PORTOFOLIU

PREDAREA SIMULTANA
Dezvoltarea societăţii umane în general, şi a societăţii româneşti în particular, este
caracterizată printr-o variabilitate rapidă, fapt care impune pentru grupe mari de oameni o
perfecţionare continuă. Cea mai importantă misiune a şcolii va fi aceea de a-i învăţa pe elevi
cum să înveţe. Mijloacele de autoeducare câştigă, pe zi ce trece, tot mai mult teren:
manualele alternative, lecţiile prezentate de diferite televiziuni îi ajută pe elevi să acumuleze
cunoştinţe. Dascălul încetează treptat să predea materia, rolul său fiind acela de „torţă” care
luminează şi călăuzeşte paşii elevilor prin “tunelul cunoaşterii”. Dascălul va fi cel care va
organiza munca elevilor şi îi va supraveghea.
“REALITĂŢI SIMULTANE”
Existenţa claselor cu predare simultană este inevitabilă în învăţământul românesc, în special
în mediul rural unde numărul de copii este insuficient pentru a forma clase omogene.
Aşa cum se ştie, predarea în condiţii simultane, sistem impus de realităţile demografice ale
unor zone, ridică o serie de probleme specifice, atât pentru cadrul didactic, cât şi pentru elev.
Dacă în ceea ce-l priveşte pe învăţător predarea simultană îi impune un ritm alert de lucru şi o
minuţioasă pregătire a activităţilor, în ceea ce-l priveşte pe elev accentul cade pe munca
independentă, pe optimizarea înţelegerii şi activităţii semidirijate.
Secretul succesului activităţii simultane îl constituie tocmai capacitatea şi
priceperea învăţătorului de a asigura, în primul rând, un conţinut şi forme adecvate exerciţiilor
de muncă independentă pe care trebuie să le efectueze, precum şi de a alterna corect
activitatea directă cu munca independentă a elevilor.
În învăţământul simultan, în special, esenţa este utilizarea a ceea ce ştiu şi pot deja face
elevii, sprijinindu-se unul pe altul, împărtăşindu-şi unul altuia experienţe, cunoştinţe,
mod de lucru pentru a învăţa ceva nou. Copiii învaţă cu uşurinţă unul de la altul tot felul de
lucruri; aşa cum învaţă trăsnăi, pot învăţa şi lucruri utile, cum învaţă să tragă cu praştia, să
facă vaporaşe de hârtie pot învăţa şi deprinderi de muncă intelectuală.
TIMP ŞCOLAR “SIMULTAN”
Astfel, după gruparea claselor, unul din momentele de început ale organizării, un rol
important îl ocupă întocmirea orarelor. La clasele cu predare - învăţare simultană, orarele
trebuie să respecte aceleaşi condiţii pedagogice şi psihologice, referitoare la adaptarea elevilor
cu activitatea şcolară, momente de efort maxim, de relaxare etc. De asemenea, disciplinele
de învăţământ se cuplează în orar în aşa fel încât să se poată desfăşura cu succes atât
activitatea directă cu elevii, cât şi munca independentă a acestora.
Un mod de lucru frecvent întâlnit în şcolile cu predare simultană îl prezintă orarul
prelungit de şase ore zilnic, defalcat în aşa fel încât să se lucreze, cu o clasă, câte două ore
separat, primele două ore cu clasa mai mare, iar ultimele două cu clasa mai mică. Programul
decalat poate fi organizat în fiecare zi sau doar în zilele în care puterea de concentrare a
elevilor e mai mare.
În condiţiile predării simultane, învăţătorul lucrează cu două, trei sau patru clase într-o singură
sală. De aceea, această încăpere trebuie amenajată în aşa fel încât activitatea unei clase să nu
fie perturbată de activitatea celeilalte clase. Acest lucru este posibil în condiţiile în care se ţine
cont de:
a) amplasarea mobilierului în sala de clasă;
b) amplasarea mijloacelor didactice.
1. Activitatea frontală cu clasa în cadrul învăţământului simultan
Activităţi frontale care se pretează şi la clasele simultane sunt:

