Curs de Management transformativ al clasei

Titular curs: Tebeanu Ana Voichita

N.B. Toate materialele si exercitiile postate pe platforma se vor utiliza de catre student strict in scop
educational si nu se vor posta pe alte site-uri fara acordul titularului!

Modul IV

Domenii cheie ale MC. Proiectarea fizica a clasei

Managementul clasei e un proces compus din următoarele cinci domenii cheie:

 organizarea și proiectarea fizică a clasei,

 stabilirea de reguli și rutine,

 dezvoltarea relațiilor de îngrijire,

 aplicarea instruirii angajante și eficiente, și

 abordarea problemelor de disciplină.

Abordarea intenționată a fiecărei dintre aceste zone ajută cadrele didactice să creeze și să mențină un
mediu propice de învățare.

1. Proiectarea fizică a clasei - Design-ul fizic se referă la modul în care sala de clasă este stabilită, unde
sunt birourile elevilor, / profesorului, unde sunt amplasate centre și materiale de învățare, unde sunt
articole folosite cel mai des - planșe, machete, aparate și așa mai departe.

2. Reguli și rutine - Profesorii stabilesc reguli și rutina clasei (cum ar fi predarea înapoi a documentelor și
prezența) pentru a menține rularea activităților de la clasă fără probleme, cu cât mai puține întreruperi
și pierdere de timp posibil.

3. Relații - Managerii care sunt eficienți la clasă dezvolta încredere și grijă în relațiile cu elevii și părinții și
să promoveze/susțin relațiile dintre elevi.

4. Instruire motivantă și angajantă – managerii eficienți dezvolta modalități de instruire care angajează
cursanții, planificând cu atenție instruirea astfel încât orice activitate de învățare este bine organizată și
funcționează fără probleme
5. Disciplina - Disciplina se poate concentra pe prevenire și reacție la comportamentul neadecvat al
elevilor. Disciplină înseamnă nu numai pedeapsa, dar nici nu înseamnă numai acțiunile pe care cadrele
didactice le iau după apariția comportamentului inadecvat. Disciplina include și acțiunile cadrului
didactic care împiedică abaterile disciplinare.

După cum figura de mai sus ilustrează, patru din cele cinci componente ale managementului clasei
(design fizic, reguli și rutine, relații și instrucțiuni de îmbinare) au ca scop prevenirea comportamentului
inadecvat, mai degrabă decât să răspundă la el.

Cea de a cincea componentă, disciplina, include atât acțiuni menite să prevină comportamentul
neadecvat cat și acțiuni care răspund acestuia.

De asemenea, este important de remarcat faptul că această reprezentare vizuală nu implică faptul că
fiecare secțiune a modelului este la fel de importantă.

Cu toate că fiecare componentă este o parte importanta a intregului proces de management al clasei,
profesorii vor evidenția diferite părți ale modelului în funcție de mai mulți factori, cum ar fi convingerile
lor filosofice, contexte didactice și personalitățile elevilor.

Organizarea fizică a sălii de clasă

Prima componentă a procesului de management al clasei este proiectarea fizică a sălii de clasă (a se
vedea figura). După Walter Doyle, unul din factorii care determină timpul petrecut cu organizarea,
indrumarea și reacțiile la comportamentul nepotrivit este aranjamentul clasei.

Numărul studiilor care examinează modul în care spațiul fizic influențează comportamentul elevilor este
limitat. Intr-un studiu clasic, prof.Carol Weinstein (1979) a revizuit cercetările cu privire la efectele
caracteristicilor fizice ale mediului de clasă.

