PSIHOLOGIA ORGANIZAIEI MILITARE. MOTIVAIA.

TESTUL SOCIOMETRIC - METODA DE CUNOASTERE A COLECTIVULUI DE

ELEVI/STUDENTI MILITARI
Psiholog Darius DURIGA*

Asistam n ultimul timp, la o diversificare si perfectionare a metodelor si

procedeelor de investigatie, de colectare si prelucrare a materialului faptic. Mai
mult ca oricnd societatea contemporana simte nevoia unei cunoasteri tot mai
profunde a propriilor sale fenomene si mecanisme pentru a putea apoi interveni
n dirijarea lor. Cercetarile sociologice se orienteaza tot mai mult spre microsocial
si mai ales asupra grupului mic. Aceasta se datoreaza n primul rnd prin
specificul organizarii activitatilor umane care se concentreaza tot mai mult spre
grup (echipa sportiva, colectiv de munca, clasa de elevi, plutonul etc.) incluznd
n acelasi timp diverse domenii: (sport, industrie, educatie, armata etc.).
Tehnicile si metodele de cunoastere a grupului mic permit nu numai sa surprinda
momentele manifestate la acest nivel ci si sa recomande pe baza celor constatate,
modalitati concrete de actiune n vederea ameliorarii unor manifestari sau
deviante, conducnd spre cresterea eficientei activitatii. Latura practic-aplicativa a
psihosociologiei iese astfel cu pregnanta n evidenta. Cercetarile ntreprinse
asupra grupului mic au un caracter concret si urmaresc o finalitate (ndeosebi
cele de sociometrie asupra carora ne vom apleca n aceasta lucrare) practica,
determinata. Aria de cuprindere a cercetarilor de sociometrie s-a extins continuu
asupra celor mai diverse domenii de activitate umana incluznd activitatea
educationala sau chiar militara. Activitatea instructiv-educativa din scoala militara
(licee, scoli de maistri sau academii) se orienteaza spre diferite forme
organizatorice de tipul grupului cum ar fi clasa de elevi/studenti, grupul de studiu,
de munca, plutonul, echipa sportiva, grupa n cadrul exercitiilor militare etc.
Toate acestea pot fi investigate cu ajutorul metodelor si procedeelor caracteristice
grupului n general. Rezultatele obtinute sunt folosite mai apoi n vederea
perfectionarii, actiunii educationale, instructiv-militare, sau pentru a mbunatatii
relationarea, adaptarea, coeziunea grupului n pregatire. nainte de a face o
paralela ntre grup si colectivul de elevi/studenti dorim sa evidentiem prin ce se
caracterizeaza din punct de vedere psihosocial grupul.
Caracteristicile grupului mic
Cu toate ca grupul ca si calitate sociala a fost si este supus unor multiple
investigari este dificil sa se ajunga la o definitie unanim acceptata a acestuia.
Grupul social (din punct de vedere general) este definit ca fiind "un ansamblu de
persoane caracterizat de o anumita structura si cu o cultura specifica, rezultate din
relatiile si procesele psihosociale dezvoltate n cadrul sau".
Se pot distinge ctiva parametri/caracteristici specifici care circumscriu continutul
conceptului de grup mic:
1. Marimea grupului mic este ntre 3 (dupa unii autori 2/4) si 35- 40 de membri.
Limita superioara este dependenta si de durata functionarii grupului ca unitate de
sine statatoare.
2. Relatiile dintre membri grupului sunt directe, de tipul "face to face", aceasta
nsemnnd ca fiecare poate comunica si efectua schimb de informatii cu toti

