FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Departamentul de Sisteme Biotehnice

Program de masterat de cercetare avansată în domeniul “Inginerie Mecanică”
CERCETAREA, POIECTAREA ŞI TESTAREA SISTEMELOR BIOTEHNICE

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

PROFESOR : DR. ING. IRINA AURA ISTRATE

MASTERAND:IONIȚĂ IRINA FLORENTINA

 CERERE DE FINANŢARE
PROIECT EDUCAȚIONAL

I. 1. Titlul proiectului: CLUBUL MĂMICILOR SINGURE ÎN

DIFICULTATE
I. 2. Grupul ţintă principal este reprezentat de 24 de mame singure, din oraşul
Pitesti, cu vârsta cuprinsă între 15-40 de ani, beneficiare ale serviciilor Fundaţiei X, care
se află într-o perioadă dificilă a vieţii lor. Multe dintre ele nu au locuinţă stabilă (schimbă
4-5 gazde pe an), au relaţii instabile cu partenerii de cuplu şi cu membri ai familiei de
origine, nu au un loc de muncă cu forme legale. Aşadar instabilitatea şi incertitudinea
sunt caracteristici comune tuturor persoanelor din grupul ţintă vizat de proiect.

Grupuri ţintă secundare: 24 de familii monoparentale din oraşul Pitesti, formate

din mame singure cu cate 1-2 copii, provenind din medii defavorizate socio-economic.

I. 3. Loc de desfăşurare: judeţul Argeș, oraşul Pitești, sediul Fundaţiei X.

I. 4. Rezumat
Proiectul se adresează unui număr de 24 de mame singure, care sunt beneficiare
ale serviciilor Fundaţiei X şi care întâmpină greutăţi în organizarea eficientă a vieţii
familiei monoparentale. Acest lucru are consecinţe negative asupra integrării adecvate a
acestor mame în comunitate, asupra realizării lor profesionale şi asupra creşterii şi
educării copiilor lor.
Scopul proiectului este creşterea calităţii vieţii și educației mamelor singure şi a
familiilor monoparentale.
Activităţile proiectului se subsumează realizării unui club al mămicilor singure în
dificultate care va oferi acestora un reper stabil, un spaţiu cu destinaţie clară, dotat şi
mobilat corespunzător. În acest spaţiu se vor desfăşura activităţi cu caracter regulat care
să le responsabilizeze. Activităţile urmăresc sprijinirea mamelor pentru: depăşirea
situaţiilor de criză, îmbunătăţirea abilităţilor de trai independent şi a abilităţilor parentale,
dobândirea de informaţii corecte în legatură cu planificarea unei vieţi sănătoase, educaţia
pentru muncă şi stimularea solidarităţii între beneficiare prin formarea a doua grupuri de
suport.
Originalitatea proiectului constă tocmai în implicarea activă a celor 24 de mame
singure în dificultate, în desfăşurarea activităţilor celor două grupuri de suport în cadrul
cărora va creşte capacitatea lor de sprijin reciproc şi de rezolvare a problemelor de viaţă.

I. 5. Scop
Creşterea calităţii vieţii și educației familiilor monoparentale prin realizarea
Clubului Mămicilor Singure în Dificultate (CMSD)

