Sunteți pe pagina 1din 13

Managentul clasei de elevi

Seminar 2
Clasa ca grup social
Asist. Univ. Drd. Ramona Popovici
Formațiunile sociale:
• GRUPURILE – formatiuni sociale in care indivizii interactioneaza direct pe baza unor reguli acceptate si se
recunosc ca membrii ai unei entitati distincte, intr-un anumit moment si loc.
Ale formațiuni sociale:
• COLECTIVITATILE – au la baza aceeasi recunoastere a unor norme si principii commune dar nu presupun
interactiuni directe intre membrii (este cazul etniilor, sau credinciosilor unui anumit cult).
• ORGANIZATIILE – sunt formatiuni sociale deliberat constituite in vederea atingerii unui anumit scop prin
folosirea explicita a unor strategii de decizie si control.
Caracteristici generale ale grupului:
• Tipul grupului: rezultă în urma aplicarii unui set de criterii de clasificare tinind de
modul de formare, numărul de membrii, relațiile dintre acestia, natura activitatii
desfasurate;
• Marimea : este data de de numarul de membrii care compun grupul, acest
parametru influentind sensibil alti indicatori tinind de performanta, creativitate s.a.
• Compozitia : reflecta caracteristicile psihosociale ale membrilor grupului, sub
aspectul virstei, sexului, etniei, nivelului de instructie, starii civile, statutului
profesional s.a.
• Structura : consta din modul de configurare a relatiilor interpersonale dintre
membrii (relatii socioafective, de comunicare, influenta, coordonare, control),
respective din distributia rolurilor si functiilor in cadrul grupului.
• Sarcina grupului: consta din obiectivul care trebuie realizat in urma activitatii
commune a membrilor; acest parametru are o deosebita functie structuranta asupra
intregii vieti de grup.
• Coeziunea : este data de ansamblul fortelor care mentin unitatea grupului, fiind o
rezultanta a relatiilor intra si extragrupale, caracteristicile psihosociale ale
membrilor, natura sarcinii, contextual in care se desfasoara activitatea de grup s.a.
• Eficienta : exprima sintetic parametrii calitativi si cantitativi de realizare a
sarcinii, dar si pe cei care se refera la mentinerea grupului si satisfacerea
trebuintelor membrilor sai.
Structuri psihosociale de grup :
Cercetarile teoretice si experimentale evidentiaza existenta urmatoarelor categorii
principale de structuri psihosociale de grup :
• Structura socio-afectiva (procesele preferentiale)
• Structura comunicatiei(procesele de comunicatie)
• Structura puterii(procesele de influenta)
• Structura activitatii (procesele de realizare a sarcinii)
• Structura motivational-atitudinala
Factori ce conditioneaza formarea si structurarea
relatiilor preferentiale in cadrul grupurilor
Dintre factorii ce conditioneaza formarea si structurarea relatiilor preferentiale in
cadrul grupurilor urmatorii sunt considerati a a fi mai semnificativi :
• Inteligenta sociala
• Capacitatea de comunicare interpersonala
• Farmecul personal (charisma)
• Prestigiul extra-grupal
• Altruismul
• Disponibilitatea de intrajutorare
• Statutul recunoscut in plan formal si informal
• Competenta si implicarea in rezolvarea problemelor cu care grupul se confrunta
Fenomene psihosociale de grup
Coeziunea: Totalitatea cimpului de forte ce are ca efect mentinerea laolalta a
membrilor unui grup, opunindu-se fortelor dezintegratoare.
Conformismul de grup: interactiunile sistematice dintre persoanele care formeaza
un grup determina aparitia unor “uniformitati” atitudinale si comportamentale ce
capata treptat caracterul unor norme si modele cu valoare simbolica pentru
apartenenta la un grup.
Leadershipul: Ansamblul relatiilor intra si intergrupale prin intermediul carora o
persoana sau un grup de persoane influenteaza comportamentul de grup, dirijeaza si
controleaza activitatile, asigurind mentinerea grupului ca sistem organizat.
Coeziunea
Avind un caracter integrator in raport cu toate procesele interactionale de grup, coeziunea ca fenomen
psihosocial este rezultatul actiunii unor foarte variate categorii de factori :
• a.factori extrinseci – acestia sunt anteriori formarii grupului si tin de cadrele formale de ordin organizational
sau socio-cultural ce impun anumite valori, norme si modele pentru membrii grupului
• b.factori intrinseci – acestia sunt proprii grupului ca atare, rezultind in contextual interactiunii dintre
membrii. Acesti factori se impart in :
• b.1.factori socio-afectivi (fiind de fapt rezultatul atractiilor si respingerilor sociometrice dintre membrii grupului dar si rezultatul
masurii in care individual se identifica cu grupul
• b.2.factori socio-operatori (exemple : distributia si articularea rolurilor in cadrul structurii organizatorice a grupului, contextual si
coordonarea activitatii de catre lider, structurarea relatiei de comunicatie, structurarea retelei de influenta interpersonala)
CONFORMISMUL DE GRUP