1
 Predarea noilor cunoştinţe
 Verificarea înţelegerii noilor cunoştinţe (prin întrebări adresate clasei)
 Exerciţii de consolidare ( lectura cu voce tare, rezolvarea unor exerciţii la tablă etc.)
 Lectura şi dezbaterea unor fragmente din ziare, reviste, cărţi
 Comentarea unor evenimente locale sau naţionale de interes pentru elevi
 Jocuri didactice care să antreneze toţi elevii
Activităţile la care sunt antrenaţi toţi elevii sunt foarte importante în cazul predării simultane,
deoarece contribuie la sudarea colectivului de elevi, ceea ce îi va face să comunice liber, fără
teama de a fi „pârâţi” părinţilor sau altor copii din localitate.
 Activitatea frontală este caracterizată printr-un control riguros al dascălului care stabileşte
conţinutul, interacţiunea, ritmul, durata activităţii. Tot dascălul corectează greşelile elevilor şi
evaluează gradul de realizare a sarcinii didactice. Am menţionat deja că mai ales în cadrul
învăţământului simultan, dascălul nu este singura persoană care poate interacţiona frontal cu
clasa.
Acest tip de organizare a clasei are însă avantaje şi dezavantaje, unele fiind menţionate în
tabelul următor.
AVANTAJE DEZAVANTAJE
Toţi elevii se concentrează asupra unei Numărul elevilor care au ocazia să vorbească
probleme este redus
Dascălul sau un alt elev se asigură că Ritmul impus de către organizator nu se
fiecare elev poate recepţiona mesajul potriveşte cu ritmul de lucru al fiecărui elev
Elevii sunt expuşi unei exprimări corecte Elevii au prea puţină (sau deloc) autonomie.
Elevii mai emotivi se simt mai în siguranţă
atunci când repetă, citesc sau răspund în Activitatea frontală implică de regulă prea
cor. multă „predare” şi prea puţină „învăţare”.
Unii elevi nu se simt în largul lor atunci
când sunt „expuşi” să răspundă în faţa
întregii clase.
Unele dezavantaje menţionate mai sus pot fi eliminate prin organizarea de activităţi pe
grupe de elevi sau în perechi.
2. Activitatea pe grupe de elevi în cadrul învăţământului simultan
„Activitatea pe grupe” este forma de organizare a clasei în care trei sau mai mulţi
elevi se unesc şi lucrează împreună pentru a rezolva sarcina didactică trasată de dascăl.
Avantajele modalităţii de lucru în grup în cadrul învăţământului simultan :
 Creşte timpul de participare activă a fiecărui elev.
 Elevii învaţă unii de la alţii (sursa cunoştinţelor nu este doar dascălul).
 Creşte încrederea în sine a participanţilor. Acest lucru este foarte necesar la clasele simultane
unde elevii sunt obligaţi să înveţe să rezolve problemele ivite, singuri sau cu ajutorul
colegilor.
 Activitatea în grupe e mai dinamică decât cea în perechi, deoarece sunt mai mulţi elevi care
reacţionează „pro” sau „contra” unei idei, proceduri etc.
 Cresc şansele ca măcar un elev din grup să poată rezolva problemele care survin.
 Munca în grup este mai relaxantă decât cea în perechi sau individuală.
Dezavantajul modalităţii de lucru în grup în cadrul învăţământului simultan  este gălăgia
inevitabilă, când mai mulţi elevi vorbesc în acelaşi timp. Într-o clasă simultană acest lucru
poate fi un impediment în desfăşurarea activităţii celuilalt grup. Este de asemenea, posibil să
apară probleme de indisciplină. Unele pot fi evitate prin alegerea partenerilor din subgrupă
după nişte criterii stabilite cu grijă.
3. Activitatea în perechi în cadrul învăţământului simultan

