LICEUL TEHNOLOGIC

PROIECT
pentru examenul de certificare a calificarii profesionale
Nivel 4

Calificarea - Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii

Tema proiect:

INTRETINEREA SI REPARAREA UNOR ELEMENTE

SPECIFICE UTILAJELOR SI INSTALATIILOR

Absolvent:
Profesor indrumator:

Promotia

CUPRINS

Argument
Capitolul 1.LUCRARI DE INTRETINERE
MATERIALE FOLOSITE LA CURATIREA MASINILOR SI UTILAJELOR
INTRETINEREA INSTALATIILOR HIDRAULICE
INTRETINEREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC AL MASINILOR
UTILAJELOR SI INSTALATILOR
Capitolul 2. UNGEREA MASINILOR SI UTILAJELOR
IMPORTANTA UNGERII
LUBRIFIANTI
ALEGEREA LUBRIFIANTILOR
ORGANIZAREA UNGERII
SISTEME SI METODE DE UNGERE ALE MASINILOR SI UTILAJELOR
CONTROLUL UNGERII MASINILOR SI UTILAJELOR
TEHNOLOGIA UNGERII MASINILOR, UTILAJELOR SI INSTALATIILOR
Capitolul 3. SANATATEA SI SECURITATEA IN
MASINILOR SI UTILAJELOR
Bibliografie
Anexe

ARGUMENT
2

MUNCA

LA INTRETINEREA

Activitatea industrial, dar i activitatea curent efectuat n diferite uniti industriale

necesit utilizarea unui mare numr de maini, utilaje i instalaii. Acestea trebuie s
funcioneze la parametrii optimi, fr ntreruperi i fr a produce accidentri. Aceasta este,
de altfel, condiia esenial a unei activiti de calitate.
n timpul funcionrii, mainile i instalaiile sufer procese de uzur ce pot afecta nu
doar buna funcionare a acestora, dar pot avea consecine grave, cum ar fi erorile de
prelucrare sau chiar accidentrile.
n momentul predrii utilajului sau a instalaiei ctre beneficiar, acestuia i se vor
nmna o serie de norme i reglementri pentru a asigura funcionarea n parametri normali.
Dintre aceste norme, menionm:
evitarea suprancrcrilor;
respectarea parametrilor de lucru;
respectarea condiiilor de montare, dar i asigurarea condiiilor optime de mediu;
respectarea intervalului de lucru, dar i de pauz specifice fiecrui utilaj sau instalaie;
deservirea utilajului i a instalaiei de ctre personal calificat;
curarea i ntreinerea corect;
ungerea pieselor n micare;
urmrirea continu a funcionrii, dar i verificarea parametrilor de funcionare;
respectarea graficului de ntreinere;
remedierea defeciunilor imediat ce acestea apar;
realizarea reparaiilor, dar i a ntreinerii de ctre personal calificat;
verificarea periodic a strii i a funcionalitii accesoriilor folosite.
In prezentul material, incerc sa fac o prezentare a modului in care se realizeaza
INTRETINEREA SI REPARAREA UNOR ELEMENTE SPECIFICE UTILAJELOR SI
INSTALATIILOR.

Capitolul 1.
3

LUCRARI DE INTRETINERE
Personalul care deserveste masinile, utilajele si instalatiile, in afara de modul de
manipulare in procesul de poductie, trebuie sa cunoasca si sa respecte ansamblul de masuri
care se refera la :

Constructia, functionarea, relarea si exploatarea masinilor, utilajelor si instalatilor

deservite.

Masurile de siguranta care trebuie luate inainte de punerea in functioune.

Modul cum se pune in functiune, respectandu-se operatiile in succesiunea corelarea

lor.

Supravegherea pe timpul functionarii, pentru evitarea aparitieide defectiuni sau

degradari cauzate de mersul neregulat, racirea sau incalzirea anormala, ungerea
necorespunzatorare.

Schema de ungere cu indicarea locurilor, a periodicitatii, caliateta si cantitatea

lubrifiantului.

Masurile de siguranta inainte de oprire

Modul cum se face oprirea, cu respectarea operatiilor in succesiunea si corelarea lor.

Masuri de siguranta dupa oprire

Masurile necesare a fi luate in cazul aparitiei unor situatii anormale, particularitatiile

de intretinere in conditii de variatii mari de temperatura, umiditate.etc

Protectia contra agentilor corozivi.

Conservarea de scurta si lunga durata.