I. 6. Obiective specifice:
1. Realizarea spatiului destinat CMSD
Prin acest obiectiv urmărim realizarea unui spaţiu cu destinaţie clară, dotat şi mobilat
corespunzător, în care se vor desfăşura activităţi de grup cu caracter regulat. Aceste
activităţi urmăresc responsabilizarea celor 24 de mame singure în dificultate, stimularea
sschimbului de experienta intre egali si a spiritului de sprijin reciproc.
2. Îmbunătăţirea deprinderilor de trai independent prin 15 ore de consiliere de
grup şi 12 ore de consiliere individuală până la sfârşitul celei de a 4 - a luni a
proiectului
Prin acest obiectiv urmărim ca mamele să dobândească:
 deprinderi pentru planificarea bugetului familial
 abilităţi de stabilire a priorităţilor la cheltuieli
 deprinderi de luare a deciziei cu asumarea responsabilităţii
faţă de propriile acţiuni
 abilităţi de relaţionare cu angajatorii
 abilităţi de căutare a oportunităţilor de angajare
 informaţii privind obligaţiile angajaţilor
  abilităţi pentru păstrarea locului de muncă.
3. Îmbunătăţirea abilităţilor parentale prin realizarea a 15 ore de consiliere de
grup şi 12 ore de consiliere individuală până la sfârşitul celei de a 4-a luni a
proiectului
Prin acest obiectiv se urmăreşte ca mamele:
 să conştientizeze nevoile de creştere ale copiilor lor
 să dobândească abilităţi de stimulare a dezvoltării copiilor
 să dobândească abilităţi de îngrijire adecvată a copiilor
 să aplice măsuri educaţionale adecvate copiilor
4. Creşterea gradului de informare în legătură cu planificarea familială şi viaţa
sănătoasă prin realizarea a 15 ore de consiliere de grup şi 12 ore de consiliere
individuală până la sfârşitul celei de a 4-a luni a proiectului
Prin acest obiectiv urmărim ca mamele să deţină informaţii corecte despre:
 un stil de viaţă sănătos
 controlul naşterilor
 măsuri de păstrare a sănătăţii femeii
 bolile cu transmitere sexuală.
5. Iniţierea unei reţele de suport pentru familiile monoparentale prin stimularea
solidarităţii între cele 24 de mame aflate în dificultate până la sfârşitul celei de
a 4-a luni a proiectului
Prin acest obiectiv urmărim:

 reducerea izolarii sociale a mamelor singure, prin relaţionarea cu alte mame în

aceeaşi situaţie

 încurajarea schimburilor de experienţă privind creşterea şi educarea copiilor

 multiplicarea bunelor practici

 stimularea învăţării sociale prin împărtăşirea de la egal la egal a experienţelor de

succes şi a greşelilor personale
 6. Creşterea vizibilităţii proiectului în rândul specialiştilor în domeniu

Prin acest obiectiv urmărim:

 transmiterea informaţiilor de specialitate despre proiect serviciilor sociale publice

şi ONG-urilor

 atragerea de colaboratori şi parteneri pentru continuarea şi diversificarea acestui

tip de serviciu social.