ceilalti. Prin urmare grupul apare ca un sistem de interactiune sociala, prin care
subiectii si coordoneaza reciproc intentiile si preocuparile, modelndu-se unii pe
altii.
3. Fiecare grup se caracterizeaza printr-o structura configurationala proprie,
care rezulta din interdependenta statutelor si rolurilor membrilor din care este
format. Astfel tinnd cont de continutul si functiile acestor statute si roluri putem
distinge mai multe variante structurale ce se ntrepatrund si se completeaza
reciproc (structura de comunicare, structura decizionala si executiva, structura
sociometrica - determinata de distributia afinitatilor si atractiilor interpersonale).
4. Coeziunea grupului constituie o rezultanta a concentrarii tuturor fortelor ce
actioneaza asupra indivizilor pentru a se mentine n cadrul grupului. Coeziunea
este considerata ca fiind o conditie indispensabila aparitiei si actiunii unor norme
comune acceptate la nivelul grupului. Grupul actioneaza ca unitate de sine
statatoarea numai n momentul cnd a atins un nivel minim de coeziune.
5. Dinamica grupului subliniaza ca grupul se afla ntr-o continua miscare si
transformare; ntr-un proces nentrerupt de adaptare si acomodare. Se poate
vorbi de o dinamica interna (transformarile structurii interne, a personalitatii
membrilor) si de o dinamica externa (transformarile ce au loc ntre grup si
calitatea sociala pe fondul caruia fiinteaza).
6. Grupurile se constituie n vederea realizarii unor scopuri si rezolvarii
unor sarcini. Acestei caracteristici i este proprie o puternica ncarcatura
motivationala, ajungnd si directionnd activitatea si comportamentul membrilor
grupului.
Toate aceste caracteristici se afla ntr-o strnsa interdependenta, continutul lor
avnd o pondere diferita de la un domeniu la altul.
Analogia dintre grupul mic si colectivul de elevi
Definirea notiunii de colectiv, la majoritatea autorilor, se realizeaza folosind ca gen
proxim notiunile de "totalitate"/"grup", A. S. Makarenko prin studiile sale desprinde
doua coordonate ale unui colectiv de elevi, prezenta scopului si caracterul sau de
organizare social.
n sens logic grupul constituie notiunea generala, iar colectivul notiunea specie.
Din punct de vedere al sferei grupul este o notiune supraordonata iar colectivul de
elevi o notiune subordonata. Definind colectivul de elevi prin analogie cu grupul
social se recunoaste necesitatea circumscrierii caracteristicilor proprii colectivului
pentru al diferentia de alte grupuri sociale. Lund n considerare notele definitorii
ale grupului mic se pot preciza sensul psihosocial si pedagogic dobndite prin
raportarea lor la colectivul de elevi:
a) Din punct de vedere al marimii colectivului, acesta este format dintr-un numar
ce oscileaza ntre 10- 15 si 30- 35 de elevi.
Reunirea lor n colectiv este determinata de dorintele sau optiunile scolare a celor
n cauza, dar n acelasi timp si de factori obiectivi.
n momentul constituirii clasa este un grup formal, institutionalizat prin masuri
administrative si organizatorice att la nivel central ct si la nivelul scolii. Ulterior
ntre elevi se stabileste o retea complexa de relatii interpersonale, informale,
afective si spontane, care completeaza si substituie relatiile formale n cadrul
colectivului de elevi sau studenti militari. Datorita climatului psihosocial specific, a
timpului petrecut mpreuna, aceste relatii formale dar mai ales informale se
amplifica puternic, implicnd o deosebita dinamica. n interiorul clasei sau

