ARGUMENT

Msurrile electrice i electronice, n contextul revoluiei tiinifice i tehnice din lumea contemporan, sunt indispensabile n toate ramurile industriei, ca verig important n procesele de producie, n controlul calitii materiilor prime, a proceselor intermediare i finale, n dezvoltarea cercetrii n toate domeniile. n etapa actual de dezvoltare a tehnologiei, aproape c nu exist domeniu al activitii economico-sociale n care s nu se foloseasc instalaii i aparate electrice de msur. n scopul asigurrii unei activiti ct mai eficiente, n vederea obinerii unei producii maxime i de calitate n domeniul electric i nu numai, toi participanii la procesul tehnologic, de la muncitor i pn la cercettor, trebuie s cunoasc aparatele i metodele de msurat i utilizarea lor corect. Avnd n vedere importana aparatelor de msur electrice n toate domeniile structurat vieii pe cotidiene, ........capitole. am ales ca 1 tem pentru proiectul capitolul meu......................................Proiectul conine ........pagini i este Capitolul trateaz......., 2.................n capitolul 3 sunt prezentate......................etc. Lucrarea de fata este realizata la sfritul liceului i prin ea doresc sa fac dovada gradului de pregatire in meseria de Tehnician de telecomunicaii. Pentru realizarea ei am studiat materialul biografic indicat precum si alte lucrari stiintifice cum ar fi: carti si reviste de specialitate.In acest fel am corelat cunostintele teoretice si practice dobandite in timpul scolii cu cele intalnite in documentatia tehnica de specialitate parcursa in perioada de elaborare a lucrrii de diplom.

Consider ca tema aleasa in vederea obtinerii diplomei de atestare in specialitatea de Tehnician de telecomunicaii dovedeste capacitatea mea de a sistematiza si sintetiza cunostintele, de a opera cu noiunile dobndite la disciplinele de specialitate.

CAP.1. Construcia i funcionarea aparatelor magnetoelectrice

1.1.Principiul de functionare
Functionarea aparatelor magnetoelectrice se bazeaza pe interactiunea dintre campul magnetic al unui magnet permanent si o bobina mobile parcursa de curentul de masurat (current continuu).In urma acestei interactiuni apare un cuplu active care pune in miscare bobina mobile impreuna cu intregul echipaj mobil.

1.2.Descrierea aparatelor magnetoelectrice

Din principiul de functionare, se observa ca elementele de baza ale aparatelor magnetoelectrice sunt:magnetul permanent si bobina mobile. Ele fac parte din dispozitivul pentru producerea cuplului activ.Partea fixa a acestui dispozitiv este alcatuita, din magnetul permanent, piesele polare si miezul cilindric. Piesele polare si miezul sunt executate di fier moale si au suprafetele cilindrice, centrate pe axul aparatului astfel ca in intrefierul foarte ingust care se formeaza, campul magnetic creat de magnetul permanent sa aiba un spectru radial si uniform. Aceasta distributie a campului in intrefier asigura obtinerea unei scari liniare pentru aparatele magnetoelectrice. Partea mobile este realizata dintr-o bobina, asezata in intrefierul circuitului magnetic si montata pe doua semiaxe ale caror capete se reazama in lagare. De semiaxe sunt prinse doua arcuri spirale care creeaza cuplul rezistent si, in acelasi timp servesc la aducerea curentului la bobina

mobila. Capatul fix al unuia dintre arcuri este prins la sasiul aparatului, iar al celuilalt - la parghia corectorului de zero. Pe una dintre semiaxe este fixat acul indicator care, impreuna cu scara gradata, formeaza dispozitivul de citire. Acul indicator este echilibrat de contragreutati. Amortizorul este electromagnetic si este format din carcasa bobinei, care se realizeaza di aluminiu, sau din cateva spire in scurtcircuit prevazute in acest scop pe bobina. La miscarea bobinei in campul magnetic al magnetului permanent, in carcasa din aluminiu sau in spirele in scurtcircuit se induc curenti, a caror actiune tinde sa se opuna miscarii amortizand in acest fel oscilatiile echipajului mobil. In constructiile moderne ale aparatelor electromagnetice, magnetul permanent nu mai este sub forma de potcoava alungita. Folosindu-se materiale magnetice cu calitati superioare, dimensiunile acestui magnet s-au miscat foarte mult, realizandu-se astfel importante economii materiale.