I. 7. Justificare
În luna iunie a anului în curs s-a făcut o evaluare a nevoilor şi temelor de interes a
beneficiarelor serviciilor Fundaţiei X . Ca urmare a acestei evaluări am putut identifica
următoarele teme spre a fi abordate în activităţile de intervenţie pe grup: gestionarea
bugetului familial, planificarea unei vieţi sănătoase, disciplinarea pozitivă a copiilor şi
educaţie pentru muncă.
Monoparentalitea este un fenomen răspândit atât la nivel global, cât şi la nivel
naţional, fiind din ce în ce mai întâlnită. Studiile realizate în acest domeniu evidenţiază
faptul că persoanele cu risc crescut de a forma o familie monoparentală sunt persoanele
de gen feminin, care provin din familii dezorganizate sau monoparentale.
In Romania, procentul familiilor monoparentale este, potrivit datelor din
Recensamantul din ianuarie 1992, de aproximativ10% din totalul familiilor (vezi Elena
Petronela Serban, “Asistenţa socială a mamelor adolescente”, Ed. Lumen, 2005). Familia
monoparentală maternală devine cel mai frecvent tip de familie monoparentală, deoarece
majoritatea părinţilor singuri sunt mai curând femei decât bărbaţi. De aceea “cele mai
multe familii monoparentale sunt alcătuite din femei cu unul sau mai mulţi copii aflaţi în
întreţinere”( Mitrofan, I., Ciuperca, 1997, p.42).
Dintre serviciile sociale existente, prevăzute de lege, care sunt orientate spre
ocrotirea familiilor monoparentale enumerăm: servicii de zi, servicii de tip rezidenţial şi
servicii de tip familial (H.G. nr. 1.438 în Monitorul Oficial nr.872/24 sept. 2004, p.12).
Fundatia X acordă servicii sociale de sprijin pentru cuplul “mama-copil” şi
acoperă atât nevoile de suport social și educațional ale copilului aflat în diferitele stadii
de dezvoltare, în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale, cât şi mamelor
singure din oraşul Pitețtii.
Noutatea pe care o aduce proiectul “Clubul mămicilor singure în dificultate”
constă în faptul că solicitanţii de servicii sociale devin din beneficiari pasivi în actori
sociali implicaţi şi responsabilizaţi. Punerea în practică a acestui proiect este în
concordanţă cu prioritatea actuala de funcţionare a “Centrului de Resurse pentru Părinţi “,
după cum prevede “Reforma educaţiei timpurii în România”.
Problemele cu care se confruntă mamele singure sunt numeroase şi complexe.
Societatea tradiţională dezaprobă monoparentalitatea şi încurajează tendinţele de
stigmatizare şi etichetare. Studiile sociologice evidenţiază faptul că majoritatea familiilor
monoparentale se confruntă cu probleme materiale, fiind asfel victime ale “noii
sărăcii”(Bawin- Legros, 1988). În fapt, mamele singure se confruntă cu diferitele aspecte
ale sărăciei, enumerate în “Planul Judeţean Antisărăcie şi Promovarea Incluziunii Sociale
2015- 2018 al judeţului Argeș”: lipsa unui loc de muncă, lipsa unei locuinţe proprii. Pe
lângă aceste probleme de factură materială, sociologii menţionează supraîncărcarea şi
conflictul de rol, scăderea stimei de sine, inexistenţa unei reţele familiale de sprijin,
provenienţa din medii dezorganizate, fără reguli sociale. Efectele negative nu întârzie să
apară: carenţe educative, eşecul şcolar al copiilor proveniţi din familiile monoparentale,
reuşita şcolară mai slabă decât a unui copil provenit din familia parentală, schimbări în
relaţia mamă–copil. Treptat şi subtil, ca o consecinţă a dilatării rolului parental, mama
atribuie copilului rolul de suport emoţional, substitutiv al părintelui absent, îi atribuie
responsabilităţi crescute faţă de fraţii mai mici (“parentalizarea copilului”). Familiile
monoparentale au tendinţa de a transmite inter-generational modelul familial,
reproducând şi extinzând astfel un lanţ întreg de probleme sociale pe termen lung.
Repercursiunile negative ale monoparentalităţii asupra copiilor şi asupra mamelor singure
impune necesitatea desfăşurării de activităţi de sprijin orientate strict către mamele
singure, mai ales provenind din medii defavorizate. Având în vedere cele prezentate
anterior apare ca necesitate înfiinţarea unui serviciu nou, care se doreşte a veni în
întâmpinarea nevoilor mamelor singure.
Grupul ţintă principal este reprezentat de 24 de mame singure aflate în dificultate,
din oraşul Iaşi, cu vârsta cuprinsă între 15- 40 de ani, beneficiare ale serviciilor Fundaţiei
X, care întâmpină dificultăţi în organizarea eficientă a vieţii familiale şi în asigurarea
resurselor socio-economice.
Proiectul doreşte să abordeze rezolvarea problemelor membrilor grupului ţintă
principal prin oferirea unui cadru de referinţă, stabil, securizant, clar organizat, cu
destinaţie precisă, care funcţionează după anumite reguli şi în care mamele singure să
aibă ocazia să trăiască experienţe constructive şi generatoare de satisfacţii.

I. 8. Descrierea detaliată a activităţilor

A1. Selecţia furnizorilor şi realizarea achiziţiilor
Durata: o luna
Responsabil: administratorul Fundaţiei X
Rezultatul concret al activităţii: oferte de bunuri şi servicii de la câte 3 firme pentru
fiecare achiziţie, contractarea şi achiziţionarea propriu-zisă.

