Şcoala Gimnaziala nr.

1 Dej
prof. Bontidean Liliana

Tema Modul 3
PROIECT EDUCAŢIONAL
„ŞCOALA PĂRINŢILOR” la Şcoala Gimnaziala nr.1 Dej

Argument pentru proiectul „Şcoala părinţilor”

Experienţa didactică a cadrelor didactice iniţiatoare a proiectului a generat constatarea că
între copii şi părinţi există de multe ori o comunicare defectuoasă: ori părinţii nu-i înţeleg pe
copii, ori copiii nu înţeleg care sunt priorităţile şi posibilităţile familiilor lor. De multe ori copiii
sunt dezorientaţi de comportamentul părinţilor lor care ori nu timp, ori le este ruşine să
discute cu copiii lor, ori nu ştiu cum să abordeze diferite probleme, ori transferă ambiţiile şi

1
eşecurile, neîmplinirile proprii copiilor, ori nu au limite clare în ceea ce priveşte cât şi mai ales
cum oferă copiilor lor.
Proiectul „Şcoala Părinţilor” este o activitate dedicată direct părinţilor pentru a-i
sprijini în mai buna cunoaştere a copiilor lor, pentru a le da răspunsuri privind metodele şi
mijloacele prin care să comunice mai bine cu aceştia.
Părinţii primesc cu interes aceste activităţi, participând în număr din ceîn ce mai mare, punând
întrebări, căutând răspunsuri la situaţii diferite în care au fost puşi de copiii lor, propunând
teme pentru viitoarele întâlniri.
Dacă părinţii ar şti cât mai multe despre problemele copiilor din generaţia actuală, vor
importanţa educaţiei în familie şi a colaborării cu şcoala ca parteneri, constientizând
deopotrivă necesitatea coerenţei influenţelor educative ale tuturor factorilor care actionează
asupra copiilor.

Analiza de nevoi

Puncte tari:

 existenţa la nivelul şcolii a unui colectiv de cadre didactice bine pregătite

profesional, cu iniţiativă şi creativitate;

 experienţă în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare;

 vizibilitatea actului educaţional în comunitate şi societate prin mediatizarea

activităţilor extraşcolare şi extracurriculare (spectacole, recitaluri, concursuri,
competiţii, emisiuni la care participă copiii);

 transferul de metode didactice neconvenţionale centrate pe copil şi familie

utilizate în cadrul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare în vederea ridicării
calităţii şi eficienţei actului educaţional;

 deschiderea oferită de disciplinele opţionale în conformitate cu interesele

copiilor şi perspectivele de dezvoltare ale societăţii;

 existenţa parteneriatului educaţional cu familia, comunitatea, organizaţiile

guvernamentale şi non-guvernamentale în vederea responsabilizării acestora în
susţinerea şi îmbunătăţirea actului educaţional.

2
Puncte slabe

 existenţa abuzurilor şi neglijării copiilor în propriile familii;

 slaba implicare a unor părinţi în activităţile copiilor lor;
 lipsa de preocupare a unor părinţi în activităţile educaţionale formale şi informale ale
copiilor;
Oportunităţi

 implicarea cadrelor didactice în dezvoltarea relaţiilor de parteneriat educaţional între

instituţiile de învăţământ şi alte instituţii, ONG-uri, reprezentanţi ai societăţii civile;

 stimularea creativităţii copiilor prin realizarea unor activităţi inter şi transdisciplinare.

Ameninţări
 teama de nereuşită, neatingerea tuturor obiectivelor propuse;
 imposibilitatea de a desfaşura şi finaliza toate acţiunile propuse la termenele fixate;
 instabilitatea socială a familiilor copiilor în vederea susţinerii activităţilor
extracurriculare.