Suprafetele ghidajelor si in general a organelor care pot influenta precizia, ca sa fie

protejate de lovituri, zgarieturi shi alte degradari.
Aceste lucrari se executa la anumite termene planificate, indicate in grafice, in

functie de caracteristicile utilajului, de precizia necesara functionarii, de gradulk de incarcare

a utilajului si regimul sau de lucru. Cu acest prilej se verifica sitemul de racire si de ungere si
comportarea in exploatare a masinii. In unele situatii, se fac reglari sau demontari partiale ale
masinii si utilajului si in special a acelor subansambluri care prezinta importanta in
functionare. Rezultatul acestor verificari este mentionat in dosarul masinii, utilajului sau a
instalatiei respective, in vederea determinarii cauzelor uzarii si pentru stabilirea volumului si
felului reparatiei.
4

MATERIALE FOLOSITE LA CURATIREA MASINILOR SI UTILAJELOR

Curatirea si spalarea se executa pe locurile de productie (in cazul masinilor-unelte si
utilajelor fixe sau utilajelor grele) sau la un post de curatire si de spalare special amenajat (in
cazul masinilor si utilajelor deplasabile).
Se va acorda atentie deosebita sistemelor de etansare ce se vor demonta cu
regularitate, pentru a fi curatate si reglate. Inainte de spalare se recomanda ca instalatiile de
racire si de ungere sa fie golite pentru schimbarea lichidului, care intotdeauna contine
impuritati, atragand dupa sine uzarea pompei.
Se vor curati periodic filtrele instalatiilor de ungere: rezervorul si conductele de ulei
trebuie spalate ori de cate ori se schimba uleiul. Materialele pentru sters trebuie sa absoarba
lichidele, sa nu contina aschii metalice si sa aiba o rezistenta suficient de mare, pentru a nu
se rupe sau sfasia in timpul intrebuintarii. Partiile de lucru fine ale masinii se curata cu carpe
moi, iar cele cromate au pile de caprioara. Ca materiale de stergere se mai folosesc: lavete,
deseuri de bumbac uscate, panza de sac moale etc.
Masinile-unelte se spala de obicei cu petrol lampant sau cu motorina, cu ajutorul
unor carpe imbibate in aceste lichide. Dupa spalare se sterg cu carpe sau se usuca cu aer
comprimat. Masinile care lucreaza in mediul cu mult praf, de ex, cele din turnatorii, se spala
periodic la intervale mai mici decat masinile din celelate sectoare.
INTRETINEREA INSTALATIILOR HIDRAULICE
Intretinerea instalatiilor hidraulice ale masinilor si utilajelor consta in: intretinerea
agentului hidraulic (a lichidului de lucru) si intretinerea elementelor componente ale
instalatiei.
Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat in sitemele
hidraulice ale masinilor si utilajelor, in cea mai mare parte este depozitat intr-un rezervor sau
bazin. Datorita frecarilor mecanice, variatia presiunii, schimabrii temperaturii etc, agentul de
lucru este supus oxidarii, descompunerii, muradaririi, actiuni care modifica proprietatile
fizice si chimice, facandu-l necorepunzator scopului sau, conducand si la uzarea instalatiei
hidraulice.
Rezervorul de ulei, impreuna cu filtrele instalatiei, au rolul de a contribui la
mentinerea proprietatilor agentului hidraulic, eliminand particulele solide prin decantare si
filtrare si asigurand mentinerea temperaturii acestuia in limitele admisibile.

Decantarea se aplica lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile
din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turatie de
mare gabarit etc.
Separarea contaminantilor, a caror densitate relativa este mult diferentiata de cea a
uleiului, se face gravimetric. Pentru o mai buna separare decantoarele sunt compartimentate
si se monteaza pe returul uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de stationare fiind cuprins
intre 10 si 30 min, iar temperatura de 70-80 0C. Particulele ce nu pot fi retinute din circuit
prin decatare vor fi elmiminate prin filtrare.
Filtarea lichidelor de lucru este un procedeu utilzat pe scara larga, deoarece filtrele
pot fi schimbate cu usurinta fara sa afecteze sistemul de ulei. Elementele instalatie hidraulice
supuse mai des lucrailor de intretinere sunt:

Conductele

Armaturile

Rezervoarele

Conductele se degreseaza cu solutii alcaline calde, dupa care se introduc succesiv in

bai cu acid clorhidric sau sulfuric cald (dilutie 50%) ce contine: pasivizatori, bai cu apa
pentru spalare si neutralizare a urmelor de acizi.
Protectia anticoroziva se asigura prin suflarea conductelor cu aburi, apoi, fara pauza,
pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate

anticoroziv si inchiderea la capete a

conductelor.
Arnaturile trebuie degresate (prin spalare) si, acolo unde sunt pete de rugina se va
interveni cu perii de sarma, dupa care se pulverizeaza ulei aditivat anticoroziv. Rezervoarele
se curata prin sablare, frecare cu perii de sarma si se spala cu solventi (tricloretilena).
Dupa montarea instalatiei hidraulice este necesara spalarea intregului sistem prin
recircularea intensa a unui lot de ulei de spalare, la temperatura de 65-75 0C , fara circulatie
in lagare sau alte dispozitive speciale. In timpul spalarii se curata filtrele ori de cate ori se
infunda, si, acolo unde exista, se pune in functiune separatorul centrifugal, pentru
indepartarea impuritailor existente in supensie in fluid. Operatia de spalare se considera
incheiata cand la filtre sau la separatoare centrifugale nu se mai acumuleaza impuritai.
Dupa spalare , se

evacueaza uleiul si se controleaza daca in sintalatie exista

impuritai. Se introduce lotul de ulei de lucru, se recirculeaa si se filtreaza, daca se considera

ca este necesar , dupa care instalatia poate intra in functionare normala.

INTRETINEREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC AL MASINILOR

UTILAJELOR SI INSTALATILOR
Un rol deosebit de important in buna functionare a masinilor, utilajelor si instalatiilor
la parametri optimi il are si intretinerea corecta a echipamentului electric. Acesta trebuie ferit
de patrunderea apei si a prafului. Periodic, masinile electrice se vor curata pentru a impiedica
sucrtcircuitarea lor.
Motoarele si generatoarele electrice se verifica de cel putin doua ori pe an.
Cu acest prilej se verifica starea rulmentilor: daca mai corespund se curata si se
greseaza, iar daca prezinta o uzare pronuntata se inlocuiesc. In cazul cand rulmentii
motoarelor electrice s-au incalzit la o temperatura ce depaseste mai mult de 10-15 0C
temperatura prescrisa se va inlatura cauza incalzirii sau, daca nu se poate, se schimba
rulmentu.
Bobinajele motoarelor se curata cu ajutorul unei perii mori de depunerile de praf ce
ar putea duce la deteriorarea izolatiei si scurtcircuitarea spirelor infasurarii.
Daca partile in miscare ale masinilor, utilajelor sau instalatilor nu functioneaza
normal, se vor verifica: tensiunea de alimentare a motorului electric; alimentarea cu curent
electric sa nu se faca numai in daua faze; existenta unui scurtcircuit in bobinaj. Incalzirea
motorului electric se datoreaza suprasolicitarilor sau arderi unei sigurante. Motorul electric
poate fi supra incarcat pentru scurta durata cu o sarcina cu 25% mai mare decat cea
nominala.
Aparatura electrica se va verifica lunar, cand se va controla starea contactelor
intrerupatoarelor, contactoarelor si releelor. Daca acestea sunt arse sau oxidate, se vor curata
cu hartie abraziva fina, iar daca prezinta uzari pronuntate, se vor schimba.
Lucrarile de intretinere a echipamentului electric se vor efectua numai de personal
calificat pentru aceste tipuri de lucrari.

Capitolul 2.
UNGEREA MASINILOR SI UTILAJELOR

Importanta ungerii
Oricat de ingrijit ar fi prelucrate suprafetele de contact a doua piese aflate in miscare
relativa una fata de cealalta , la nivelul acestei suprafete se nasc doua forte de frecare.
Dupa cum intre suprafetele in miscare exista sau nu sunbstante de ungere , frecarea
poate fi: uscata; semifluida; fluida
In mod normal, la functionarea de regim a masinilor si utilajelor se produce frecarea
fluida.Frecarea fluida se poate mentine cand intre suprafete se realizeaza deplasari cu viteze
mari, suprafetele sunt supuse unei apasari mijlocii si sunt alimentate in mod continu cu
lubrifianti.
Frecarea semifluida poate sa apara ca urmare a unei ungeri defectoase sau
insuficiente, precum si la pornirea si oprirea masinii cand, datorita vitezei prea mici, nu se
poate introduce stratul de ulei necesar intre cele doua suprafete in miscare relativa .
La stationarea masinii, din cauza sarcini de pe arbore, lubrifiantul este indepartat
dintre cele doua suprafete ale fusului si ale cuzinetului, contactul facandu-se direct pe varful
asperitatilor suprafetelor respective, ramanand o cantitate foarte mica de lubrifiant in golurile
dintre asperitai. Astfel, la pornire ungerea va fi incompleta, semifluida sau chiar uscata , daca
masina a stationat un timp indelungat (fig.1,a).
La viteze de rotatie mici, arborele incepe sa transporte sunb el lubrifiant , care ,
avand forma de pana si o oarecare presiune, incepe sa-l ridice : in acest caz , ungerea va fi
semifluida (fig.1,b,c)
La cresterea turatiei, centrul fusului se apropie de cel al cuzinetului, pentru a coincide
cu el la turatie foarte mare. In acest ultim caz (fig.1,d) teoretic, grosimea peliculei de
lubrifiant devine constanta pe intreaga periferie a fusului.

In canditiile ungerii fluide se realizeaza:

Micsorarea uzarii suprafetelor de frecare ;

Reducerea consumului de energie prin frecare;

Marirea sarcinilor admisibile;

Marirea sigurantei in functionare;

Economie de lubrifianti.
LUBRIFIANTI
Lubrifiantii sunt materiale fluide, vascoase sau solide, care se poat intinde intre

suprafetele de contact a doua corpuri solide in contact de frecare, atit pentru a inlocui
frecarea uscata dintre cele doua corpuri printr-o frecare fluida, micsorand astefel frecarea, cat
si pentru a impiedica o incalzire prea mare.
Materialele de ungere trebuie sa indeplineasca urmatoareloe conditii:

Sa poata forma un strat de ungere care sa micsoreze frecarea;

Sa fie aderente la suprafetele in contact, sa nu se scurga in cazul cresterii

temperaturii si sa nu se intareasca la scaderea temperaturii;