plutonului se concretizeaza constituirea unor subgrupuri n cadrul carora domina

ndeosebi relatiile informale.
b) Relatiile din interiorul colectivului de elevi indiferent ca sunt informale sau
formale se bazeaza pe contacte directe, de tipul "face to face". Astfel clasa sau
plutonul pot fi considerate grupuri primare, n timp ce anul de studiu, compania,
liceul sau academia sunt grupuri secundare. La nivelul colectivului scolii, relatiile
dintre membri sai sunt mai ndepartate n spatiu si timp, cu o frecventa mai
redusa, fiind lipsite de acea ncarcatura afectiva specifica relatiilor directe si
permanente din interiorul clasei.
c) Structura colectivului de elevi este generata de interrelatiile existente ntre
membri ei. Aceste interrelatii se pot structura n functie de interdependenta
rolurilor si statusurilor, astfel nct putem distinge doua structuri fundamentale:
o structura formala si o structura informala.
Prima, structura formala apare ca rezultat al investirii oficiale a elevilor sau
studentilor n diferite roluri (sef de grupa, comandant de pluton/ sef de clasa,
nlocuitor la comanda companiei, cancelar, planton, G. S. S. etc.). n urma
acestor investiri cu roluri facute de comandantul de companie, comandantul de
pluton/ diriginte, vor aparea n mod firesc diversi lideri oficiali /formali,
permanenti/temporari. Acestia formeaza un organism de conducere nsarcinat cu
urmarirea, ndeplinirea, atingerea unor obiective comune. Structura formala este
un rezultat al unificarii acestor relatii formale ntr-un tot unitar. Forma si continut
ei sunt determinate de autoritatea si modul n care se iau deciziile si se
ndeplinesc sarcinile. Prezenta dirigintelui, a comandantului de pluton/ a
comandantului de companie, ca lider formal adult, imprima un anumit specific
retelei relationale a structurii formale, att pe orizontala ct si verticala. Liderul
formal si cel informal manifesta mai multe functii printre care asigurarea conditiilor
n vederea atingerii scopurilor sau actiuni ndreptate n vederea mentinerii
coeziunii grupului.
Structura informala se caracterizeaza prin aceea ca interactiunea dintre membri
grupului de elevi, nu este impusa sau reglementata din exterior, ea este rezultatul
firesc, natural si spontan al relatiilor intersubiective, psihologice ce se stabilesc
ntre elevi. Acestea sunt relatii interpersonale ntre personalitati diferite, care se
influenteaza reciproc, prin care elevii se percep, comunica, actioneaza si
reactioneaza unii n raport cu altii, se cunosc, se apropie, se asociaza, se
ndragesc, se ajuta, se mprietenesc sau dimpotriva, se suspecteaza, devin
gelosi, se resping etc. Structura informala are un caracter afectiv, simpatetic, bazat
pe legaturi sociometrice de simpatie, antipatie si indiferenta ntre membri sai.
Putem spune ca este vorba de "expansiunea afectiva" (atitudinea elevului fata de
ceilalti colegi), dar n acelasi timp si de "incluziunea afectiva" (atitudinea clasei
fata de elev). Cele doua laturi constituie un tot indisolubil, una neputnd exista
fara cealalta. Conexiunea complexa dintre ele conduce la o interinfluentare
reciproca, expansiunea fiind predominat individuala iar incluziunea predominat
sociala, ambele au un caracter psihosocial. n functie de aceste relatii informale
apar asa zisii lideri informali/persoane preferate. Daca liderii formali se impun mai
ales n virtutea rolului si functiei pe care le detin, liderii informali se impun n
virtutea unor calitati personale apreciate de colegii lor. Cele doua tipuri de
structuri, formala si informala specifice colectivului de elevi se afla ntr-o strnsa
interdependenta. Structura informala se cristalizeaza dupa un anumit timp dar are
o dinamica si dezvoltare proprie, continua. Tocmai de aceea studiul sociometric

