Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
R = min/max ; a = amplitudinea
tensiunii de încărcare
Ni reprezintă numărul limită de cicluri care pot fi aplicate la nivelul de solicitare σi.
Durabilitatea calculată L
Panta caracteristicii pe porţiunea a–b poate servi ca indicator al nivelului tehnic al producției.
Intervalul de timp până la b definește durata necesară a rodajului. În cazul echipamentelor sau
sistemelor caracteristica ratei defectărilor λs se obține printr-o simplă însumare a
caracteristicilor componente λi. Dacă elementele componente ale unui sistem sunt omogene,
rata căderilor poate să depășească limita admisibilă. Dacă sistemul este format din componente
eterogene, rata defectărilor poate fi mai mică însă perioada rodajului este mai lungă.
Caracteristica ratei
defectărilor unui sistem
în perioada rodajului
a – sistem cu componente
omogene; b –sistem cu
componente eterogene
Coeficientul de siguranță
În domeniul mecanic problemele siguranței în funcționare, în mod clasic, sunt privite prin
prisma coeficientului de siguranță, definit ca raportul între rezistența limită medie (Lmed) și
sarcina de lucru medie (Pmed).
Valoarea limită se poate referi la limita de curgere sau la limita de rupere, în funcție de natura
materialului. Se consideră sarcinile limită (rezistenţa la solicitări) şi sarcinile de lucru (aplicate)
ca fiind supuse legii de repartiție normală.
Se notează sarcinile aplicate cu şi rezistenţa la solicitări (sarcina limită) cu ρ.
În funcție de poziția celor două curbe ale densității de probabilitate considerate f() şi f(ρ),
există două concepţii (metode) de proiectare:
Metoda durabilității controlate (“safe-life method”) la care curbele densității de probabilitate
nu se intersectează, neexistând nici un pericol ca elementul proiectat să suporte sarcina limită
și în consecință defectarea nu se produce.
Metoda degradării controlabile (“fail-safe method”) la care curbele f(ν) și f(ρ) se intersectează
atingându-se deci sarcina limită și se admite un anumit procent de defectare (aria hașurată).
Aplicație. Să se determine fiabilitatea unui reductor de turație într-o treaptă, știind că valorile
fiabilității rulmenților și angrenajului sunt cele date în tabel, iar fiabilitățile arborilor sunt 1,
datorită supradimensionării impuse de limitarea deformațiilor elastice.
Dacă se deteriorează una din componentele reductorului, acesta se defectează, prin urmare,
ansamblul are o schemă structurală cu elemente dispuse în serie. Defectarea angrenajului se
poate face în trei moduri: prin piting, prin ruperea danturii pinionului (roata 1) sau prin ruperea
danturii roții 2. Astfel, angrenajul se consideră format din trei elemente. Aplicând expresia :
Practic, valoarea fiabilității ansamblului este dată de valorile fiabilității rulmenților, componente
mult mai ieftine decât angrenajul. Prin urmare, dacă este necesară creșterea suplimentară a
fiabilității reductorului, aceasta se poate obține relativ ușor prin înlocuirea rulmenţilor A, B şi D
la un interval de timp mai mic decât durata impusă de 15000 ore.
unde s-au considerat valorile medii ale intensității de defectare din tabel pentru cei 4 rulmenți
cu role și pentru angrenajul considerat ca un subansamblu, iar în cazul arborilor s-au
intensitățile de defectare au fost considerate nule.