Sa asigure transportul caldurii produse prin frecare sau rezultate din reactiile
chimice, spre exterior, atit prin corpurile in contact, cat si prin insusi fluxul de
lubrifiant;

Sa asigure transportul componentilor chimici activi, in principal oxigen, care

produce stratul de oxizi;

Etansarea, respectiv protectia contra patrunderii impuritatilor din afara; de ex,

unsoarea consistenta formeaza la iesirea fluxului din lagar un guler protector;
Uleiurile minerale se folosesc cel mai mult deoarece au o stuctura stabila si pot fi

utilizate la viteze mari , la temperaturi ridicate cat si la temperaturi scazute;

Unsorile consistente au o buna aderenta la suprafetele metalice, ceea ce asigura
mentinerea mai persistenta a stratului de lubrifiant in cazul functionarii cu socuri si in
perioadele de oprire l functionarea intermitenta; nu necesita etansari complicate, iar
intervalele de inlocuire sunt relativ mari (6-8 luni).
Materiale de ungere solide pot fi utilizate inte suprafetle in miscare relativa, intre
care exista o presiune foarte ridicata, precum si in cazul temperaturilor mari. Utilizarea
acestor materiale de ungere presupune reducerea timpului de rodare a mecanismultui si o
degajare rapida a caldurii rezultate in timpul functionarii.
Dintre materialele de ungere solide se evidenteaza grafitul, talcul, bisulfura de
molibden, sapunurile metalice ca: stearate de calciu, magneziu, teflonul (material sintetic).
Dupa natura lor lubrifiantii solizi pot fi adaugati in uleiuri sau in unsori, incorporati
in materialul cuzinetului sau aplicati pe fus pe cale chimica ori mecanica .
Daca acoperirile cu straturi subtiri din lubrifianti solizi, de exemplu grafit sau
bisulfura de molibden, de aplica pe ambele suprafete in miscare relativa, durabilitatea
cuplului de freacare creste de 2-3 ori fata de cazul acoperirii numai a unei singure suprafete.
Viscozitatea este calitatea de baza a lubrfiantilor si reprezinta rezistenta pe care o
opun particulele lor atunci cand sunt supse unei alunecari.Pirin viscozitate se poate aprecia
daca un lubrifiant este corespunzator unu anumit scop , unor anumite conditi de exploatare .
Viscozitatea scade considerabil cu cresterea temperaturii.De accea , este necesar a se
aprecia temperatura la care este valabila valoarea data a viscozitatii.
Sunt de preferat uleiurile cu variatie cat mai redusa a viscozitatii in raport cu
temperatura , acestea putand lucra intr-un interval larg de temperaturi cu un regim stabil .
Capacitatea de ungere este proprietatea lubrifiantului de a adera la suprafata metalica
in situatii dificile de frecare sau la presiuni foarte ridicate.

10

Punctul de inflamabilitate
Este temperatura la care uleiul incalzit intr-o cochilie deschisa, la presiunea
atmosferica , se aprinde sub actiunea unei flacari. Pentru uleiurile minerale punctul de
imflamabilitate este de 150-200 0C. Punctul de imflamabilitate intereseaza mai mult la
alegerea uleiurilor pentru motoare cu arder interna , compresoare etc.
Punctul de solidificare (congelare) este temperatura la care uleiul sub actiunea
propriei sale greutati nu mai poate curge in mod vizibil. Acest fenomen are loc nu la o
temperatura precisa , cila intru-un interval de temperatura.
Emulsionabilitatea
Este proprietatea uleiului de a se amesteca cu apa calda, formand emulsie, si de a nu
se separa ulterior, proprietate ne dorita mai ales la turbinele cu vapori.
Spumarea
Se datoreste bulelor de aer dispersate in ulei a caror degajare la suprafata uleiului
formeaza

spuma,

favorizand

procesul

de

oxidare

uleiului.

In

acelas

timp

scadeconductibilitatea termica ceea ce conduce la micsorarea capacitatii de racire a uleiului

si de prelucrare acaldurii in procesul de frecare a deiferitelor organe de masini. Dupa
intrebuintare, uleiurile uzate se colecteaza in vederea rerafinarii, pentru obtinrea de uleiuri de
baza.
ALEGEREA LUBRIFIANTILOR
Alegerea corecta a lubrifiantilor se face in functie de : viteza de deplsare relativa a
suprafetelor in contact; presiunea specifica ce apare pe suprafetele de alunecare; regimul
termic al masinii sau temperatura de lucru a locului de ungere si a mediului ambiant;
caliateta suprafetelor in contact; felul frecarii (alunecare sau rostogolire); sistemul de ungere.
Uleiurile se aleg tinandu-se seamaseama de viscozitatea, capacitatea de ungere
(onctuozitatea), caracteristici fizice si chimice, stabilitatea in exploatare a acestor
caracteristici pe durata cat mai lunga, compatibilitate cu alte materiale cu care vin in contact
in mod inevitabil in exploatre etc. O onctuozitate superioara, in cazul starilor intermediare
de frecare va determina uzarea mai redusa si siguranta in functionare in raport cu pericolul
de gripaj mai mare.
In cazul ungerii prin picurare sau cu fitil , se pune un accent deosebit pe onctuozitate
si aceasta mai ales pentru agregatele care functioneaza cu prsiuni de contact ridicate .
La ungerea cu recirculatie , cand aceeas cantitate de ulei este mentinuta timp mai
indelungat in circuit, intereseaza in mod deosebit stabilitatea chimica a uleiului respectiv.

