ÎNVĂŢĂMÂNTUL SIMULTAN ÎNTRE NECESITATE ŞI EFICIENŢĂ

Prof. Înv. Primar: Ciotloș Simona Elena

Şcoala GimnazialăPalanca
MOTTO:
“Sarcina conducătorului este aceea de fi din ce în ce mai eficient”
(P.F. Druker)
Dezvoltarea societăţii umane în general, şi a societăţii româneşti în particular, este caracterizată
printr-o variabilitate rapidă, fapt care impune pentru grupe mari de oameni o perfecţionare
continuă. Cea mai importantă misiune a şcolii va fi aceea de a-i învăţa pe elevi cum să înveţe.
Mijloacele de autoeducare câştigă, pe zi ce trece, tot mai mult teren: manualele alternative,
lecţiile prezentate de diferite televiziuni îi ajută pe elevi să acumuleze cunoştinţe. Dascălul
încetează treptat să predea materia, rolul său fiind acela de „torţă” care luminează şi călăuzeşte
paşii elevilor prin “tunelul cunoaşterii”. Dascălul va fi cel care va organiza munca elevilor şi îi
va supraveghea.
Predarea simultană există în învăţămîntul romînesc de circa 200 de ani, deci, în acest domeniu
acumulîndu-se o experienţă bogată. Îndrumarea acestor şcoli s-a făcut cu mai mare atenţie pînă
cu cca 50 de ani în urmă, după care nu s-a mai dat o atenţie specială, de aceea activitatea a
pierdut din calitate, iar unele cadre didactice nu au mai urmărit specificul acestui tip de predare,
care au dus la scăderea eficienţei, menţionează V.Molan .Clase cu învăţămînt simultan
funcţionează, în special, la nivelul învăţământului primar din zonele rurale. Totuşi, în unele
localităţi, se desfăşoară şi în învăţămîntul gimnazial şi în oraşele multiculturale, unde sunt copii
de alte naţionalităţi într-un număr redus pentru formarea claselor şcolare.
“REALITĂŢI SIMULTANE”
Existenţa claselor cu predare simultană este inevitabilă în învăţământul românesc, în special în
mediul rural unde numărul de copii este insuficient pentru a forma clase omogene.
Aşa cum se ştie, predarea în condiţii simultane, sistem impus de realităţile demografice ale unor
zone, ridică o serie de probleme specifice, atât pentru cadrul didactic, cât şi pentru elev. Dacă în
ceea ce-l priveşte pe învăţător predarea simultană îi impune un ritm alert de lucru şi o minuţioasă
pregătire a activităţilor, în ceea ce-l priveşte pe elev accentul cade pe munca independentă, pe
optimizarea înţelegerii şi activităţii semidirijate.
Secretul succesului activităţii simultane îl constituie tocmai capacitatea şi
priceperea învăţătorului de a asigura, în primul rând, un conţinut şi forme adecvate exerciţiilor de
muncă independentă pe care trebuie să le efectueze, precum şi de a alterna corect activitatea
directă cu munca independentă a elevilor.
În învăţământul simultan, în special, esenţa este utilizarea a ceea ce ştiu şi pot deja face
elevii, sprijinindu-se unul pe altul, împărtăşindu-şi unul altuia experienţe, cunoştinţe, mod de
lucru pentru a învăţa ceva nou. Copiii învaţă cu uşurinţă unul de la altul tot felul de lucruri; aşa
cum învaţă trăsnăi, pot învăţa şi lucruri utile, cum învaţă să tragă cu praştia, să facă vaporaşe de
hârtie pot învăţa şi deprinderi de muncă intelectuală.
TIMP ŞCOLAR “SIMULTAN”
Astfel, după gruparea claselor, unul din momentele de început ale organizării, un rol important îl
ocupă întocmirea orarelor. La clasele cu predare - învăţare simultană, orarele trebuie să respecte
aceleaşi condiţii pedagogice şi psihologice, referitoare la adaptarea elevilor cu activitatea şcolară,
momente de efort maxim, de relaxare etc. De asemenea, disciplinele de învăţământ se
cuplează în orar în aşa fel încât să se poată desfăşura cu succes atât activitatea directă cu elevii,
cât şi munca independentă a acestora.
Un mod de lucru frecvent întâlnit în şcolile cu predare simultană îl prezintă orarul
prelungit de şase ore zilnic, defalcat în aşa fel încât să se lucreze, cu o clasă, câte două ore
separat, primele două ore cu clasa mai mare, iar ultimele două cu clasa mai mică. Programul
decalat poate fi organizat în fiecare zi sau doar în zilele în care puterea de concentrare a elevilor
e mai mare.
În condiţiile predării simultane, învăţătorul lucrează cu două, trei sau patru clase într-o singură
sală. De aceea, această încăpere trebuie amenajată în aşa fel încât activitatea unei clase să nu fie
perturbată de activitatea celeilalte clase. Acest lucru este posibil în condiţiile în care se ţine cont
de:
a) amplasarea mobilierului în sala de clasă;
b) amplasarea mijloacelor didactice.