Argumente
Şcoala nu-şi poate îndeplini menirea educativă fără a avea sprijinul familiei.
De fapt, finalitatea activităţi desfăşurate în şcoală este reprezentată de copilul apt să facă faţă
nevoilor sociale, să se integreze armonios în societate, să fie cât mai util comunităţii de care
aparţine. Acest deziderat nu poate fi atins fără a fi implicat un partener vital al actului
instructiv-educativ, adică familia.
Implicarea cât mai activă a familiei în procesul educaţional reprezintă una din soluţiile
de reformare a sistemului educativ.
Ceea ce ne determina sa sperăm în reuşita acestui demers este convingerea ca soluţiile
trebuie sa vină de la noi, cei implicaţi direct, nemijlocit şi uneori necondiţionat în formarea
adulţilor de mâine, şi să nu aşteptăm răspunsuri venite de undeva de sus, de prin birourile
ministeriale, sau de aiurea!
Proiectul se adresează tuturor părinţilor care doresc să cunoască mai multe despre
creşterea şi educarea copiilor, doresc să înveţe noi metode de a face faţă nevoilor de

3
dezvoltare şi particularităţilor individuale ale propriilor copii şi au nevoie de sprijin
informaţional şi emoţional în relaţia aceştia.

TIPUL PROIECTULUI : Proiect de parteneriat educational cu familia

Grup tinta/ parteneri/ durata
Grup ţintă Copii, adolescenţi, părinţi, bunici, copii lăsaţi
în grija altor persoane pe perioada în care
părinţii se află la muncă în străinătate,
asistenţi maternali
Invitaţi Medici, psihologi, logopezi, cadre didactice,
preoţi, poliţistul de proximitate
Perioada 6 luni
Grupul ţintă :
 200 de parinti ai elevilor din ciclul gimnazial
 dirigintii

 directorii şcolii
Beneficiari:

 direcţi: parintii
 indirecţi: copiii, şcoala, comunitatea locală

Locul desfăşurării: Şcoala Gimnazială Nr.1 Dej 

Resurse
 Resurse umane implicate: cadre didactice titulare din şcoala ; specialişti invitaţi de
partenerii media (psihologi, medici, profesori, actori, preoţi, sociologi, reprezentanţi ai
autorităţilor locale).
 Resurse de timp alocate: 40 de ore.
Proiectul se derulează în perioada noiembrie 2019 – aprilie 2020, cu posibilitatea
extinderii în timp
 Resurse materiale: sălile de clasa ale şcolii; videoproiector, PC, aparat foto, acces la
internet

4
Parteneri educaţionali:
 Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Cluj;
 Parohia Ortodoxă Dej III
 Medicul şcolar: dr. Hirian Letiţia
 Politia de Proximitate
 Psihologul Tămaş Mihaela
 Consilierul şcolar: Hedeşiu Bogdan

Obiectivele proiectului educaţional „Şcoala Părinţilor”:

1. Cunoaşterea de către părinţi a particularităţilor individuale şi de vârstă ale copilului;

2. Stimularea procesului de autocunoaştere pentru identificarea propriilor nevoi şi
separarea acestora de nevoile copiilor şi managementul furiei;
3. Educarea părinţilor în a optimiza comunicarea cu proprii copii;
4. Scăderea numărului de copii şi adolescenţi cu probleme de absenteism si
comportamentale;
5. Cunoaşterea efectelor şi evitarea consumului de alcool şi droguri;
6. Cunoaşterea efectelor şi evitarea contactelor sexuale întâmplătoare li neprotejate;
7. Educaţia tinerei generaţii pentru o viaţă sănătoasă;
8. Evitarea eşecului şcolar;
Rezultate asteptate:
 Abilităţi de comunicare, în beneficiul copiilor, al şcolii;
 Dezvoltarea capacităţii de a-şi înţelege şi de a-şi ajuta copiii;
 Mai mulţi părinţi implicati in derularea demersului didactic;
 Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor;
 Ameliorarea calităţii deprinderilor parentale;
 Dezvoltarea unor atitudini si comportamente civice ale elevilor faţa de şcoala