• interactiunile sistematice dintre persoanele care formeaza un grup determina aparitia unor “uniformitati”
atitudinale si comportamentale ce capata treptat caracterul unor norme si modele cu valoare simbolica pentru
apartenenta la un grup. Nerespectarea acestor prescriptii adoptate printr-un consens tacit echivaleaza cu
respingerea valorilor colective si este resimtita de catre membrii grupului ca o contestare sau chiar ca un atac
la principiile ce stau la baza activitatii lor in comun.
• Reactia este proportionala cu importanta normelor care sunt inculcate, frecventa acestor incalcari si atitudinea
adoptata de nonconformist la presiunile exercitate de grup. Reactia este de asemenea diferita in functie de
natura grupului, tipul sarcinii ce urmeaza a fi realizata in comun, gradul de constituire a traditiilor de grup,
personalitatea nonconformistului si imprejurarile in care se produce incalcarea sau contestarea normelor.
Leadershipul:
Leadershipul vizeaza procesele si fenomenele psihosociale legate de exercitarea
functiei de conducere si control implicind trei aspecte esentiale:
A. aspectul functional – referitor la rolul pe care il are actul conducerii in
desfasurarea activitatilor,realizarea sarcinii si mentinerea grupului ca sistem
B. aspectul relational – prin care se evidentiaza raporturile interindividuale dintre
lider si ceilalti membrii ai grupului
C. aspectul aptitudinal – referitor la capacitatile si calitatile psihoindividuale ale
celor implicati in exercitarea conducerii activitatii grupului
Stilul de conducere:
• Stilul autoritar
Se caracterizeaza prin concentrarea puterii de decizie si control in mina liderului; acesta ia singur decizii si masuri, sanctioneaza
sau recompenseaza dupa propriile sale opinii fara sa se consulte cu membrii grupului si fara sa tina cont de parerea lor:
• Climatul psihosocial este apasator si tensionat, iar conflictele se pastreaza intr-o stare latenta

• Stilul democrat
Se bazeaza pe raporturi de colaborare si incredere intre lider si membrii grupului.Liderul ia decizii si masuri in urma consultarii
unor membrii;
• Climatul psihosocial este tonic si destins; Performanta este superioara
Numarul conflictelor este foarte scazut

• Stilul permisiv
• Se caracterizeaza prin faptul ca liderul isi abandoneaza intr-o mare masura responsabilitatile si functiile sale, lasind ca
activitatea grupului sa se desfasoare de la sine.
In acest context, performantele si eficienta grupului sunt foarte scazute, climatul este deosebit de nefavorabil, cu numeroase
conflicte intre membrii .
INFLUENTA SOCIALA

• Efectele principale ale influentei sociale se regasesc in fenomenele de


uniformitate, conformare si supunere; efectele derivate din rezistenta la influenta
normativa si axiologica se regasesc in fenomenele de anomie, reactanta, devianta
si delincventa.
Gradul de conformism manifestat in mod real de o persoana este rezultatul actiunii convergente a trei categorii
de factori:
1. presiunea spre conformism din cadrul grupului;
2. particularitatile psihologice ale personalitatii individului
3. caracteristicile de permisivitate si toleranta ale spatiului socio-cultural caruia ii
4. apartine grupul.
Bibliografie:
• Mitrofan, L. (2004). Elemente de psihologie socială. SPER.
• Forsyth, Donelson R. Group dynamics. Cengage Learning,
2018.
• Hadfield, J. (2013). Classroom Dynamics-Resource Books for
Teachers. Oxford University Press.

S-ar putea să vă placă și