A2. Amenajarea spaţiului CMSD

Durata: 2 luni
Responsabil: administratorul
Rezultatul concret al activităţii: amenajarea şi dotarea spaţiului destinat CMSD
A3. Realizarea instrumentelor de lucru
Durata: 6 săptămâni
Responsabil: coordonator de proiect
La această activitate participă şi coordonatorul Serviciului de Suport pentru Familii în
Dificultate din cadrul Fundaţiei X, care va oferi consultanţă pentru implementarea
activităţilor de îndrumare a mamelor în dificultate pentru disciplinarea pozitivă a copiilor
lor.
Rezultatul concret al activităţii: instrumentele de lucru pentru selecţia mamelor care vor
face parte din grupurile de suport, design-ul pentru şedinţele de lucru cu grupurile de
suport, fişe de lucru pentru activităţile de grup.
A4. Realizarea materialelor de promovare a proiectului
Durata: 2 luni
Responsabil: coordonator de proiect
Rezultatul concret al activităţii: materiale de informare atât pentru beneficiare cât şi
pentru servicii publice şi private din domeniul social sub formă de pliante şi în format
electronic.

A5. Întocmirea planului lunar de activităţi pentru şedinţele de grup

Durata: 7 săptămâni
Responsabil: coordonator de proiect
Rezultatul concret al activităţii: planurile lunare de activitate

A6. Selecţia celor 24 de mame care vor forma cele două grupuri de suport
Durata: 2 săptămâni
Responsabil: coordonator de proiect
Rezultatul concret al activităţii: constituirea celor două grupuri de support

A7. Formarea grupurilor

Durata: 2 săptămâni
Responsabil: coordonator de proiect
Rezultatul concret al activităţii: formarea a două grupuri de câte 12 mămici singure aflate
în dificultate, care au problematici similare şi care prezintă caracteristici comune;
stabilirea regulilor de grup.

A8. Pregătirea pentru activităţile de grup

Durata: 2 luni
Responsabil: coordonator de proiect
Rezultatul concret al activităţii: fişele de activitate, agendele întâlnirilor.
A9. Desfasurarea propriu zisa a sedintelor de grup
Durata: 6 săptămâni
Responsabil: coordonator de proiect
Rezultatul concret al activităţii este reprezentat de dobândirea de: abilităţi pentru
planificarea bugetului familial, informaţii corecte în legătură cu planificarea unei vieţi
sănătoase, abilităţi de căutare a oportunităţilor de angajare, abilităţi parentale, modele de
educaţie adecvate social.

A10. Supravegherea copiilor pe perioada activităţilor desfăşurate cu mamele aflate

în dificultate
Durata: 6 săptămâni
Responsabil: coordonator de proiect.
Rezultatul concret al activităţii este reprezentat de desfăşurarea de activităţi de petrecere a
timpului liber pentru copiii mamelor singure aflate în dificultate atunci când acestea
participa la interviurile de selecţie şi la activităţile de grup.

A11. Evaluarea şi monitorizarea internă

Durata: 8 săptămâni
Responsabil: coordonator de proiect
Rezultatul concret al activitatii: Procesele verbale de analiză a implementării a fiecărei
tematici.

A12. Raportare
Durata: 4 saptamani
Responsabili: coordonator de proiect
Rezultatul concret al activităţii: evaluarea gradului de respectare a planului de lucru,
evaluarea rezultatelor proiectului, stabilirea concluziilor proiectului, realizarea raportului
final destinat finanţatorilor.
 Echipa care va implementa proiectul este formată din:
1. Director
2. Coordonator de proiect
3. Moderator grup de lucru – 2 persoane
4. Psihopedagog
5. Administrator
6. Responsabil financiar contabil

