Importanța studierii Memeticii în formarea

viitorilor profesori

Nume student:
****
An **, grupa**, specializare
*****
Importanța studierii Memeticii în formarea viitorilor profesori

Memele există, sunt unități din care este constituită mintea noastră.
Întregul proces de educare constă în serii de meme (mema cine are carte, are
parte, mema care exprimă fragmente de cunoaștere- π=3,14, meme conținute de
diverse morale, proverbe), iar educatorul este cel care le pune “în mișcare”,
mentorul care ar trebui să stăpânească cel mai bine această artă de răspândire a
virusurilor mintali, apelând la harul lor, dar și la eforturile susținute.
Programarea primită de la virusul mintal cu care infectează profesorii trebuie să
fie benefică. Nu este de ajuns să ne mulțumim cu ideea că memele există și se
răspândesc, fără să avem o reacție. Așadar, trebuie să punem această sarcină în
mâinile persoanei potrivite, profesorul, care este învățat cum să gestioneze

memele în educație.
 MEMETICA ȘI EDUCAȚIA

Așa cum un dirijor trebuie să cunoască timpii, ritmica și dinamicile dintr-o compoziție
muzicală pentru a-și coordona ansamblul, și un profesor trebuie să cunoască fiecare “piesă”
din care este alcătuită mintea celui care urmează să-l privească curios din băncile școlii,
precum și cele din propria minte, deoarece pentru a schimba ceva în ceilalți trebuie să ai
capacitatea să schimbi ceva în tine. Aceste “piese” pot fi numite meme. Dar ce este mema?
Ce relație este între memă și educație? De ce memetica, știința care se bazează pe evoluție și
explică modul în care virușii minții se răspândesc liber prin lume, reprezintă o “treaptă” în
procesul de formare al profesorilor ?
Mema este o unitate de informație aflată într-o minte, a cărei existentă influențează
evenimentele în așa fel încât mai multe copii ale sale să se creeze în alte minți. Privind din
aceeași perspectivă și educația conține o multitudine de asemenea unități care se reproduc
prin serii multiplicate în milioane de minți.
Așadar, educația, procesul în care profesorii sunt personajele principale, desigur,
alături de elevi, și mema sunt strâns legate una de cealaltă, prin “pionul” pe care îl pot muta-
mintea. Acestea transmit informație, duc la asimilarea de cunoștințe, formează competențe,
aptitudini, deprinderi, modelează caractere.
Profesorii trebuie conștientizeze faptul că mintea elevilor este contaminată cu o
diversitate de meme purtate de diverși viruși, iar educația, fiind o colecție de meme și
metameme, revendică distincții în legătură cu virușii și memele care au consecințe pozitive
pentru persoanele supuse formării. Un profesor trebuie să facă diferența între meme rele,
meme bune, meme benefice și meme nocive. Profesorul este pus în ipostaza de agent care
virusează mintea, iar pentru o capacitate mai mare de răspândire și multiplicare a memelor
trebuie să fie cât mai credibil si legitimat.
Un profesor trebuie să știe că memele bune și memele rele nu se disting având drept
criteriu beneficiul pentru subiect, ci capacitatea memelor de a se răspândi. Deci memele rele
sunt ineficiente, fără putere de penetrare a minților.
Memetica îl pune pe profesor față în față cu sarcinile sale în postura de mentor. Acesta
trebuie să elaboreze constant și productiv strategii pentru a găsi soluții. Soluția întotdeauna va
sta în mâinile profesorului. Cum va „contrui” o arhitectură a personalității elevilor săi,
“discipolilor” ? Cultivând și împărtășind meme, profitând de rolul semnificativ pe care îl are
latura afectiv-emoțională. De asemenea, prima etapă din procesul său de formare îi aduce la
cunoștință și faptul că nu este suficient doar să cultive valori, ci trebuie să le facă credibile
spre a fi împărtășite.
Dar care sunt memele la care trebuie să se raporteze un profesor în educarea elevilor
pentru a fi un profesor responsabil ? Soluția o reprezintă distingerea dintre memele benefice
și memele nocive. Această situație ar putea, totuși, să-i ridice profesorlui dificultăți. Pot fi
mereu anticipate corect efectele memelor asupra celor contaminați? Unele seturi de meme și-
au dovedit conținutul benefic generație după generație, în timp ce altele au dat dovadă de
nocivitate, deși au fost împărtășite de mulți elevi.
Ce se întâmplă atunci când un profesor întelege memetica și se raportează la această
știință în luarea deciziilor? Crește calitatea vieții și contribuie la “dezinfectarea” fiecăruia de
multe meme de natură nocivă, dar și la un “restart” al minților cu noi meme. Odată ce