2
 Modalitatea de lucru în perechi este cel mai uşor de organizat, chiar şi în sălile de clasă cu
mobilier fix, deoarece elevii stau de obicei câte doi în bănci. Un alt avantaj al muncii în
perechi este rata de participare activă a elevilor. Practic, jumătate din elevi sunt permanent
„activi”.
Avantaje ale modalităţii de lucru în perechi, aplicabile în cadrul învăţământului
simultan:
 Creşte procentul de participare activă a elevilor.
 Încurajează cooperarea elevilor (cei doi se pot corecta reciproc, fără teama de a fi ridiculizaţi,
îşi pot explica aspectele mai puţin clare ale sarcinii didactice etc.).
 Se pot organiza practic în oricare moment al lecţiei, pentru a atinge diferite obiective
(exerciţii de exprimare orală sau în scris, de înţelegere a mesajelor scrise, rezolvări de
exerciţii şi probleme).
Dezavantaje ale modalităţii de lucru în perechi:
 Gălăgia. În cazul în care creşte procentul de participare activă, creşte şi gălăgia, deoarece
jumătate din clasă vorbeşte. Acest lucru este mai evident în clasele cu elevi mulţi. În cazul
învăţământului simultan, unde practic ne referim de cele mai multe ori doar la o grupă care va
lucra în perechi, gălăgia nu ar trebui să fie un impediment.
 Indisciplina poate fi şi ea o problemă. Cu cât clasa este mai numeroasă, cu atât mai dificil va
fi pentru educator să monitorizeze fiecare pereche.
 Un alt pericol al muncii în perechi este folosirea unui limbaj inadecvat sau incorect.
Dascălul nu îi poate auzi tot timpul pe toţi elevii care vorbesc şi, în consecinţă, nici nu-i poate
corecta.
Unele din aceste neajunsuri pot fi eliminate sau atenuate prin buna organizare a activităţilor şi
atitudinea dascălului.
Cea mai simplă organizare a clasei în vederea modalităţii de lucru în perechi este păstrarea
perechilor existente (colegi de bancă). Există numeroase sarcini didactice care se pot rezolva
astfel, fără a cere elevilor claselor simultane să-şi schimbe poziţia în bănci sau în clasă:
 răspunsuri la întrebările din manual;
 exerciţii (de aritmetică, matematică, limbi străine etc.);
 executarea de desene, colaje etc.;
 dialoguri (conversaţie);
 verificarea sau corectarea unor cunoştinţe ale elevilor;
 studiu individual etc.
Unele activităţi au mai mult succes dacă partenerii sunt aşezaţi în bănci consecutive. Acest
aranjament permite:
 o ţinută mai comodă a celor doi elevi (nu trebuie să se întoarcă parţial ca în cazul băncilor
fixe);
 este mai uşor să se „ascundă” informaţia de partener;
 partenerii pot lucra şi pe diagonală;
 dascălul nu trebuie să confecţioneze seturi de materiale pentru fiecare pereche, ci doar două
planşe mai mari plasate pe pereţi opuşi.
Pentru a obţine acest aranjament, dascălul va numerota rândurile de elevi cu 1 şi 2, sau „A” şi
„B”, şi va cere elevilor de pe un rând (A sau 1) să-şi întoarcă scaunul în direcţie opusă.
Astfel elevii „A” vor colabora cu elevii „B” pentru rezolvarea sarcinii didactice. Fiind cu
spatele la planşa pe care trebuie s-o descrie, coloreze, sau s-o reproducă, ei se bazează doar pe
indicaţiile partenerului.
Acest tip de aranjament se poate folosi pentru activităţi de dezvoltare a vorbirii, îmbogăţire a
vocabularului sau verificare a unor cunoştinţe . Activitatea poate fi desfăşurată cu toţi elevii,
sau pe grupe de instruire.
4. Activitatea individuală a elevilor