asupra caruia ne vom opri mai apoi, nu poate fi realizat cu succes, astfel nct sa
surprinda o anume stabilitate relationala, dect dupa un anumit timp de la
formarea clasei, timp n care elevii sa reuseasca sa se cunoasca ntre ei, sa
manifeste simpatii sau antipatii.
d) Coeziunea grupului. Din punct de vedere sociologic colectivul de elevi ca
realitate supraindividuala, nu poate fi redusa la suma particularitatilor psihice ale
elevilor, ea fiind o rezultanta, calitativ deosebita, ce apare tocmai din interactiunile
stabilite ntre ei. Coeziunea colectivului reflecta convergenta dintre membri sai,
concentrarea interactiunii lor n vederea integrarii elevilor ntr-un tot unitar.
e) Dinamica colectivului surprinde totalitatea transformarilor ce au loc n interiorul
clasei/plutonului, transformari care i imprima acestuia n timp o anume
traiectorie. Dinamica este determinata de adaptarea, integrarea sau subordonarea
celor doua structuri, de contradictiile, conflictele, intoleranta/toleranta dintre
membri colectivului, care se manifesta si se modifica permanent.
Odata cu admiterea n scolile militare de nvatamnt a fetelor, relatiile din
grupul de elevi/studenti militari s-au diversificat, astfel acest fapt determinnd o
amplificare a dinamicii si n mod implicit influentnd major toate caracteristicile
colectivului militar.
f) Ca oricare alt grup colectivul de elevi se constituie n vederea desfasurarii unei
activitati si a atingerii unor scopuri fundamentale. Din acest punct de vedere
colectivul de elevi este un "grup educational" n care membri lui sunt orientati
spre realizarea unor scopuri majore cu semnificatie sociala si finalitate educativa.
Un rol deosebit n realizarea scopurilor l au comandantul de
companie/dirigintele, care trebuie sa coordoneze activitatea, sa stabileasca cerinte,
care sa conduca mai apoi la satisfacerea obiectivelor educationale.
Structura, interactiunea si continutul circumscriu, toate la un loc, specificul
colectivului ca grup social microstructural. Cunoasterea lor este deci o premisa
indispensabila pentru toate actiunile educative ce se ntreprind asupra sa.
Fiind un grup social microstructural nseamna ca prezinta specificul si legitatile
sale proprii. Pentru cunoasterea lor trebuie sa apelam deci la metode si procedee
adecvate acestei realitati.
Metode si tehnici de cunoastere a colectivului de elevi.
Cunoasterea colectivului de elevi nu presupune doar cunoasterea personalitatii
membrilor lui, ci mult mai mult. Cunoasterea colectivului de elevi vizeaza
surprinderea acelor caracteristici prin care se defineste ca un tot, ca o unitate de
sine statatoare, ca un grup social.
Putem spune ca identificarea unor trasaturi personale ne ofera posibilitatea sa
ntelegem mai bine semnificatia rolurilor pe care le joaca elevii, iar prin
intermediul acestora sa patrundem n mecanismul procesului de interactiune,
mecanism care declanseaza si determina caracteristicile colectivului ca un tot
unitar. Cunoasterea poate parcurge si drumul invers, de la trasaturile definitorii
colectivului, prin intermediul comportamentelor ce rezulta din exercitarea rolurilor,
la conditiile interne si particularitatile psihologice ale membrilor sai. n acest al
doilea sens putem spune ca tehnicile sociometrice asigura o cunoastere amanuntita

mai ales a structurii informale/afective dar si n mod indirect a caracteristicilor de

personalitate a elevilor. Fiecare colectiv are, dupa cum am vazut, structura sa
proprie, care se manifesta diferit. Cunoasterea sintalitatii colectivului de
elevi/studenti si a personalitatii fiecaruia dintre ei nu constituie doua actiuni
paralele sau independente una de alta. Dimpotriva, ele se completeaza reciproc nu
numai din punct de vedere gnoseologic, al informatiilor pe care ni le ofera ci si din
punct de vedere metodologic. Cunoscnd sintalitatea vom putea face diverse
aprecieri cu privire la unele componente ale personalitatii, si invers, cunoscnd
personalitatea indivizilor din care este format colectivul, vom putea interpreta
unele manifestari ale sintalitatii.
Cunoasterea dinamicii colectivului reclama un studiu longitudinal si folosirea unor
metode corespunzatoare. Un astfel de studiu ne indica nu numai tendinta generala
de evolutie a colectivului, ci si principalele momente nodale ale acestei evolutii.
n circumscrierea metodelor de cunoastere a colectivului de elevi important este
nu numai cum sunt alese ci si modul n care sunt folosite si combinate. tinnd
seama de interdependenta care exista ntre sintalitatea colectivului si
personalitatea membrilor sai va trebui sa apelam la metode specifice ambelor
domenii, cu conditia ca ele sa fie astfel aplicate si folosite nct sa ne ofere ct
mai multe date despre colectiv ca unitate sociala, ca ntreg.
Vom enumera mai jos metodele si tehnicile de cunoastere a colectivului de
elevi/studenti militari cu obiectia ca ne vom opri n descriere cu predilectie asupra
tehnicilor sociometrice si metodei aprecierii obiective a personalitatii, pe
considerentul ca acestea doua se completeaza foarte bine si chiar pot fi incluse una
n cercetarea celeilalte.
1. Observatia psihosociala este considerata una dintre metodele fundamentale
deoarece presupune un contact nemijlocit cu realitatea si asigura obtinerea unor
date reale, care ulterior vor fi supuse obligatoriu prelucrarii si interpretarii. Aceasta
observatie este recomandabil a fi facuta de diriginte/ comandantul de pluton,
deoarece acestia sunt persoane pregatite psihopedagogic, sunt coparticipanti la
viata colectivului, prezenta lor nedenaturnd fenomenele si manifestarile supuse
observarii.
Situatiile si fenomenele asupra carora se concentreaza observatia pot fi:
a) manifestari ale sintalitatii (modul n care se exprima opinia colectivului n
diverse situatii, conduita colectivului, conduita subgrupurilor din cadrul colectivului,
participarea membrilor la discutarea anumitor probleme, modul n care se iau
diverse decizii, constatari n legatura cu coeziunea grupului, etc.).
b) manifestari psihosociale (autoritatea si influenta liderilor formali,
comportamentul liderilor informali, modul n care elevii si exercita influenta
ntre ceilalti, etc.).
2. Metoda chestionarului este una din cele mai raspndite metode n
cercetarea sociala si psihologica. Specificul sau consta n faptul ca se bazeaza pe
formularea unor ntrebari la care subiectii anchetati urmeaza sa raspunda verbal
sau n scris.
3. Metoda experimentului este expresia concludenta a interdependentei dintre
cunoastere si actiune. Aceasta metoda presupune stabilirea unei relatii cauzale
ntre variabila independenta si cea dependenta. Se impune un control riguros din
partea cercetatorului asupra tuturor componentelor situatiei experimentale, astfel