11

In perioada de rodaj sunt indicate uleiurile mai fluide, eventual cu aditiv, care
micsoreaza pericolul gripajului.
Unsorile consistente au ca insusire de baza ounctul de picurare, adica temperatura la
care unsoarea incepe sa picure sub actiunea propriei sale greutati. O unsoare consistenta este
cu atita mai buna cu cat temperatura de picurare este mia ridicate, ungerea ramanand totusi
asigurata la temperatura de exploatare.

TABELUL nr.1 cuprinde tipurile de unsori

consistente standardizate in tara noastra, cu indicarea domeniului de utilizare.

Tabelul nr. 1
Categoria
Unsori
Consistente
de uz general
Unsori
consistente
pentru rulmenti
Unsori consistente in
brichete pentru lagare

Tipul
U 75 Ca 2
U 80 Ca 0
U 85 Ca 3
U 100 Ca 4
Rul 85
Rul 100
Rul 145
Rul 165
LD 93 Ca 7

STAS

562-71

1608-72

LD 170 Na 7

deschise

Baza (felul

Punct de

sapunului)

Calciu si plumb
Calciu
Sodiu
Sodiu
Calciu

picurareO C min
75
80
85
100
85
100
145
165
93

Sodiu

170

Calciu

2721-71

Utilizari principale

Lagare, glisiere,etc

Ungerea rulmentilor
Lagare deschise lucrand
la temperaturi ridicate si
presiuni mari (masini din
industria hartiei si
cimentului, laminoare,

Unsori pentru
temperaturi

Tj 70
Tj 60

Calciu
6320-68

70
60

joase

etc.)
Ungerea si protectia
pieselor metalice iarna
dupa prescriptii speciale

Uleiurile, fata de unsorile consistente, prezinta urmatoarele avantaje:

Sunt folosite la orice turatii, chiar shi la cele foarte mari

Isi mentin capacitatea de ungere la temperaturi la care unsorile consistente fie ca

si-o pierd cum este cazul la temperaturi ridicate-fie ca produc pierderi mari de
energie - cum se intampla la temperaturi scazute;
Au frecare interioara mai mica, ceea ce le face folosibile la aparatele sensibile, de
precizie;
Permit inlocuirea completa a lubrifiantului, fara a fi nevoie de demontarea si
spalarea prealabila a elementelor agregatului uns;
Ca dezavantaje ale uleiurilor sunt de relevat:
Etansarea dificila si costisitoare contra pierderilor de lubrifiant;
Necesiteatea completarii mai frecvente.

12

ORGANIZAREA UNGERII
Organizarea rationala a ungerii trebuie sa cuprinda:

Alegerea lubrifiantului;

Stabilirea cantitatii necesare de lubrifiant pe cantitati si a materialului de curatire pe

baza noemlor de consum;

Depozitarea in conditii optime a lubrifiantului;

Masuri pentru reducerea pierderilor prin scurgere si evaporari;

Masuri pentru manipularea corecta a lubrifiantului;

Respectarea normelor de tehnica a securitatii mucii si a normelor de prevenire si

stingere a incendiilor.
SISTEME SI METODE DE UNGERE ALE MASINILOR SI UTILAJELOR
In functie de numrul locurilor de ungere de modul de debitare a uleiului si caracterul

circulatiei uleiului, se deosebesc mai multe metode de ungere. Astefel: dupa numarul
locurilor de ungere, se deosebesc doua :

Ungere individuala, cand fiecare loc de ungere este deservit de un sistem propriu de
ungere;ungere centralizata, cat mai multor locuri de ungere le este asigurat lubrifiantul printr-o
instalatie centrala de ungere;

Dupa modul de debitare a uleiului exista ungere fara presiune , cand uleiul ajunge la
suprafete care trebuie unse datorita fortei de gravitatie, a capilaritatii sau a absorbtiei moleculare;
ungere sub presiune cand uleiul este trimis in circuitul de ungere cu ajutorul unei pompe;

Dupa caracterul circulatiei uleiului, se disting: ungere de circuit inchis sau cu recuperarea
uleiului,. Cand uleiul revenit in bazin dupa efectuarea ungerii este repus in circulatie;ungere in
circuit deschis, la care uleiul nu poate fi recuperat(ungerea unor ghidaje si a unor suruburi
conducatoare)
Sistemul , modaliateta de ungere si lubrifiantul pentru o masina, un utilaj sau o
instalatie se stabilesc pe baza urmatoarelor criterii:

Importanta organului caruia trebuie sa i se asigure ungerea in ansamblu functional al masinii,

utilajului, instalatiei respective;

Calitatea lubrifiantului raportata la modul de functionare al acestui organ;