Activitatea frontală cu clasa în cadrul învăţământului simultan
Activităţi frontale care se pretează şi la clasele simultane sunt:
Predarea noilor cunoştinţe;
Verificarea înţelegerii noilor cunoştinţe (prin întrebări adresate clasei);
Exerciţii de consolidare ( lectura cu voce tare, rezolvarea unor exerciţii la tablă etc.);
Lectura şi dezbaterea unor fragmente din ziare, reviste, cărţi;
Comentarea unor evenimente locale sau naţionale de interes pentru elevi;
Jocuri didactice care să antreneze toţi elevii;
Activităţile la care sunt antrenaţi toţi elevii sunt foarte importante în cazul predării simultane,
deoarece contribuie la sudarea colectivului de elevi, ceea ce îi va face să comunice liber, fără
teama de a fi „pârâţi” părinţilor sau altor copii din localitate.
Activitatea frontală este caracterizată printr-un control riguros al dascălului care stabileşte
conţinutul, interacţiunea, ritmul, durata activităţii. Tot dascălul corectează greşelile elevilor şi
evaluează gradul de realizare a sarcinii didactice. Am menţionat deja că mai ales în cadrul
învăţământului simultan, dascălul nu este singura persoană care poate interacţiona frontal cu
clasa.
Acest tip de organizare a clasei are însă avantaje şi dezavantaje, unele fiind menţionate în tabelul
următor.
2. Activitatea pe grupe de elevi în cadrul învăţământului simultan
„Activitatea pe grupe” este forma de organizare a clasei în care trei sau mai mulţi elevi se
unesc şi lucrează împreună pentru a rezolva sarcina didactică trasată de dascăl.
3. Activitatea în perechi în cadrul învăţământului simultan
Modalitatea de lucru în perechi este cel mai uşor de organizat, chiar şi în sălile de clasă cu
mobilier fix, deoarece elevii stau de obicei câte doi în bănci. Un alt avantaj al muncii în perechi
este rata de participare activă a elevilor. Practic, jumătate din elevi sunt permanent „activi”.
.
4. Activitatea individuală a elevilor
Modalitatea individuală de muncă este folosită mai ales în acest scop: de a oferi elevilor ocazia
să înveţe, realizând diferite sarcini didactice etc. În cazul învăţământului simultan, activitatea
individuală a elevilor este nu doar importantă ci şi foarte necesară, deoarece oferă dascălului
ocazia de a preda noi cunoştinţe celeilalte grupe de elevi. Astfel, spre deosebire de predarea la
clasele omogene, unde munca individuală nu trebuie să dureze prea mult, deoarece se poate face
şi acasă (excepţie făcând testele), la clasele simultane activitatea individuală a elevilor este de
lungă durată, şi necesită formarea unor deprinderi temeinice de studiu.
De preferinţă, dascălul va organiza astfel de activităţi pentru a verifica înţelegerea de către elevi
a unei bucăţi de lectură, demonstraţii, explicaţii, dezvoltarea unor deprinderi, etc. Sarcina
didactică va varia în durată şi complexitate în funcţie de vârsta elevilor.
Şcoli cu regim simultan există şi în Franţa, SUA, Australia, Canada, Elveţia. De exemplu, în
Suedia, pedagogii s-au convins pe propria experienţă, că îndepărtarea din copilărie de satul natal,
duce la indiferenţa faţă de patria lor. În America, o şcoală mică „ţine” un oraş mic, gospodării de
ferme. Există cercetări speciale ce au demonstrat că o şcoală primară mică este un fenomen tipic
mai multor state, ce au un efect pozitiv asupra societăţii. Guvernul sprijină şcolile mici şi
consideră că acestea sunt mai potrivite pentru copiii de la 6 la 10 ani, iar calitatea predării nu
diferă de învăţământul tradiţional. Aceste şcoli în primul rând sunt furnizate cu manuale şi
materiale didactice pentru elevi, se organizează excursii gratuite prin ţară etc. Obiectivul
strategic al activităţii didactice al unei şcoli moderne din mediul rural cu regim simultan în aceste
ţări, absolut favorabile şi ţării noastre, este de a crea condiţii pentru educaţia unei personalităţi
viabile, pe deplin pregătită pentru o viaţă independentă şi muncă într-o societate democratică pe
piaţa economică.
BIBLIOGRAFIE
”Predarea simultană”-Proiectul pentru învăţământul rural-suport de curs
Moldovan, I., Învăţământ cu predare simultană între realitate şi expectanţă, Revista
Învăţământul primar nr. 3, 1993
Ionescu, M., Managementul clasei.Un pas mai departe…Învăţarea pe bază de proiect,
Ed.Humanitas Educaţional, 2003