nct relatia dintre variabile si modificarea fenomenelor sa fie foarte bine

cunoscuta si manipulata.
4. Metoda scarilor de opinii si atitudini (scari de apreciere) se caracterizeaza
prin aceea ca introduce anumite diferentieri n raspunsurile subiectilor, dupa
intensitatea cu care-si exprima opiniile n legatura cu diferite fenomene.
Raspunsurile sunt precodificate si ordonate asemanator unei game, sub forma
ascendenta/descendenta, n functie de intensitatea/fermitatea care ar corespunde
opiniei celui ce raspunde.
5. Tehnica sociometrica
5. 1. Obiectul si metoda sociometriei.
Initiatorul sociometriei este sociologul american J. L. Moreno, originar din
Romnia. El afirma ca sociometria se ocupa doar de o parte a realitatii sociale, si
anume de relatiile interpersonale, acordnd o importanta deosebita aspectelor
cantitative si calitative ale acestora. "Sociometria are ca obiect studiul matematic
al proprietatilor psihologice ale populatiilor "n cazul nostru tehnica sociometrica
se ocupa cu studiul relatiilor interpersonale, ndeosebi acelor relatii simpatetice
care se bazeaza pe atractii si respingeri ntre membrii colectivului. Se realizeaza
cu ajutorul unor formule si calcule matematice surprinderea unor
calitati/caracteristici relationale ale grupului de elevi.
Tehnicile sau metodele sociometrice reprezinta un ansamblu de instrumente si
procedee destinate sa nregistreze si sa masoare configuratia si intensitatea
relatiilor interpersonale din interiorul grupului scolar. Sub aceasta denumire sunt
incluse att instrumentele de culegere a materialului faptic, ct si cele de
prelucrare, interpretare sau prezentare a materialului respectiv. De aceea ele sunt
indispensabile pentru cunoasterea concreta a interactiunilor ce se stabilesc n
cadrul colectivului de elevi/studenti. Studiul sociometric are o tripla orientare: n
primul rnd cunoasterea de catre diriginte/comandant/psiholog a afinitatilor
exprimate de membri grupului si implicit a relatiilor din cadrul colectivului; n al
doilea rnd o cunoastere mai buna de catre elevi a propriilor lor pozitii n grup; si
n al treilea rnd, dar nu cel din urma, mbunatatirea relatiilor si a climatului
psihosocial a grupului scolar prin actiuni psihologice specifice.
Prin testul sociometric ca instrument al metodei sociometrice se pot determina:
- amplasamentul, statutul unui elev/student n cmpul relatiilor interpersonale
(lider, popular, izolat, ignorat, respins, etc.),
- structura psihologica globala a grupului si a subgrupurilor din cadrul sau,
- diversele centre de influenta,
- perceptia grupului fata de un anumit membru,
- coeziunea de grup, etc.
Usor de administrat si prelucrat oferind foarte multe date asupra microgrupului
cercetat testul sociometric poate crea usor iluzia instrumentului "ideal". Totusi
trebuie atrasa atentia asupra unor limite privind utilizarea testului sociometric:
acesta nu epuizeaza totalitatea relatiilor interpersonale, ceea ce implica n mod
obligatoriu corelarea lui cu alte metode si tehnici de cercetare; criteriile testului
sociometric trebuie corelate cu orientarea valorica si cu motivatiile preferintelor
exprimate; pentru asigurarea succesului cercetarii trebuie creata o atitudine de
ntelegere, dispozitii si atitudini favorabile ale subiectilor fata de test; cercetatorul
trebuie sa dea dovada de delicatete si competenta psihosociala, el este