Pri constructive

Simbol

1.3.Functionarea aparatelor magnetoelectrice

La trecerea unui curent continuu I prin bobina, ca urmare a interactiunii curentului cu campul magnetic al magnetului permanent, asupra partilor active ale spirelor bobinei actioneaza fortele F care dau nastere cuplului activ Ma ce roteste bobina. Dupa cum se stie din fizica, forta F ce se exercita asupra unui conductor de lungime l, parcurs de un curent de intensitate I si aflat intr-un camp de inductie magnetica B este: F=IBl Avand in vedere ca distanta dintre punctele de aplicatire ale celor doua forte este b(latimea unei spire) si ca lungimea conductorului supus unei forte F este egala cu inaltimea unei spire, l, inmultita cu numarul de spire N ale bobinei, se poate deduce: Ma=Fb=IBNlb=BNAI unde A=lb este aria unei spire.

Bobina mobile se roteste pana cand cuplul rezistent produs de arcurile spirale (Mr=D), crescand cu unghiul de rotire, egaleaza cuplul active (Mr=D). Inlocuind in aceasta egalitate expresiile celor doua cupluri se obtine: BNAI= D, de unde : =BNA/D I. Avand in vedere ca, prin constructia speciala a circuitului magnetic, se obtine in intrefier o inductie constanta, se poate nota: BAN/D=S si rezulta caracteristica statica de functionare a aparatelor

magnetoelectrice:

=SI

1.4. Proprietile aparatelor magnetoelectrice

Dupa cum reiese din expresia matematica a caracteristicii statice de functionare, la aparatele magnetoelectrice indicatia este proportionala cu intensitatea curentului ce se masoara si deci aparatele magnetoelectrice au scara uniforma.

Sensibilitatea acestor aparate este foarte mare, realizandu-se aparate care masoara intensitati ale curentului incepand de la microamperi si, in unele constructii speciale (galvanometre), chiar de ordinul manoamperilor. Precizia este foarte buna, putandu-se ajunge la clase de precizie de 0,5-0,1. Consumul propriu de putere este foarte mic, de obicei sub 1mW. Sunt putin influentate de campurile magnetice exterioare, intrucat campul propriu, fiind concentrat in circuitul magnetic, este mult mai intens decat campurile perturbatoare. O proprietate deosebita a aparatelor magnetoelectrice este faptul ca functioneaza numai in curent continuu. In curent alternativ, cuplul activ, care este proportional cu curentul, devine si el alternativ, iar echipajul mobil, neputand urmari variatiile acestuia, ramane pe loc sau vibreza putin in jurul pozitiei de zero. Datorita faptului ca aparatul nu indica valoarea intensitatii curentului ce trece prin bobina mobila, exosta pericolul ca, la depasirea curentului nominal, aparatul sa se deterioreze. Aparatele magnetoelectrice sunt sensibile la suprasarcini.

Utilizari
Aparatele magnetoelectrice se folosesc ca ampermetre si voltmetre de curent continuu. Fiind cele mai bune aparate de masurat electrice, ele se folosesc, ca instrumente indicatoare in foate multe tipuri de aparate.

Prevenirea defectiunilor si remedii

La inceputul unor masurari este necesar sa se verifice daca aparatul de masurat indica zero cand nu este parcurs de curent electric. Daca apartul nu indica zero, se va regla din corectorul de zero.

Este necesar ca pentru fiecare masurare sa fie ales un aparat corespunzator in asa fel incat prin acesta sa nu treca curentii cu intensitati mai mari decat intensitatea maxima pentru care afost construit aparatul (intensitatea curentului nominal). In cazul in care depaseste intensitatea curentului nominal,este posibil sa apara urmatoarele defectiuni: -indoirea sau ruperea indicatorului; -intreruperea unui arc spiral; -intreruperea bobinei mobile. Mentionam ca reparatiile aparatelor de masurat se fac de obicei in laboratoare specializate si ca in urma reparatiei aparatul trebuie supus verificarilor metrologice.