Ea a constatat că:

 aranjamentul fizic a afectat atitudinile și comportamentul elevilor, mai degrabă decât

achizițiile/învățatul.
  era important să separe zonele care servesc unor scopuri diferite și să planifice căi clare pentru
circulație între aceste zone. De exemplu, zona de instrumente / material didactic trebuie
separată de zona de prezentare a informației de curs din clasă. În cazul în care elevii trebuie să
se mute dintr-o parte a camerei în alta, căile pentru această mișcare ar trebui să fie suficient de
largi pentru ca elevii să se miște cu ușurință (Carter & Doyle, 2006).
 densitatea de elevi în spațiul clasei a afectat frecvența comportamentelor inadecvate. În clasele
dense, elevii sunt înghesuiți într-un spațiu relativ mic. În clasele mai puțin dense, există mai mult
spațiu pentru fiecare student. Elevii sunt mai atenți, mai puțin distrași, și mai puțin agresivi în
sălile de clasă cu o densitate mai mică. Această relație a fost găsită la diferite niveluri de vârstă -
în instituțiile preșcolare precum și pentru clasele de colegiu (Weinstein, 1979) - ceea ce
sugerează că elevii de toate vârstele au nevoie de un spațiu adecvat pentru a învăța în mod
eficient.

Organizarea băncilor elevilor/studenților

Sălile de clasă au o zonă de de acțiune (Doyle, 2006), care este zona clasei în cazul în care elevii
interacționează cel mai frecvent cu profesorul.

Atunci când birourile sunt aranjate în rânduri tradiționale, zona de acțiune este în mod tipic în fața și
centrul sălii - părțile din camera care sunt cele mai apropiate de profesor.

Studenții care stau în aceste părți ale clasei beneficiaza de interacțiuni mai frecvente cu profesorul
(Adams, 1969; Adams & Biddle, 1970). Este foarte important să fie conștienți de faptul că profesorii au o
tendință puternică de a interacționa în mod disproporționat cu acești elevi. Se poate compensa prin
circularea în toate părțile camerei în timpul lecțiilor și asigurându-vă că interacționați în mod egal cu
elevii în toate părțile camerei (Evertson & Emmer, 2012, Savage & Savage, 2010; Weinstein & Romano,
2014).
Rânduri de cîte o bancă

1. Teoria - Acest aranjament transmite un mesaj că profesorul este autoritatea, stă în fața sălii și
"transmite" cunoaștere clasei.

2. Avantaje

 Este ușor pentru profesori să se deplaseze către orice bancă din sală.
 Este ușor pentru elevi să se uite la profesor atunci când el/ea vorbește.
 Elevii pot fi mai puțin distrasi de colegi, deoarece acestia nu stau lângă
ei.
 Profesorii pot monitoriza cu ușurință dacă studenții sunt atenți și
înțeleg materialul, deoarece pot vedea fețele tuturor elevilor.
3. Dezavantaje

 Elevii nu pot lucra cu ușurință în grupuri și trebuie să mute băncile prin

sală pentru a lucra împreună, ceea ce înseamnă că sarcinile de grup de
 mică durată nu pot fi realizate cu ușurință (de ex., cinci minute pentru a
discuta un subiect- mai mult dureaza mutatul).
 Elevii nu se pot vedea reciproc în timpul discuțiilor de grup.
 Studenții din spate de multe ori nu ii pot auzi pe cei din primele
rânduri.

Clustere / grupuri de 4

1. Teoria - Acest aranjament subliniază că este important ca elevii să lucreze împreună pentru a-și
dezvolta cunoștințele.

2. Avantaje

 Este ușor ca profesorul să se deplaseze și să vorbească cu indivizi sau cu

grupuri.
 Elevii pot lucra cu ușurință în grupuri mici.
 Elevii pot vedea mai ușor, și sunt încurajați să vorbească unul cu altul în
timpul discuțiilor.
3. Dezavantaje

 Menținerea atenției poate fi mai dificilă atunci când profesorul

vorbește, din moment ce nu toți studenții se uită la profesor.
 Profesorii nu pot monitoriza cu ușurință comportamentul sau gradul de
înțelegere a elevilor la fel de repede ca și atunci când toți elevii se uită
la ei.