recomandabil a fi un observator participant care sa creeze la elevi sentimentul

utilitatii participarii lor la test, sa-i implice personal.
Modalitatea de alcatuire, administrare, prelucrare, interpretare a testului
sociometric precum si prezentarea rezultatelor va fi redata sub forma unui
algoritm, particularizat la colectivitatea urmarita. Putem sa le definim ca metode
sau etape ale tehnicii sociometrice:
- testul sociometric;
- matricea sociometrica;
- indicii sociometrici;
- sociograma (reprezentarea grafica a relatiilor);
- cadranele sociometrice;
- prezentarea n fata clasei/individual a rezultatelor.
5. 2. Testul sociometric este considerat instrumentul principal si punct de plecare
n cunoasterea diferitelor aspecte a procesului de interactiune ce se manifesta n
colectiv. El ofera doar materialul brut n legatura cu aspectele relationale ale
elevului si ale grupului n totalitatea sa. Ulterior acest material se va prelucra si
numai pe baza celor rezultate vom putea cunoaste aceste aspecte.
Toate aprecierile, interpretarile si rezultatele obtinute n urma prelucrarii sunt
dependente de fidelitatea datelor oferite de test. Fidelitatea depinde de sinceritatea
raspunsurilor la ntrebarile testului, sinceritate care la rndul ei este determinata
de felul n care a fost ntocmit testul si de modul n care a fost aplicat.
Testul sociometric consta n formularea unor ntrebari prin intermediul carora se
solicita fiecarui elev sa-si exprime simpatiile si antipatiile fata de ceilalti colegi ai
sai. Foarte important este ca ntrebarile sa aiba la baza criterii atent alese, care
sa fie n concordanta cu interesele, preocuparile si aspiratiile tuturor elevilor, dar
si cu interesele cercetarii. Este necesar sa li se ofere elevilor suficiente motive
pentru a raspunde ct mai sincer. n cercetarea pe care am ntreprins-o am
folosit un test sociometric cu 4 ntrebari solicitnd elevilor sa indice 3 nume ale
unor colegi pentru fiecare ntrebare (vezi anexa 1- testul sociometric). Aceste
ntrebari pot avea ca referinta diverse aspecte sau domenii de interes: petrecerea
timpului liber, participarea la sarcini profesionale, cooperarea n cadrul echipei
sportive, etc. n cazul nostru ntrebarile nu s-au referit la un anume aspect, ci sa lasat un criteriu general, tocmai pentru a acorda libertate elevilor, pentru ca
acestia n raspunsurile lor sa nu fie restrictionati. La fiecare raspuns dat s-a
urmarit si motivatia deoarece din aceste motivatii se poate realiza ntr-o oarecare
masura evaluarea obiectiva a elevilor.
Etapele aplicarii testului sociometric:
a) membri grupului primesc motivari, li se explica scopul cercetarii:
- fiecare si va cunoaste mai bine locul n grup,
- n repartizarea anumitor sarcini se va tine cont si de preferintele
interpersonale,
- se va tine cont de relatiile sociopreferentiale si n structura formala a grupului;
b) se obtine ncrederea subiectilor n caracterul confidential al raspunsurilor la
ntrebari;
c) se distribuie membrilor grupului formularele cu ntrebari ce urmeaza a fi
completate si se explica clar modul de completare;
d) se precizeaza caracteristicile situatiei:
- grupul n cadrul caruia se fac alegerile si respingerile;

- sensul fiecarei ntrebari;