3
 Unul din dezavantajele modalităţii frontale de lucru este faptul că ea facilitează mai multă
predare şi mai puţină învăţare.
Modalitatea individuală de muncă este folosită mai ales în acest scop: de a oferi elevilor
ocazia să înveţe, realizând diferite sarcini didactice etc. În cazul învăţământului simultan,
activitatea individuală a elevilor este nu doar importantă ci şi foarte necesară, deoarece oferă
dascălului ocazia de a preda noi cunoştinţe celeilalte grupe de elevi. Astfel, spre deosebire de
predarea la clasele omogene, unde munca individuală nu trebuie să dureze prea mult,
deoarece se poate face şi acasă (excepţie făcând testele), la clasele simultane activitatea
individuală a elevilor este de lungă durată, şi necesită formarea unor deprinderi temeinice de
studiu.
De preferinţă, dascălul va organiza astfel de activităţi pentru a verifica înţelegerea de către
elevi a unei bucăţi de lectură, demonstraţii, explicaţii, dezvoltarea unor deprinderi, etc.
Sarcina didactică va varia în durată şi complexitate în funcţie de vârsta elevilor.
Exemple de activităţi care se pretează muncii individuale:
 Copierea, transcrierea unui text de către elevii clasei întâi sau a doua în vederea formării
deprinderii de a scrie corect, caligrafic etc. Elevii vor înţelege că în viaţă scriem de cele mai
multe ori pentru alţii. În consecinţă, ceea ce scriem trebuie nu doar să aibă sens, ci să fie şi
citeţ.
 Lectura unui text şi completarea unei fişe de lectură pregătită în prealabil de către dascăl.
 Căutarea unor informaţii sau cuvinte în dicţionare, enciclopedii etc.
 Extragerea ideilor principale, rezumarea sau comentariul unui text.
 Redactarea unor scrisori, compuneri, telegrame, anunţuri etc.
 Diferite calcule matematice, în vederea aflării dimensiunii unei suprafeţe, volum, etc.
 Realizarea unor desene, obiecte, jocuri, materiale didactice etc.
În funcţie de specificul sarcinii didactice, dascălul trebuie să repartizeze sarcinile în aşa fel
încât elevii să nu poată copia unul de la altul, chiar dacă desfăşoară acelaşi tip de exerciţiu.
De exemplu, dacă elevii trebuie să rezume un text, sarcina este identică, dar textele trebuie să
fie diferite.
Să le acordăm aceleaşi şanse de a avea acces la educaţie chiar în mediul favorabil
evoluţiei lor!
Nimic nu e prea mult când e realizat pentru binele ŞI EDUCAREA PUIULUI DE OM!
MENIREA DASCĂLULUI:
Bucură-te că ți s-a încredințat o clasă al cărui conducător să fii!
Ai răbdare, fii hotărât, sever și blând, fii drept și capabil de dăruire neîncetată. Să nu ți
se pară nimic prea mult și prea mult și prea greu când e vorba de a ajuta la creșterea puiului
de om.
Gândește-te să fii educatorul inteligent, cult, îndrăzneț, independent și îndrăgostit de
ideea educației.

BIBLIOGRAFIE
”Predarea simultană”-Proiectul pentru învăţământul rural-suport de curs
Moldovan, I., Învăţământ cu predare simultană între realitate şi expectanţă, Revista
Învăţământul primar nr. 3, 1993
 

Ionescu, M., Managementul clasei.Un pas mai departe…Învăţarea pe bază de proiect,

Ed.Humanitas Educaţional, 2003

4
 PROIECT DIDACTIC

Disciplina: Limba și literatura română

Unitatea de conţinut: Descrierea. Portretul
Tema: Adverbul și interjecția
Tipul lecţiei: de consolidare și sistematizare

Competențe generale:
* Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată;
* Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;

Competențe specifice:
2.3. utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii;
3.4. sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate;
4.3. înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de
punctuaţie.

Obiective operaționale:

a) Cognitive:
C1: să identifice corect adverbele și interjecțiile în enunțuri date;
C2: să utlizeze corect adverbele și interjecțiile în contexte adecvate;
C3: să recunoască corect modul de formare al unor adverbe;
C4: să identifice corect unele părți de vorbire flexibile și neflexibile în contexte adecvate;
C5: să aplice corect regulile privind topica şi punctuaţia interjecţiei;

b) Psihomotorii:
C6: să formeze deprinderi de comunicare scrisă şi orală;
C7: să dezvolte abilitățile de concentrare şi spiritul de observaţie;

b) Afectiv-atitudinale:
O8: să participe cu interes la lecţie;
O9: să anunțe intenţia de a răspunde prin ridicarea mâinii;
O10: să manifeste interes pentru rezolvarea sarcinilor date.

Condiţii prealabile:
 clasă de nivel bun

Strategii didactice
Metode şi procedee: dialogul, conversația catehetică, conversaţia euristică, explicația, jocul
didactic, exercițiul, ,,Panoul cu surprize”.
Resurse educaţionale: tabla, fișe de lucru, auxiliar.
Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală, activitate pe echipe.

Sistemul de evaluare:
Forme de evaluare: observarea sistematică, evaluarea orală, evaluarea scrisă;

Metode de evaluare:
 observare curentă, verificare orală.