Diagrama Gantt

Activitate Luna 1 2 3 4 Instituţia care

implementează
Pregatirea activitatii: selecţiea furnizorilor şi X Fundaţia X
realizarea achiziţiilor A1
Executia A1 X Fundatia X
Pregatirea activitatii: amenajarea spaţiului X X Fundaţia X
CMSD A2
Executia A2 X X Fundaţia X
Pregatirea activitatii: Realizarea instrumentelor X X Fundaţia X
de lucru A3 Fundaţia X
Executia activitatii A3 X X Fundaţia X
Pregatirea activitatii: Realizarea materialelor de X X Fundaţia X
promovare a proiectului A4
Executia activitatii A4 X X Fundaţia X
Pregatirea activitatii: Întocmirea planului lunar X X Fundaţia X
de activităţi pentru şedinţele de grup A5
Executia activitatii A5 X X Fundaţia X
Pregatirea activitatii: Selecţia celor de 24 de X Fundaţia X
mame aflate în dificultate care vor forma cele
două grupuri de suport A6
Executia A6 X Fundaţia X
Pregatirea activitatii: Formarea grupurilor A7 X Fundaţia X
Executia activitatii A7 X Fundaţia X
Pregatirea activitatii: Pregătirea pentru X X Fundaţia X
activităţile de grup A8
Executia activitatii A8 X X Fundaţia X
Pregatirea activitatii: Desfăşurarea propriu zisă a X X Fundaţia X
şedinţelor de grup A9
Executia activitatii A9 X X Fundaţia X
Pregatirea activitatii: Supravegherea copiilor pe X X X Fundaţia X
perioada activităţilor desfăşurate cu mamele Fundaţia X
aflate în dificultate A10
Executia activitatii A10 X X X Fundaţia X
Fundaţia X
Pregatirea activitatii: Evaluare şi monitorizare X X X X Fundaţia X
internă A11
Executia activitatii A11 X X X X Fundaţia X

Pregatirea actvitatii : Raportare A12 X X X X Fundaţia X

Executia activitatii A12 X X X X Fundaţia X

I. 9. Metodologie
In cadrul proiectului vor fi utilizate urmatoarele metode:
Intervenţia de grup – prin care urmărim să influenţăm şi să ameliorăm situaţia mamelor
singure, să le redăm independenţa şi capacitatea de decizie, precum şi posibilitatea de a
de a învăţa din experienţa altora. Situaţiile pozitive, bunele practice vor putea fi aplicate
de toţi membrii grupului. Prin intermediul grupului urmărim să transmitem mamelor
cunoştinţe, informaţii şi să le dezvoltăm abilităţi şi competenţe care sunt eficiente pe
termen lung. Această metodă presupune o viziune interactivă prin intermediul căreia se
vor interioriza norme şi valori acceptate social.

Folosirea chestionarului – utilizat pentru a măsura diferenţele dintre nivelul de

cunoştinţe iniţial şi cel după intervenţie. Constă dintr-un set de întrebări privind o
anumită temă abordată. Cu ajutorul acestei metode se va efectua o evaluare a eficienţei
intervenţiei şi a metodelor utilizate.

Aplicarea interviului – va fi realizat cu mamele în scopul stabilirii componenţei grupului.

Se va urmări realizarea unei relative omogenităţi a grupului, găsirea de persoane-pereche
prin identificarea unor cazuri situaţii similare. Se vor evita persoanele foarte rigide, cele
care tind sa monopolizeze discuţia, cele care generează situaţii conflictuale. Se vor
analiza resursele persoanelor nevoile lor, eventualele disfuncţiile şi cauzele care le
generează.

Supervizarea - formă de sprijin prin care activitatea specialiştilor este menţinută în

standarde profesionale ridicate, prin
- sprijin informational;
- suport emotional;
- abordarea prin prisma teoretica a cazurilor, situaţiilor
- asigurarea unei „priviri obiective”;
- posibilitatea de a reflecta asupra detaliilor si a muncii în general;
În cadrul supervizării se vor urmări identificarea celor mai potrivite soluţii privind
metodele şi tehnicile abordate astfel încât să fie atinse obiectivele stabilite iniţial.
Supervizarea va permite îmbunătăţirea intervenţiei şi a calităţii serviciilor oferite, fiind o
modalitate de dezvoltare profesionala .

