si bobina fixa;

Constructia si functionarea dispozitivului magnetoelectric cu bobina mobila si magnet
permanent pot fi studiate cu ajutorul schemei din figura 1.4.Bobina mobila 1 in forma de
cadru dreptunghiular parcursa de curentul I se poate roti liber intr-un intrefier redus
format de piesele polare ale magnetului permanent 3 si de miezul cilindric 4.
Campul magnetic creat de magnetul permanent are un sprectu radial si omogen inductia
magnetica B din intrefier fiind constanta indiferent de pozitia bobinei.
Forta magnetoelectrica elementara ce se exercita asupra unui element al conductoarelor
bobinei: df  I (df  B)
lar forta Laplace ce actioneaza asupra unui conductor (in cazul figurii 1.4)este:
F  BI I

Fig 1.4 Constructia dispozitivului magnetoelectric cu bobina

mobile si magnet permanent.
d
Expresia cuplului ce actioneaza asupra unei bobine este: M asp  2  Fcond  iar cuplul
2
active rezultat va fii: M a  N  M asp
 N  Fcond  d  N  B  l  d  I  kl unde: k  N  B  l  d este
o constanta constructive denumita constanta dinamica a aparatului in care N este numarul
U D
de spire al bobinei. m  Re   Cu
 k
Cuplul active care tinde sa imprime o miscare de rotatie a sistemului mobil I se
opune cuplul rezistent determinat de elemente elastice M r   D   resorturi spiralate,
benzi tensionate sau fire de tensiune a carui expresie M a  M r  0
kI  D  
Proiect de specialitate

k
  I  S I  I este data:In care D este cuplul rezistent specific iar  unghiul de
D
k
deviatie al sistemului mobil.La echilibru: S I  reprezinta sensibilitatea de current a
D
dispozitivului magnetoelectric.Daca U m este tensiunea masurata iar Re este rezistenta
echivalenta a bobinei dispozitivul magnetoelectric si a resistentelor inseriate cu acesta
Um D
rezulta: I     Raportul: U m  Re  D  Cu
Re k  k
Se numeste constanta de tensiune a voltmetrului si se exprima in v/div iar inversul
 k I
acesteia: U  D  R  Su
m e

Constanta de tensiune Cu (valoarea diviziunii) o deviatie de o diviziune iar

sensibilitatea de tensiune reprezinta deviatia corespunzatoare unei tensiuni egale cu 1V.
Suspensia sistemului mobil poate fi realizat pe lagare exterioare sau interioare pe
benzi tensionate sau fir tensionat.CEle trei tipuri de suspensii posibile sunt prezentate in
figura 1.5 impreuna cu principalele elemente auxiliare ale dispozitivului magnetoelectric:

Fig. 1.5
a) suspensia pe lagare exterioare cu resorturi spirale;
b) suspensia pe lagare interioare

Reducerea duratei si amplificarii oscilatiilor sistemului mobil in jurul pozitiei de

echilibru se realizeaza prin intermediul curentilor de franare inclusi in cadrul de
aluminiu al bobinei mobile care se roteste odata cu acesta in campul magnetic de
inductie B.
Proiect de specialitate

c)suspensie pe benzi tensionate;

d)suspensie pe indicator contra greutatii pentru echilibrarea sistemului
mobil cu corectorul de zero si scara gradata uniform.
Pentru aparatele cu clasa de precizie 0,2 si 0,1 este utilizat un sistem optic de
citire a indicatiilor cu spot luminos si scara interioara.
Celelalte notatii din figura 1.5.indica:
1)bobina mobila;
2)ax din otel;
6)lagarele;
10)arc de intindere;
11)oglinda;
13)fir de aductiune;
Deviatia alfa a sistemului mobil depinde linear de tensiunea aplicata si de curentul
ce strabate bobina mobilaAstfel la schimbarea sensului curentului prin bobina se
va schimba sensul cuplului electromagnetic si al deviatiei motiv pentru care
aparatele magnetoelectrice au bornele marcate distinctly cu semnele (+) si (-).
Unele dintre performantele aparatelor magnetoelectrice pot fi inbunatatite prin
anumite modificari constructive ale variantei de baza astfel o utilizare optima a
materialelor magnetice si o ecranare eficienta inpotriva campurilor magnetice
exterioare se pot obtine prin utilizarea aparatelor cu bobina mobila si constructie
concentrica in figura 1.6.iar reducerea gabaritului fara afectarea lungimi scarii fire
de tensiune;
Dispozitivul magnetoelectric din figura 1.5.este prevazut cu un ac prin utilizarea
unor dispozitive magnetoelectrice cu bobina mobila unilaterala in figura 1.7.:
Proiect de specialitate

Fig.1.6

Extinderea domeniului de masurare a voltmetrului magnetoelectric se realizeaza

cu ajutorul unor rezistente aditionale executate din domeniu.
Daca R este rezistenta bobinei voltmetrului valoarea tensiunii de masurat avand in
vedere rezistenta aditionala.