Cantitatea de lubrifiant necesara pe cantitatea de timp(ora) si pentru un schimb intreg (8h)

13

In functie de aceste trei criterii se stabileste: centralizata sau nu, cu sau fara presiune
cu sau fara recuperare); amplasarea dispozitivelor de ungere prin care trebuie sa se
urmareasca accesibilitatea la locul de ungere si usurinta afectarii acesteia;asigurarea
functionarii sistemului de ungere cu posibilitatea de control a acestei functionari si, in unele
cazuri, cu semnalizarea automata a opriri ungerii .
Dispozitivele si instalatiile de ungere, folosite la masini, utilaje si instalatii, trebuie sa
respecte urmatoarele conditii :

Posibilitatea de reglare a debitului de ulei ;

Umplerea cu lubrifiant sa se poata face usor;

Operatia de curatire a dispozitivului de ungere sa se poata face comod;

Siguranta impotriva patrunderii in dispozitiv a prafului abraziv , a aschilor sau a lichidului de

racire a sculelor;

Controlul usor a calitaii de lubrifiant existent la unmomentdat;

Siguranta in functionare si posibilitatea de control a acesteia ;

Simplitate si cost redus;

Cunoasterea metodelor de ungere, a conditiilor de ungere impuse dispozitivelor si
instalatiilor de ungere folosite permite alegerea celui mai potrivit sistem de ungere, in raport
cu particularitatiile fiecarei masini, utilaj si instalatii in parte .
Sistemele de ungere sunt de mai multe feluri :

Sisteme pentru ungerea individuala, periodica sau continua, cu sau fara presiune;

Sisteme pentru ungere centralizata periodica sau continua, cu sau fara presiune;

Sisteme combinate.
Ungerea cu unsoare consistenta.

Ungerea cu unsoare consistenta se aplica la

masini cu turatii micisau cand cantitatea necesara de lubrifiant este redusa< lagare cu
rulmenti, lagarele agregatelor care lucreaza in atmosfera libera, in praf (formeaza gulere
protectoare impotriva patrunderii diverselor particule) unele angrenaje. Ungerea se face cu
ajutorul ungatoarelor cu bila, care conform STAS 1116-78 sunt:

de tip A cu cap si filet conic (fig.2.a)

14

de tip B cu cap plat si filet cilindric (fig.2.b)

de tip C cu cap plat fixat prin presare (fig.2.c).

La aceste ungatoare orificiul de ungere este inchis printr-o bila apasata de un arc. In
timpul alimentarii cu aceasta presa de mana, unsoarea invinge apasarea arcului si patrunde in
interior. Ungatoarele pot fi montate si in pozitie inclinata 45 o sau la 90o, prinn folosirea unor
piese de pozitie (figura 3). In afara ungatoarle cu bila se folosesc si ungatoarele (fig .4)
executate conform STAS 748-69. Spatiul dintre corpul 1 si capacul 2 al ungatorului fiind
umplut cu unsoare consistenta, prin strangerea capacului filetat, lubrifiantul este fortat sa
patrunda prin orificiul central si prin alezajul executat in corpul lagarului si cuzinetului pana
la fus.
De asemenea sa dovedit corespunzatoare ungerea directa din depozitul capacului lagarului
(fig .6).

Ungerea centralizata, realizata prin alimentarea simultana a mai multor puncte de

unsoare presata dintr-un cilindru, al carui piston este actionat manual sau mecanic, cu
posibilitatea de reglaj exact al cantitatii necesare fiecarui loc de ungere, asigura o eficienta
superioara dispozitivelor anterioare (fig .7)
15

Ungerea cu ulei. Ungerea individuala efectuata manual se aplica organelor cu

solicitari mici si viteze mici. Ca dispozitive de ungere se folosesc ungatoarele cu capac plan
sau cilindric (fig .8) alimentate cu cana de ulei si ungatoarele cu bila (fig. 9) , in care uleiul
se introduce manual sub presiune cu ajutorul unei pompe denumita Tecalemit.
Sistemele de ungere cu fitil se bazeaza pe fenomenul capilaritatii fitilului de bumbac
sau din canepa (fig.10) .Uneori un rezervor central poate asigura ungerea simultan a mai
multor locuri de ungere, fiecare fitil avand canal vertical propriu pentru picurarea uleiului
absorbit si un racord individual de legatura cu tubul de conducere a uleiului (fig.11)

Ungatoarele cu inel (fig.12) asigura ungerea datorita aderentei uleiului pe inel. Este
un dispozitiv de ungere foarte bun, economic, deoarece uleiul nu se pierde.
Ungerea individuala in baie de ulei este utilizata mai rar si in special pentru rulmenti
(fig.13).In acest caz, nivelul uleiului nu trebuie sa treaca de mijlocul bilei sau al rolei din
partea inferioara, deoarece o cantitate mai mare de ulei duce la spumarea lui si, ca urmare, la
o ungere defectuoasa , remarcata imediat prin supraincalzirea lagarului.