5
Timp: 50 de minute

Bibliografie:
1. Ciocaniu, Cristian (coord.); Alina Ene (coord.). Limba și literatura română. Clasa a
V-a. Teorie. Modele. Exerciții. București: Niculescu, 2014.
2. Chiriță, Cornelia (coord.), Eliza- Mara Trofin (coord.) - Gramatică. Fișe de lucru
( itemi de evaluare. Clasa 5. Pitești: Paralela 45, 2012.
3. Crişan, Alexandra,Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian. Limba română, manual pentru
clasa a V-a. Bucureşti: Humanitas, 2013;
4. Rusu, Mina Maria ( coord.), Geanina Cotoi, Carmen- Irina Hăilă, Mihaela Timingeriu.
Exerciții practice de limba română. Consolidare. Clasa a V-a. Pitești: Paralela 45,
2014.
5. Programa şcolară pentru clasele V-VIII. Aria curriculară: Limbă şi comunicare.

6
 SCENARIUL DIDACTIC

Etapele lecţiei/ OB. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii didactice Evaluare
Timp Metode şi Forma de Mijloace de
procedee organizare învăţământ
1.Moment Consemnarea prezenţei elevilor. Elevii salută, răspund Dialogul Frontală Catalogul Observarea
organizatoric Asigurarea condiţiilor optime pentru solicitărilor profesorului, se sistematică
desfăşurarea lecţiei. pregătesc pentru începerea
1’ orei
2. Verificarea şi -S-a verificat prima oră - - - - -
pregătirea temelor
0’
3.Captarea atenţiei O8 Le propun elevilor jocul Statuia Elevii participă la activitate. Jocul Didactic Individuală - Aprecierea
emoțiilor. Explicația verbală
6’ O persoană se gândeşte la o emoţie,
o mimează (ca şi statuie). Ceilalţi
intuiesc ce stare a imitat.
4. Anunţarea temei Profesorul anunță elevii că în această Elevii ascultă și își notează Conversaţia Frontală Tabla
şi a obiectivelor oră vor face exerciții ce au ca scop titlul lecției în caiete. Caietele
(1 – 2 min) consolidarea și sistematizarea celor Individuală elevilor
2’ două părți de vorbire neflexibile:
adverbul și interjecția.
Se anunță obiectivele.
5.Reactualizarea Profesorul pune întrebări în legătură Elevii răspund la întrebările Conversaţia Frontală - Apreciere
cunoștințelor cu părțile de vorbire neflexibile profesorului. catihetică verbală
dobândite anterior învățate până în acel moment:
1.Ce este adverbul? Explicaţia
5’ 2. De câte feluri sunt adverbele?
Daţi exemple.
3.La ce întrebări răspund?
4.Ce înţelegem prin adverbe
provenite din adjective?

7
 5. Ce puteţi spune despre adverbul
româneşte? Cum s-a format?
6. Ce este interjecţia?
7. Dupa formă, de câte feluri pot fi
interjecţiile?
8. Ce pot exprima interjecţiile?
6. Dirijarea Profesorul îi informează pe elevi Elevii sunt atenți la ceea ce Explicația Frontală
învăţării. O1 despre un panou cu surprize. profesorul le explică. Lucrul pe
O2 (Anexa 1). Aceștia vor lucra pe Se implică în activitate, Panoul cu echipe
27’ O3 echipe. manifestă interes surprize Observarea
O4 sistematică
O5 La sfârșitul jocului, profesorul le dă
elevilor câte o fișă de lucru. Elevii rezolvă sarcinile de Conversația Frontală Fișe de
O8 ( Anexa 2) lucru date. euristică lucru Apreciere
O9 Li se explică cerințele. Exercițiul verbală
Unele exerciții se vor lucra
individual, altele împreună cu
profesorul.
7. Fixarea şi O9 Profesorul le dă câte o fișă de lucru Elevii rezolvă cerințele Conversaţia Individuală
consolidarea. O10 elevilor pe care trebuie să o rezolve, primite și completeză fișa de euristică Frontală Fișe de Observarea
Asigurarea împreună cu o fișă de autoevaluare. autoevaluare. lucru sistematică
feedback-ului ( Anexa 3) Explicația Apreciere
8’ verbală
8. Aprecierea O10 Aprecierile verbale s-au făcut Elevii sunt mulțumiți. Conversaţia Frontală Se dau Apreciere
activităţii elevilor treptat, pe parcursul întregii lecţii, puncte/ note verbală
şi încheierea dar și la sfârșitul orei. elevilor ce
activităţi 1’ au răspuns
9. Sarcini de lucru Elevii vor avea de rezolvat Elevii își notează tema în Explicația Frontală Tabla -
pentru acasă următoarele exerciții din culegere. caiete. Caietele
Pag. 119 ex.1, 2,3,6 elevilor
0’ Pag. 120 ex.9,10,11,12