Metodă interactivă de transmitere a informaţiei, bazată pe învăţarea experienţială, rolul

formatorilor fiind de a acţiona ca facilitatori într-un proces dinamic de schimb de
experinţă. Se vor utiliza: brainstormingul, dezbaterea, problematizarea, jocul de rol,
schimbul de opinii şi experienţe în grup mic.

Autoprezentarea de caz – se va crea o atmosferă securizantă în cadrul căreia mamele vor

fi stimulate să-şi împărtăşească problemele cu care se confruntă

Poveşti de succes – vor fi folosite pentru a stimula încrederea clienţilor în propriile

posibilităţi şi drept modele de urmat de către ceilalţi.
Jurnalul mămicilor - fiecare mamă va completa într-un caiet evenimentele şi trăirile ei
deosebite din timpul fiecărei întâlniri, lecţiile învăţate, aspectele care le-au deranjat şi ar
dori să nu se mai repete.
Lucrul individual: în baza unor fişe de lucru cu studii de caz şi a unor fişe de
autoevaluare.
Planificarea întâlnirilor de grup: agenda întâlnirilor

Evaluare şi monitorizare internă – la încheierea fiecărei teme echipa multidisciplinară

va realiza o întâlnire pentru analiza şi compararea rezultatelor întâlnirilor cu cele două
grupe de suport. Scopul acestei întâlniri este de a îmbunătăţi modalitatea de lucru, de a
verifica în ce măsură au fost atinse obiectivele stabilite. La finalul acestei întâlniri se va
completa un proces verbal care va fi semnat de către toţi membrii echipei de
implementare a proiectului. La sfârşitul fiecărei activităţi se va completa un raport de
activitate care va ilustra gradul de atingere a obiectivelor.

Diseminarea informaţiilor - prezentarea proiectulu CMSD şi a rezultatelor intermediare

şi finale în buletine informative electronice cu circulaţie locală şi naţională.

Parteneri, colaboratori şi rolul lor

 Asociaţia SECS – colaborator - prin distribuirea de materiale informative despre

metodele contraceptive; va pune la dispoziţia asistentului social o listă cu medicii de
familie care distribuie gratuit metode contraceptive.
 Fundatia X – partener - prin Centrul de Voluntariat : recomandare de voluntari care
vor desfasura activităţi ludice şi de socializare cu copiii, pe durata întâlnirilor de grup
 Fundatia X – partener - prin coordonatorul Serviciului de Suport pentru Familii în
Dificultate, care va oferi consultanţă pentru implementarea activităţilor de îndrumare
a mamelor în dificultate pentru disciplinarea pozitivă a copiilor lor.
I. 10. Continuitate
C.M.S. D. are rolul de a creşte calitatea serviciilor sociale acordate de Centrul de
Servicii pentru Mamă şi Copil al Fundaţiei X, mamelor în dificultate. Prin înfiinţarea
acestui club se urmăreşte o schimbare calitativă la nivelul serviciilor sociale de suport
deja acordate, trecând de la abordarea individuala, predominant pasivă, a cazurilor de
familii monoparentale în dificultate, la o abordare de grup, care pune accentul pe
implicarea activă a beneficiarilor de servicii sociale.
Fundatia X intenţionează să continue activităţile de bază în două direcţii:
 Pe de o parte, abordarea de noi teme de lucru cu grupurile deja existente. Deoarece la
evaluarea necesităţilor grupului realizată în luna iunie a anului în curs au fost relevate
mai multe teme de interes, dintre care mentionăm:
- “Munca în străinătate – avantaje şi dezavantaje “
- “ Managementul timpului în familiile monoparentale în dificultate”
- “Relaţia cu familia lărgită şi depăşirea conflictelor”
 Pe de altă parte, multiplicarea experienţei prin formarea de noi grupuri în funcţie de
solicitări.
I. 11. Rezultate
I. Participarea, în mod constant, a unui număr de 24 de mame la şedinţele de grup
Indicatori
 Numărul de participanţi la sesiunile de grup
 Frecvenţa individuală de participare.
II. Formarea unei reţele de sprijin cu mamele din proiect
Indicatori
 Numărul mamelor din reţeaua de sprijin
 Frecvenţa desfăşurării de activităţi de sprijin.
III. Dobândirea de abilităţi parentale şi alte deprinderi de viaţă adecvate social
Indicatori
 Numărul de mame care şi-au format abilităţi parentale
 Numărul de mame care îşi gestionează venitul lunar în mod eficient
 Numărul mamelor care identifica oportunitati de angajare
 Numarul de mame care dobândesc informaţii corecte despre planificarea unei vieţi
sănătoase
IV. Dobândirea unei maturităţi sociale în cazul mamelor
Indicatori
 Numărul de mame participante la reţeaua de sprijin
 Numărul de mame care relaţionează adecvat în cadrul convorbirii telefonice cu
angajatorii
 Numărul de mame care îşi continuă studiile.
IV. Informarea publicului şi a potenţialilor beneficiari
Indicatori:
 Număr de pliante distribuite
 Număr de apariţii în mass-media
 Frecvenţa apariţiilor în mass-media