16

Ungerea prin barbotaj consta din antrenarea si improscarea unei cantitati de ulei din
baie pe interiorul carcasei masini sau utilajului, de unde prin prelingere este condus prin
santuri colectoare la locurile de ungere. Ungerea individuala in baie de ulei cu element
intermediar se foloseste in cazul ghidajelor de lungime mare.Elementul intermediar (fig.14)
consta din doua role conice 1 montate pe axul 2 ce se sprijina pe arcul 3, al carui rol este de
a mentine in contact permanent rolele cu ghidajul saniei. Ungerea cu pernita de pasla (fig.15)
care se afla intr-o baie de ulei si face contact cu fusul 2 ce trebuie uns asigura prin
capilaritatea acesteia transmiterea cantitatii de ulei necesare .
Ungerea centralizata fara presiune necesita o instalatie hidraulica care consta dintrun rezervor de ulei R (fig.16) , o pompa P care absoarbe uleiul din rezervor prin filtrul F si al
trimite la un distribuitor D , de unde , prin conductele C 1,C2,..Cn uleiul este dirijat sub
actiunea gravitatiei la locurile de ungere.

Sistemele de ungere continua sub presiune (fig.17) .Uleiul absorbit prin filtrul F 1 de
pompa P , care asigura presiune corespunzatoare, este filtrat a doua oara de filtrul F 2 si
17

dirijat la ditribuitorul D, inchis la partea superioara ; uleiul este dirijat la locurile de ungere
prin conductele C1,C2,Cn

CONTROLUL UNGERII MASINILOR SI UTILAJELOR

Controlul functionarii ungerii prezinta o deosebita importanta si consta in: verificarea
presiunii si a continuitatii, verificarea tem de ungere etc.
Controlul circulatiei uleiului se face cu indicatorul (18.9) ; in acest caz uleiul curge
sau picura prin teava curba 1, ceea ce se poate observa prin cilindrul de sticla 2 care
formeaza o parte din corpul indicatorului.

TEHNOLOGIA UNGERII MASINILOR, UTILAJELOR SI INSTALATIILOR

Efectuarea unei ungeri corecte presupune:

Stergerea lagarelor si desfundarea orificilor sau canalelor de ungere inainte de inceperea

ungerii;

Ungerea se face atent , fara risipa pentru a se evita scurgerea uleiului ;

Ungerea se efectueaza numai cand masina este oprita ;

Dupa efectuarea ungerii se sterge uleiul scurs si se aseaza aparaturile la locul lor.
Ungerea transmisilor cu lant depinde de viteza lantului, frecarea avnd loc intre roata
de antrenare si lant si intre zalele lantului. La viteze de deplasare de 4-6 m/s, ungerea se face

18

prin picurare, uleiul fiind repartizat prin mai multe conducte, la partea neantrenata

lantului (fig.20).

Modul in care se face intretinerea masinilor, utilajelor si instalatiilor trebuie sa

conduca la protectia personalului muncitor contra accidentelor si la reducerea efortului
fizic. Lucrarile de intretinere a masinilor, utilajelor si instalatiilor se fac numai cand acestea
sunt in stare de repaus, pentru ca partile in miscare sa nu produca accidente. Pentru ungerea
diverselor parti ale masinilor, utilajelor si instalatiilor se vor utiliza dispozitivele existente in
acest scop.
In vederea realizarii unei atmosfere corespunzatoare si fara pericol de incendiu, in
interiorul depozitului sau magaziei vor exista dispozitive de aerisire si ventilatie, iar fumatul
si iluminatul cu felinare cu petrol sau cu lumanari sunt categoric interzise. Locurile unde
exista pericol de incendiu trebuie dotate cu materiale de stingere a incendilor.

19

Capitolul 3
SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA
LA INTRETINEREA MASINILOR SI UTILAJELOR
Masuri care se iau in activitatea de intretinerea masinilor, utilajelor si instalatiilor
trebuie sa conduca la protectia personalului muncitor contra accidentelor si la reducerea
efortului fizic.
Lucrarile de intretinere a masinilor,utilajelor si instalatiilor se fac numai cand acestea
sunt in stare de repaus, pentru ca partile in miscare sa nu produca accidente.
Pentru ungerea diverselor parti ale masinilor,utilajelor si instalatiilor se vor utilize
dispozitivele existente in acest scop.
In vederea realizarii unei atmosfere corespunzatoare si fara pericol de incendiu,in
interiorul depozitului sau magaziei vor exista dispozitive de aerisire si ventilatie,iar fumatul
si iluminatul cu felinare cu petrol sau cu lumanari sunt categoric interzise.
Locurile unde exista pericol de incendiu trebuie dotate cu materiale de stingere a
incendiilor.
Pentru ungerea diverselor parti ale masinilor si instalatiilor se vor utiliza dispozitivele
existente in acest scop.
Utilajele din hala si atelier (polizoare, masini de gaurit etc.) vor fi bine fixate, legate
de pamant, dotate cu dispozitive de protectie in buna stare.
Cricurile din dotarea halelor de reparatii sau a canalelor de revizie vor fi mentinute in
permanenta in stare buna de functionare si vor avea inscriptionata sarcina maxima.
La demonstrarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau voluminoase
persoanele juridice sau fizice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare
privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de functionare al acestora, precum si
obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice.
Utilajele din hala si atelier (polizoare, masini de gaurit etc.) vor fi bine fixate, legate
la pamant, dotate cu dispozitive de protectie in buna stare.
Cricurile din dotarea halelor de reparatii sau a canalelor de revizie vor fi mentinute in
permanenta in stare buna de functionare si vor avea inscriptionata sarcina maxima.