Perechi (tradițional)

1. Teoria - Acest aranjament subliniază că este important ca elevii să lucreze împreună pentru a-și
dezvolta cunoștințele (dacă exercițiile sau modul de prezentare permit acest lucru). În plus, acest
aranjament plasează profesorul în partea din față a camerei în calitate de autoritate.

2. Avantaje

 Este ușor ca profesorul să se deplaseze în sală și să vorbească cu o

persoană sau cu perechi.
 Cadrele didactice se pot aștepta ca toți elevii să se uite la ei, atunci
când vorbesc.
 Din moment ce profesorul poate vedea toate fețele elevilor, el/ea
poate monitoriza mai ușor comportamentele și gradul de înțelegere.
 Elevii pot lucra cu ușurință în grupuri de câte doi, și având o pereche in
spatele lor pot să se alăture grupului din spatele lor, formand rapid
grupuri de câte patru.
3. Dezavantaje

 Atunci când elevii lucreaza individual la locurile lor, un partener le

poate distrage atenția.
 Elevii nu se pot vedea reciproc în timpul unei discuții de grup.
 Elevii din spate de multe ori nu ii pot auzi pe cei din partea din față,
care sunt fata in fata cu profesorul.

În formă de U

1. Teoria- Acest aranjament subliniază importanța discuțiilor directe dintre elevi, permițând totodată
învățarea colaborativă în perechi.

2. Avantaje

 Toți elevii pot vedea centrul sălii, ceea ce face sa fie ușor pentru
profesor să mențină atenția atunci când vorbește.
 Profesorul poate vedea fețele elevilor și poate monitoriza cu ușurință
comportamentele și înțelegerea tuturor elevilor.
 Elevii situați adiacent pot lucra în perechi, fără să isi miște băncile lor
prea mult.
 Cei mai mulți se pot uita la persoana care vorbește, ceea ce încurajează
elevii să vorbească direct în timpul discuțiilor.
3. Dezavantaje

 Aranjamentul in sine poate fi de multe ori aglomerat.

 Atunci când elevii lucrează individual la locurile lor, cineva stând pe
fiecare parte a lor le-ar putea distrage atenția.
 Lucrul în grupuri mici este dificil.

Exercitiu:

Enumerati avantajele și dezavantajele fiecărui mod de aranjare,

considerând modul de transmitere a cunoștințelor, spațiul pentru
deplasare, interacțiunile elevi/P și elevi/elevi, si capacitatea de
lucru la anumite sarcini.
Puncte cheie

Amenajarea fizică a sălilor de clasă are o influență directă asupra modului în care profesorii petrec timp
ocupându-se de comportamentele perturbatoare.

 Aranjați mobila în moduri care vă permit să circulați și să interacționați cu toți elevii.

 Creați un spațiu adecvat pentru interacțiune.
 Minimizați problemele de trafic.
 Creați un mediu estetic plăcut.
 Utilizați/adresați diversitatea studenților.
 Potriviți aranjamentul fizic la obiectivele de instruire și nevoile specifice ale studenților.
 Implicați elevii / studenții în proiectarea sălii de clasă.

DEZVOLTAREA UNUI FORMAT FIZIC AL CLASEI- Intrebari de reflectie

1. Gândeste-te la mai multe din formele pe care le aveau sălile de clasă unde ai fost elev/student. Care
sali de clasa evoca amintiri pozitive în ceea ce privește mediul fizic? De ce crezi că se întâmplă așa?

2. Descrie un mediu în care ai efectuat observații sau predare practică. Care parte a mediului/spațiului ți-
a placut cel mai mult? Care parte a acelui spațiu ai fi dorit să o schimbi?

3. Care sunt cele trei elemente esențiale pe care trebuie să le aveți în clasă? De ce?

4. În ce mod vă puteți baza pe experiența sau pe ceea ce cred elevii cu privire la proiectarea fizică a unei
clase?