Cap. 2. Utilizri ale aparatelor magnetoelectrice 2.1. Msurarea intensitii curentului electric
Intensitatea curentului electric este o mrime fundamental n SI. Unitatea de msur este amperul (A). Intensitatea curentului electric se msoar prin metode cu citire direct, cu aparate numite AMPERMETRE.

Circuit pentru msurarea intensitii curentului electric

Ampermetrul se monteaz n serie cu consumatorul, pentru ca tot curentul de msurat s treac prin el. Intensitatea curentului din circuit (valoarea teoretic) este:

I=

E R
I=
9

Dup introducerea ampermetrului:

E R + ra

Pentru ca eroarea de masurare datorata ampermetrului sa fie cat mai mica, trebuie ca rezistenta ampermetrului (ra) sa fie mult mai mica decat rezistenta circuitului (R).

IMPORTANT La montarea ampermetrului n paralel cu consumatorul, datorit rezistenei lui foarte mici, prin ampermetru trece un curent foarte mare, care duce la deteriorarea lui.

Legarea ampermetrului n paralel este o greeal foarte grav.

10

Extinderea domeniului de msurare al ampermetrului

Curentul maxim pe care l poate msura un ampermetru se numete curent nominal, Ia. Pentru a putea msura un curent mai mare dect curentul nominal, se extinde domeniul de msurare al ampermetrului cu ajutorul unui dispozitiv, numit UNT. untul este o rezisten electric de valoare mic, care se monteaz n paralel cu ampermetrul, i prin care trece o parte a curentului de msurat.

Relaia de calcul al rezistenei de unt este:

ra rs = n 1
n = I / Ia coeficientul de multiplicare ( de untare)

11

Ampermetre cu mai multe domenii de msurare

n multe aplicaii practice este necesar s se msoare cu acelai aparat att intensiti mici ale curentului, ct i intensiti mari. n acest caz se folosesc aparate cu unturi pentru mai multe domenii de msurare, care se schimb cu ajutorul unui comutator ( unt universal).

Comutatorul K schimb domeniile de msurare; n funcie de poziia lui, rezistenele R1 R4 se distribuie fie n serie, fie n paralel cu ampermetrul

2.2. Msurarea tensiunii electrice

12

Tensiunea electric este o mrime derivat n SI i este definit ca diferena de potenial electric ntre dou puncte. Unitatea de msur este voltul (V). Tensiunea electric se msoar prin metode cu citire direct, cu aparate numite VOLTMETRE. Pentru a msura tensiunea la bornele unui consumator, voltmetrul se monteaz n paralel cu consumatorul.

Pentru ca eroarea de msurare datorat voltmetrului s fie ct mai mic, trebuie ca rezistena proprie a voltmetrului s fie mult mai mare dect rezistena circuitului. IMPORTANT La montarea voltmetrului n serie cu consumatorul, datorit rezistenei lui foarte mari, curentul din circuit scade foarte mult.

13

Dei nu duce la distrugerea voltmetrului, montarea lui n serie cu circuitul este o greeal grav.

Extinderea domeniului de msurare al voltmetrului

Tensiunea maxim pe care o poate msura un voltmetru se numete tensiune nominal, Ua. Ua = rV Ia Pentru a putea msura o tensiune mai mare dect tensiunea nominal, se poate extinde domeniul de msurare al voltmetrului cu ajutorul unui dispozitiv, numit REZISTEN ADIIONAL. Rezistena adiional este o rezisten electric de valoare mare, care se monteaz n serie cu voltmetrul, i pe care cade o parte din tensiunea de msurat.

Relaia de calcul al rezistenei adiionale este:

rad = rV (n - 1)
n = U / Ua coeficientul de multiplicare Rezistenta necesara pentru a extinde domeniul de masurare cu un volt se numeste ,,rezistenta in /V.

Voltmetre cu mai multe domenii de msurare

14

n multe aplicaii practice este necesar s se msoare cu acelai aparat att tensiuni mici, ct i tensiuni mari. n acest caz se folosesc aparate cu rezistene adiionale pentru mai multe domenii de msurare, care se schimb cu ajutorul unui comutator.

Comutatorul K schimb domeniile de msurare; n funcie de poziia lui, una din rezistenele R1 R3 va fi conectat n serie cu voltmetrul.

BIBLIOGRAFIE

15