20

La demonstrarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau voluminoase se

vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare.
Se interzice ca la prinderea subansamblelor sa se foloseasca lanturi sau cabluri care
nu au ponsonate sarcina maxima de ridicare.
Dispozitivele de suspendare a ansamblurilor si stelajele pentru asezarea pieselor
trebuie sa aiba stabilitate si rezistenta corespunzatoare.
Exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor de ridicat se va efectua in
conformitate cu prevederile prescriptiil tehnice ISCIR in vigoare si ale cartilor tehnice
respective.
In halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura se va stabili locul de
amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, a
transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in
timpul sudurii electrice.
Petele de ulei si de combustibil de pe pardoselile halelor sau incaperilor vor fi
acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului
rezultat in locuri care nu prezinta pericol de incendiu.
Carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a
mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac de inchidere si evacuate in locuri stabilite in
acest scop pentru a fi arse.
In halele de reparare se vor monta placi avertizoare si afise sugestive pe teme de
protectie a muncii, referitoare la activitatea efectiv prestata.
In cazul incaperilor in care se gasesc instalatii prin a caror manevre sau atingere se
pot produce accidente, pe usile acestora se vor fixa tablite cu inscriptia INTRAREA
INTERZISA PERSOANELOR STRAINE.
Lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de protectie
corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatii si utilaje din dotare, conform cu
Normativul cadru de acordare a echipamentului de protectie.
In locul unde nu exista pericole de incendiu, explozii, intoxicatii si surse de zgomot
sau vibratii se vor executa masuratori in vederea depistarii depasirii CMA si a anihilarii
surselor acestora.
Sculele vor fi asezate pe suporturi speciale amplasate in locuri corespunzatoare si la
inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate, dupa care vor fi inchise
in dulapuri. Ascutirea sculelor de taiat, cioplit se va face de catre un lucrator instruit special
in acest scop.
21

Lucratorii sunt obligati ca inainte de inceperea lucrului sa verifice daca uneltele si

utilajele pe care le folosesc sunt in stare buna si corespund din punctul de vedere al
securitatii muncii. Se interzice folosirea uneltelor si utilajelor care nu corespund acestor
verificari.
Inainte de incepera lucrului la locul de munca trebuie facuta ordine. Nu se admite
aglomerarea locului de munca cu materiale, scule etc.
Este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru
chei in vederea maririi cuplului.
Zilnic, inainte de inceperea lucrului, maistrul si sefii de echipa vor verifica starea de
sanatate si de oboseala a muncitorilor. Daca acestia se afla sub influenta bauturilor alcoolice
vor fi indepartati de la lucru.
Este interzisa pastrarea imbracamintei personale a lucratorilor si a alimentelor in
incinta halei sau atelierelor.
Persoanele cu atributii de serviciu vor urmari si vor interzice introducerea si
consumul bauturilor alcoolice in unitate si la locul de munca si raspund personal de starea si
capacitatea de munca a personalului din subordine pe tot timpul lucrului.
Inainte de inceperea lucrului, persoanele cu atributii de serviciu vor verifica
functionarea tuturor instalatiilor, utilajelor si dispozitivelor din dotare.
La repartizarea lucrarilor pe muncitori, maistrul sau seful de echipa va indica
procedeul corect de lucru si masurile corespunzatoare privind utilizarea instalatiilor,
utilajelor si sculelor din dotare.
Maistrul sau seful de echipa va verifica starea echipamentului de protectie si a
echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitor la lucrarea respectiva.
Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigura o buna
vizibilitate la locul de munca.
Corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic.
Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

In incaperile cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea

cu foc deschis, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din
materiale sintetice.

Este interzis accesul in ateliere cu pericol de explozie al tuturor persoanelor

straine. Pe usile acestor incaperi se vor monta tablite cu inscriptia INTRAREA OPRITA.

22

Este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor

amenaja locuri pentru fumat.

Este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi,

carbid, cu uleiuri, a vopselelor cu acizi, vopsele, diluanti etc., in interiorul halelor sau
atelierelor, cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de constructie.

23

BIBLIOGRAFIE
Ghiorghe, M. Voicu,I. Paraschiv - Tehnologia Asamblarii si Montajului
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti.
A.Epurean - Tehnologia Constructiilor de Masini , Editura Didactica si
Pedagogica Bucuresti 1983
A.Ciocarlean-Vasilescu, M. Constantin - Ansamblari Mecanice Editura
CD PRESS
Traian Demian. - Elemente constructive de mecanica.
Legea 319 din 14 iulie 2006 Legea securitii i sntii n munc

24

ANEXE

25

26

27

28