8
 Conţinut informativ

Anexa 1 „Panoul cu surprize”

Rezolvaţi, cu atenţie, sarcinile de lucru de pe „Panoul cu surprize”.

Regulile jocului (activitate pe echipe): 6 grupe a câte 4, din care 2 grupe a câte 5 elevi.

 fiecare grupă va alege un reprezentant (grupele au fost anterior satbilite de către profesor);
 de comun acord cu partenerul de joc, fiecare reprezentant va alege de pe „Panoul cu surprize”o cifră, în spatele fiecăreia aflându-se câte
o sarcină de lucru sau o Surpriză ( unde se regăsesc sarcini diferite faţă de cerinţa propiu-zisă a jocului, dar care au legătură directă cu
scopul lecţiei, acela de a se identifica şi de a se utiliza adverbele şi interjecţiile;)
 în cazul în care o grupă nu va rezolva corect sarcina de lucru, vor fi obligaţi să rezolve un alt exerciţiu, tot prin alegerea unui număr de pe
„Panoul cu surprize”; dacă nici de această dată sarcina nu este îndeplinită corect, elevii grupei respective vor primi o pedeapsa din „Boxa
pedepsiților” (trebuie să găsească răspunsul corect al unor ghicitori).

9
Sarcina de lucru: Identificaţi tipurile de adverbele şi interjecţiile din enunţurile următoare:

Număr sarcină Enunţul

1 Cine se scoală devreme, departe ajunge.
2 – Surpriză Găseşte câte un antonim pentru următoarele adverbe: alene, departe, acum.
3 S-a pus zăpada. Hai la derdeluş!
4 - Surpriză Stabileşte cum s-au format următoarele adverbe: cruciş, bărbăteşte, chiorâş.
5 Îi şopteam încet bunicului că-l iubesc.
6 – Surpriză Oare cine ştie, ce-mi urmează mie?
- Bravo [ ... ] ai reţinut!
7 Uf, ce greu este!
8 Deasupra roiau albinele ademenite de mirosul florilor.
9 Nu-i nimeni mai vrednic decât mine în ogradă.... cucuriguuu!
10 – Surpriză În enunţul Am fost şi eu acolo, dar demult., există:
a) un adverb de loc şi o interjecţie;
b) un adverb de mod şi un adverb de loc;
c) un adverb de loc şi un adverb de timp.
11 Băiatul cântă frumos.
12 Miau-miau, mă mângâie şi pe mine cineva?
13 - Surpriză Formeză verbe de la urmatoarele interjectii: miau-miau, poc, cotcodac.

10
Ca o plasă din mărgele
Cade pe culturi, prin vie;
Din gheaţă, mici, măricele,
Distrugând tot de pe glie!
(grindină)
Licurici pe bolta mare,
Apar noaptea când nu-i soare.
Ceru-i ca un giuvaier,
Dar în ziua, toate pier!
(stelele)  ( cartea )
Nouă fraţi într-un cojoc,
De-i mănânci, gura-ţi ia foc.
(usturoiul )
Pe cap pieptene,
La mijloc pepene,
La coadă seceră,
La picioare rășchitoare.
(cocoşul )
Uneori e alb-pufos,
Alteori gri, încărcat,
Cu picuri ce-i lasă-n jos,
Apoi rostim: "A plouat!"
(norul)
Are foi, dar nu e pom,
Imbracata-i, dar nu-i om,
Îţi spune multe poveşti
Şi nu poţi să-i mulţumeşti
De-i desfaci cămăşile,
O să-ţi curgă lacrimile.
(ceapă) 
Umblă moşul prin pădure
Să culeagă fragi şi mure
Pe vâlcea şi pe cărare
Se vaită mereu că … moare
( ursul )
11
Cupe albe, parfumate
Pe un lujer aşezate
Dacă le vei mirosi
Nasul ţi-l vei galbeni.
(crinul )