I. 12. Impact
După terminarea proiectului, efectele vor fi:

1. Îmbunătăţirea abilităţilor parentale ale mamelor participante la proiect

2. Creşterea gradului de autonomie personală (abilitatea de gestionare a venitului,
de valorificare a timpului, ),
3. Dobandirea de informatii corecte despre metodele contraceptive
4. Îmbunăţirea sprijinului reciproc între mamele singure
5. Creşterea încrederii în forţele proprii şi a gradului de deschidere în solicitarea
de servicii, sprijin
6. Stimularea altor proiecte din acelaşi domeniu de activitate sau din domenii
conexe (ex: educaţie parentală-în familia nucleara).

I. 13. Efecte multiplicatoare

Rezultatele proiectului vor fi prezentate la întâlnirile ONG-urilor. De asemenea se va
oferi consultanţă altor organizaţii care doresc să desfăşoare proiecte similare, atât în
judeţul Iaşi, cât şi în alte zone din ţară.
II. Descrierea solicitantului

a) Data la care a fost înfiinţată organizaţia

noiembrie 2015

b) Descrierea principalelor activităţi desfăşurate de organizaţie în prezent

 Suport pentru inserţie socio-profesională
  Suport pentru îmbunătăţirea şcolarizării
 Îndrumare şi consiliere pentru soluţionarea problemelor familiale
 Îndrumare şi suport pentru obţinerea drepturilor sociale
 Suport pentru creşterea şi educarea copiilor
 Activităţi tip centru de zi pentru copii mici şi preşcolari

c) Consiliul Director (nume, funcţii, vechime, CV-uri)

Constntin Murar, preşedinte, din noiembrie 2011

Anda Popescu, vicepreşedinte, din noiembrie 2011

Cosmin Dănilă, membru, din noiembrie 2011

Carla Grassini, membru, din noiembrie 2011

Ioana Catană, membru, din decembrie 2011

d)Experienţa în proiecte similare (nume proiect, buget, finanţator, rolul organizaţiei)

Nume proiect: Centrul pentru mamă şi copil
Buget: 418.000 RON
Finanţatori: Consiliul Local Argeș, Ministerul Muncii şi Familiei din Italia..
Rolul organizaţiei: Fundaţia X a conceput proiectul şi l-a implementat.

c) Venitul anual
480.573 RON

d) Numărul membrilor/angajaţilor sau voluntarilor

Numărul angajaţilor: 14
Numărul voluntarilor: 11
e) Echipamente şi birouri:
  2 birouri echipate corespunzător cu echipamente evidenţiate în bilanţul
contabil pe anul 2011, în valoare de 61.051 RON.

BIBLIOGRAFIE
Șerban, Elena,Petronela “Asistenţa socială a mamelor adolescente”, Ed. Lumen, Iasi,
2005.
Mitrofan I.,Ciuperca C. - Introducerea în psihosociologia şi psihosexologia familiei Ed.
Alternative, Bucureşti,1997 .
H.G. nr. 1.438 în Monitorul Oficial nr.872/24 sept. 2004, p.12