5
Planul operaţional de acţiune
 etapa de mediatizare – vizează fundamentarea obiectivelor proiectului, cuantificarea
resurselor materiale existente şi necesare, precum şi informarea copiilor, părinţilor,
apărţinătorilor părinţilor cu privire la intenţia de desfăşurare a proiectului;
 etapa de identificare a grupului ţintă – reprezintă intervalul de timp alocat selecţiei a
personalului didactic, a părinţilor şi/sau aparţinătorilor copiilor, a specialiştilor participanţi în
calitate de lectori precum şi a conceperea şi aplicarea chestionarelor de intenţie referitoare la
participarea la proiect;
 etapa de organizarea a muncii grupurilor ţintă– stabilirea responsabilităţilor, sarcinilor şi a
atelierelor de lucru pentru fiecare temă cuprinsă în calendarul activităţilor;
 etapa de documentare– inventarierea resurselor şi stabilirea materialelor necesare fiecărei
teme, culegerea de informaţii şi desfăşurarea de activităţi care se impun (de la caz la caz)
pentru finalizarea obiectivelor propuse;
 etapa de desfăşurare a activităţilor şi de prezentare a rezultatelor– presupune informarea
conducerii inspectoratului şcolar, a autorităţilor locale, a instituţiilor partenere, prin
intermediul media, a rezultatelor proiectului în vederea replicării lui;
 etapa de evaluare finală– implică evaluarea finală şi redactarea raportului final de activitate.

Activităţi derulate în cadrul proiectului

Nr Activităţi Durata Parteneri
crt
1 Pregătirea pentru începerea 20 ore Cadre didactice, părinţi, media
proiectului. Noiembrie-
decembrie
2019
2 Tema 1 3 Cadre didactice implicate in
„Comunicarea – Arta de a fi părinte” Ianuarie 2020 proiect,
Partener: Psihologul Scolar
3 Tema 2 3 Cadre didactice implicate in
„Violenţa şi agresivitatea la copil” Ianuarie2020 proiect,
Partener: Politistul de
Proximitate
4 Tema 3 3 Cadre didactice implicate in
„Frica la copil” Februarie 2020 proiect,
Partener: Psihologul şcolar

6
5 Tema 4 3 Cadre didactice implicate in
„Pedeapsă şi recompensă” Februarie 2020 proiect,
Partener: Preotul paroh
6 Tema 5 3 Cadre didactice implicate in
„Educaţia sexuală a copiilor: cine, Martie 2020 proiect,
când şi cum o realizează?” Partener: Medicul şcolar
7 Tema 6 3 Cadre didactice implicate in
„Metode pozitive de disciplinare a Martie 2020 proiect,
copilului” Partener: Psiholog
8 Evaluarea finală şi identificarea 2 Cadre didactice, părinţi, media
posibilităţilor de continuare Aprilie 2020

Evaluarea programului şi concluzii

Evaluarea programului de educare al părinţilor se realizează cu dificultate, neputând fi exact
măsurabilă. Lipsa unor rezultate imediate şi/sau spectaculoase nu trebuie însă să ne sa
descurajeze.
În cazul în care suntem convinşi că activităţile au fost bine concepute şi organizate, dacă
participarea a fost bună şi interesată, iar reacţiile participanţilor pozitive, putem să afirmăm că
proiectul a avut impactul dorit.
Propun următoarele instrumente necesare pentru o evaluare mai exactă a acestei activităţi:
 prin testare periodică, prin intermediul unor “scale de evaluare a
satisfacţiei/insatisfacţiei “ părinţilor, al unor “chestionare de (auto) evaluare şi
interviuri (anchete de opinie) cu părinţii;
 prin constatarea schimbărilor calitative produse în “relaţia cu copilul“;
 prin efectele observate la nivelul copilului, ca o consecinţă a îmbunătăţirii actului
educativ parental;
 printr-un proces continuu de tip feedback, prin discuţii, dezbateri.

E riscant să afirmi că părinţii care au copii buni sunt la rândul lor părinţi buni, după cum se
poate spune că nu sunt neapărat “răi” acei părinţi ai căror copii au înregistrat eşecuri mai mari
sau mai mici.

7
 CHESTIONAR DE EVALUARE

I. Vă rugăm să completaţi următorul chestionar bifând figura corespunzătoare opiniei

dumneavoastră:

1. Tematica a fost interesantă   

2. Gradul de interacţiune corespunzător   

3. Au fost clarificate aspectele neclare cu privire la   

tematica analizata în curs

4. Timpul alocat dezbaterilor a fost suficient   

5. S-a îmbunătăţit comunicarea în grup   

6. O notă pentru organizarea generală a activităţii   

II. Propuneri pentru continuarea colaborării după finalizarea cursului

………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………