Primăvara înverzeşte,
Vara umbreşte,
Toamna rugineşte,
Iarna încălzeşte,
Hai acum, ghiceşte!
( copacul )

Uite ce urechi mari are! Cine îndrăgeşte focul Cinci pitici

Nasul este şi mai mare! Şi-şi spală mereu cojocul ? Cinci voinici…
Pe poteca merge-agale. Toarce-ntr-una cu mult spor Cât îi vezi de mititei,
De îi stă un pom în cale, Fără furcă şi fuior. Faci cu ei tot ce vrei.
Îl rupe ca pe o floare. ( pisică ) Scrii, joci mingea,
( elefantul ) Împleteşti, palate construieşti.
( degetele )
Am un caier lung, lung, lung
Si n-am furca sa-l ajung.
E albastru, ba e sur;
Urca-n aer binisor
Fara aripi si motor
Funie
Trasa
Peste Casa.
Iese mosul din stramtori
Si se-nalta
Pan’la nori
( fumul)

12
Anexa 2

FIȘĂ DE LUCRU ADVERBUL ȘI INTERJECȚIA

1.Grupaţi adverbele de mai jos după felul lor şi scrieţi-le în tabel, pe coloana corespunzătoare.
azi, mâine, așa, acum, astfel, bine, dincolo, acasă, odată, aici, desigur, deunăzi, încet, devreme, aproape, sus, alene, repede

Adverbe de loc Adverbe de timp Adverbe de mod

2. Formați adverbe cu ajutorul sufixelor de la următoarele cuvinte:

chinez-……………………………..…….. cruce- ……………………………..……..

a târî – ……………………………..…….. turc – ……………………………..……..
muncitor-…………………………………. orb – ……………………………..……..
chior-……………………………………… viteaz-……………………………..……..
babă-……………………………………….
3.Grupează pe doua coloane interjecțiile de mai jos, în funcție de structura lor:
piu!, hăis!, hei-rup!, iată!, bre!, mor-mor!, lipa-lipa!, marș!

4.Grupează interjecțiile de mai jos, în funcție de ceea ce exprimă ele: stări sufletești, imită zgomote din natură sau ajută la adresarea către o
persoană:
măi!, vai!, au!, mor-mor!, zbrrr!, pleosc!, uh!, ham!, bre!

13
stări sufletești :……………………………………..………………………….
zgomote: ……………………………………..………………………………...
adresare: ……………………………………..……………………………..….
5.Indicaţi ce parte de vorbire este cuvântul subliniat în enunţurile de mai jos
a. Cartea colorată a Elenei este nouă. ............................................................
b. A! Aici te ascundeai! ..................................................................................
c. Ei, ce mai zici? ...........................................................................................
d. Ei o să meargă la pădure. ...........................................................................
e.O, ce frumos ninge! ....................................................................................
f. Am luat o carte și două caiete. ...................................................................
g. Am văzut o fată.........................................................................................

6.Subliniază interjecțiile din următoarele texte:

a. Ha, ha, ha, daca-o saăși spargă măcar un cap, tot e ceva.
( M. Sorescu, Într-o poveste)
b. –Cri, cri, cri,
Toamnă cri,
Nu credeam c-o să mai vii.
( G. Topârceanu, Balada unui greier mic)

7.Scrie verbe derivate de la următoarele interjecții:

poc!............................................. mor!................................................
cirip!.......................................... piu!................................................

Anexa 3

Pune virgula sau semnul exclamării acolo unde este necesar:

Of iar am uitat să îi aduc lui Andrei caietul de matematică. -Sâc nu vreau!

Măi Zaharie nu ai vreun creion în plus? -Iaca, măi băiete ce ți-am adus eu!
Demult aici trăia un rege foarte bun cu toți slujitorii lui.
-Ia să ne spui adevărul măi Ionică

14
 OBSERVAŢIILE
AUTOEVALUARE
PROFESORULUI

Mi-a plăcut cel mai mult:

Nu mi-a plăcut:

Ce nu ai înţeles din lecţia de azi?

Despre ce ai dori să discutăm ora următoare?

Eu îmi dau nota………………………...... şi sunt:

vesel trist furios

15