Schemele de principiu ale voltmetrului cu un singur domeniu de masurare (a) si

cu domenii multiple (b) sunt prezentate in figura l.8.:
Proiect de specialitate

Cel mai inportanjt dezavantaj al unui voltmetru este determinat de rezistenta de

intrare de valoare redusa ceia ce face ca masurarea tensiunii sa se realizeze cu un
consum ridicat de la o sursa de masurat care astfel nu mai lucreaza in gol precum
si de fragilitatea lor la socurile mecanice si la vibratii.
2.7.Voltmetre magnetoelectrice cu amplificator
Pentru inbunatatirea unora din performantele voltmetrelor magnetoelectrice
sensibilitatea si rezistenta de intrare se pot utiliza amplificatoare electronice
dispuse in amonte de dispozitivul indicator.
Amplificatoarele electronice utilizate pot fi cu cuplaj direct sau cu modulare
,demodulare.
Schema bloc a unui voltmetru cu amplificator electronic de curent continu cu
cuplaj direct si cu instrument magnetoelectric este aratata in figura 1.8.iar o
detaliere a acestei scheme este prezentata in figura 1.9.
Atenuatorul de la intrare permite modificarea sensibilitatii voltmetrului filtrul
trece jos suprima eventualele componente alternative ale marimii masurate iar
prin reactia negativa se realizeaza cresterea stabilitatii caracteristicilor de transfer
ale anplificatorului.
O crestere si mai importanta a sensibilitatii ca si eliminarea derivei la masurarea
tensiunilor de nivel redus se asigura prin utilizarea amplificatoarelor electronice
cu modulare, demodulare.Schema bloc a unui astfel de amplificator este rezentata
in figura 1.10
Proiect de specialitate

1.8

1.9
Semnalul de la iesirea atenuatorului este transformat intr-o tensiime alternativa cu
ajutorul modulatorului de tensiune care este amplificata de catre un amplificator
de curent alternativ cu banda de trecere si castigul foarte stabil.
Tensiunea alternativa obtinuta este redresata si ulterior amplificata obtinandu-se in
final o tensiune continua proportionala cu tensiunea de intrare care se mascara cu
ajutorul unui voltmetru magnetoelectric:
Proiect de specialitate

Fig.1.10. amplificatory cu decupare

Voltmetru magnetoelectric in punte.

Se realizeaza prin introducerea unui voltmetru magnetoelectric in diagonala de
masura a unei punti de curent continuu (wheatstone) in laturile careia sunt
rezistente si tranzistoare conform schemei de detaliu a exemplului prezentat in
figura 1.11.:

Fig.1.11 Voltmetru magnetoelectric in punte

In absenta semnalului de intrare tensiunea de dezechilibru a puntii este nula.La

amplificarea semnalului de masurat U pe baza tranzistorului T puntea se
dezechilibreaza iar tensiunea de dezechilibrare a punti masurate de aparatul
magnetoelectric este proportionala cu tensiunea aplicata la intrare.
Voltmetre magnetoelectrice cu compensare
Metoda de masurare prin compensate se foloseste in geneal pentru masurarea
tensiunilor mici si foarte mici si prezinta doua calitati remarcabile:
-permit realizarea masurarii fara consum de putere din circuitul de masurare;
-precizia masurarii este ridicata atingand valori de la 106 la 104;
Proiect de specialitate

Schema de principiu pentru masurarea tensiunilor continue prin metoda

compensatiei este prezentata in figural.12.
Tensiunea necunoscuta de valoarea Ux se compara cu o tensiune a carei valoare
este cunoscuta cu mare precizie.Cu ajutorul potentiometrului P se modifica
tensiunea de iesire a divizorului rezistiv pana cand aparatul magnetoelectric indica
valoarea zero.
U r
La echilibru: U x  r  I a  r  N U x  U N
R R
Rezistentele R si r sunt cunoscute putand fii rezistoare de precizie decodice iar
sursa de tensiune de referinta este un etalon de tensiune.
In figura 1.13.este prezentata schema unui voltmetru electronic de curent continuu
cu copensare.

Fig.1.12.Voltmetru magnetoelectric cu compensare.1.

Fig.1.13.Voltmetru magnetoelectric cu compensare.2.

Proiect de specialitate

Bibliografie:

 Nicolae Dragulescu, si altii, A.B.C. ELECTROTEHNICA IN

IMAGINI COMPONENTE PASIVE, Editura Tehnica, 1990,

 Teodor Danila, Monica lonescu-Vaida, COMPONENETE SI

CIRCUITE ELECTRONICE Editura Didactica si Pedagogica, 1993,

 Gheorghe Fratiloiu, si altii, ELECTROTEHNICA SI

ELECTRONICA APLICATA, Editura Didactica si Pedagogica, 1993,

 Radu lanculescu, MANUALUL RADIOAMATORULUIINCEPATOR,

Editura Tehnica, 1989,

 Adrian Bitoiu, si altii, PRACTICA ELECTRONISTULUIAMATOR,

Editura Albatros, 1984,

 Vasile Ciobota, si altii, RADIORECEPTIA, Editura Albatros, 1982.