profesorul se reprogramează pe sine cu meme care îi sprijină valorile poate combate virușii și
din mințile celorlalți.
Un profesor care cunoaște tainele memeticii este capabil să le ofere copiilor
posibilitatea să descopere ce-i interesează, ce le dă sens vieții, ce-i motizează, deoarece
modul în care și-a programat mintea i-a deschis noi orizonturi. Acest profesor înțelege că este
nevoie de schimbare în educație, de mutarea interesului de la memorare la a învăța cum să
gândești. În momentul de față elevii demonstrează că sunt învățați să caute doar note și
aprobare, iar “căutarea aprobării este o invitație la Balul Virușilor”.
Programa actuală din învățământ nu ajută la programarea copiilor pentru o viață plină
de fericire și libertate, ci una de slavie și disperare, în care stresul “aruncă zarurile”. Putem
spune că una dintre misiunile profesorului din ziua de azi este să creeze generații de oameni
conștienți, cu paradigm propria.
Metodele de predare și evaluare din învățământ evoluează datorită memelor. Un
profesor poate fi programat cu meme precum: “Profesorii care introduc metode modern de
predare sunt apreciați de elevi”, “Calculatorul servește mai bine predării”, “Este important să
fiu apreciat de elevi”. Fără unul din aceste 3 meme sunt șanse ca profesorul să nu adopte
metoda predării asistate pe calculator, însă acționând împreună duc la utilizarea acestei
metode. Iar de aici are loc o reacție în lanț, decizia primului profesor acționand în întregul
colectiv de profesori.
Răspândirea exponențială a virusurilor minții în ziua de azi pune sub semnul întrebării
viitorul copiilor noștrii, ba chiar viitorul întregii omeniri, făcându-i s-o apuce pe căi greșite.
Aici intervine memetica care îl învață pe profesor cum să gestioneze memele, deoarece
aceasta este menirea lui, să educe folosind drept arme “memele”, să pătrundă în mintea
copiilor pentru “a face lumină” și pentru a-i aduce pe drumul cel bun.
De cele mai multe ori virusurile răspândite de profesori se află într-o “luptă” cu virușii
minții, transportați de vehicule precum mass-media, reclamele, mărcile etc , care cotropesc
creierul, declanșând un proces de autodistrugere.
Important este faptul că, și în educație, există meme care nu au succes, sunt sortite
esecului. Acestea se numesc meme rele, iar un profesor bine instruit cunoaște arta “mânuirii”
și evitării lor. Trebuie oprită răspândirea de meme care influențează tinerii să susțină
ipocrizia, impostura,ineficientă, ele nu trebuie să altereze procesul de educare. De exemplu,
uneori, învățarea de carte și erudiția sunt tratate nu ca virtuți, ci ca vicii.
Un alt aspect pe care un profesor trebuie să-l abordeze în procesul de formare îl
reprezintă distincția meme adevărate- meme false. Educația trebuie înteleasă ca pe o formare
individuală prin transmitere culturală si integrare socială, așadar nu este firesc să opereze cu
falsuri cognitive, etice, estetice, ci cu adevăruri, adică cu meme adevărate. Numai știind
aceste lucruri, un profesor poate acționa pentru însănătoșirea minții celorlalți, cât și pentru
însănătoșirea minții proprii.
Un profesor bun, atunci când privește în mintea unui elev nu trebuie să se agațe doar
de structurile cognitive, ci și de cele afective și motivaționale care nu trebuie să fie neglijate,
deoarece există și o “logică a sentimentelor”.
Așadar, studierea memeticii este importantă în procesul de formare al profesorilor.
Îmbrățișând memele cu meseria de profesor putem crea o societate înfloritoare, în care cât
mai mulți oameni să aibă vieți minunate, pline de libertate, fericire și implinire.
Un aspect negativ al asocierii memeticii cu educația îl reprezintă memul tradiție.
Educarea se dovedește a fi, în cele din urmă, o copiere de fapte și idei de la mințile unei
generații la mințile generației următoare, ba chiar putem spune că scopul principal al
educației est copierea de meme. Dar dacă aceste meme îl fac pe elev să “respingă” procesul
de educație, să aleagă un drum paralel cu cel pe care îl propune educația ? În ciuda faptului
că, de zeci de ani, se cunoaște că ascultarea de prelegeri este cea mai puțin eficientă metodă
de învățare, încă se mai organizează orele în acest fel. Uneori educația nu trebuie privită doar
ca pe o copiere a ideilor și faptelor, uneori ar putea alt scop.
 BIBLIOGRAFIE
Gorun Adrian, Gorun Horațiu, Un scurt tratat despre educație (Teoria generală
și sociologia educației. Elemente de memetică), Editura Universitaria Craiova,
2016
Richard Brodie, Virusul minții- cum ne poate fi de folos o știință revoluționistă,
Editura Paralela 45, Pitești, 2015