- limitarea la un anumit numar de raspunsuri, se recomanda 3
sau 5 raspunsuri n functie de marimea grupului;
- se explica faptul ca poate raspunde att ct corespunde
preferintelor sale dar sa nu depaseasca numarul maxim
indicat;
- se precizeaza faptul ca ordinea preferintelor este o ordine
valorica, cel de pe locul nti sa fie cel mai preferat, iar
urmatorii n ordine descrescatoare;
- nu se impune o limita de timp pentru completare.
e) se recolteaza raspunsurile.
Testul sociometric se poate folosi ntr-o cercetare transversala pentru a surprinde
evolutia relatiilor colectivului. Astfel testul urmeaza a fi administrat periodic, iar
rezultatele obtinute sa fie comparate ntre ele. Trebuie specificat faptul ca
reluarea testului la intervale prea scurte i diminueaza eficacitatea, subiectii
orientndu-se mai mult dupa raspunsurile anterioare, care sunt nca vii n
memorie, dect dupa ceea ce simt n momentul respectiv. De asemenea n
cazul n care intervalele sunt prea mari riscam sa pierdem din vedere dependenta
stricta dintre fenomene. Putem recomanda pe baza experientei reluarea testarii
sociometrice anual.
5. 3. Matricea sociometrica
Datele testului sociometric sunt nregistrate ntr-un tabel cu doua intrari, unde
att pe verticala ct si pe orizontala sunt trecuti elevii din colectivul respectiv. Pe
verticala se trec punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor nominalizati,
iar pe orizontala perceptiile pozitive si negative atribuite de asemenea colegilor.
Matricea sociometrica este mai mult un instrument tehnic dect unul de
cunoastere. Ea faciliteaza descoperirea si ordonarea datelor brute pe care ni le
ofera testul si asigura conditiile necesare pentru manipularea si prelucrarea lor.
Pe verticala se trec n ordine, corespunzator fiecarui elev, cu culoare rosie +3,
+2, +1 puncte n dreptul colegilor alesi, preferati, iar cu culoare albastra - 3, - 2,
- 1 puncte n dreptul colegilor respinsi, nominalizati la ntrebarea a doua. Pe
orizontala se trec perceptiile pozitive reprezentate prin cercuri rosii si perceptiile
negative reprezentate prin cercuri albastre. Mai apoi n capetele de tabel ale
matricii sociometrice se calculeaza suma punctelor obtinute din alegeri si respingeri
si suma perceptiilor pozitive/negative.
Primul coleg ales la prima ntrebare primeste +3 puncte, al doilea +2 puncte, iar
al treilea +1 punct. Primul coleg nominalizat la ntrebarea a doua primeste - 3
puncte, al doilea - 2 puncte, iar al treilea - 1 punct. Toti cei trei nominalizati la
ntrebarea a treia primesc nediferentiat un cerc rosu, iar cei trei nominalizati la
ntrebarea a patra primesc de asemenea nediferentiat un cerc albastru (anexa
2).
5. 4. Indici sociometrici.
Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric si trecute n matrice se pot
calcula o multime de indici sociometrici. Prezentam mai jos ctiva din cei mai
importanti indici sociometrici:
a) indicele statusului sociometric arata pozitia ocupata de
o persoana n cadrul grupului si se calculeaza dupa formula:

I=n / (N- 1), unde n = numarul alegerilor primite de

respectiva persoana,
N = numarul membrilor grupului
L. D. Zeleny propune o alta formula de calcul mai adecvata lundu-se n
considerare att pozitia individului n grup, ct si stabilitatea acestei pozitii:
I = I D = i / (N- 1) (i- i) / (N- 1)
unde I determina pozitia persoanei n grup
D arata stabilitatea pozitiei
i reprezinta intensitatea alegerilor
b) indicele expansivitatii sociometrice permite determinarea cantitativa a orientarii
individului spre membrii grupului prin luarea n calcul att a expansivitatii
pozitive ct si a expansivitatii negative:
I = (E+) + (E-) = [(n+) / (N- 1)] + [(n-) / (N- 1)]
unde (n+) = numar de alegeri emise
(n-) = numar de respingeri emise
N = numarul membrilor grupului
* acest indice masoara si gradul de integrare a individului n grup, cu ct
valoarea e mai mare cu att individul e mai bine integrat n grup.
c) indicele sensibilitatii rationale exprima capacitatea individului de a-si evalua
propria sa pozitie n grup; exprima acuratetea perceptiei relatiilor sociometrice cu
privire la propria persoana.
I = Aa / Ap unde Aa = numarul asteptarilor de a fi ales
Ap = numarul alegerilor primite
d) indicele asocierii persoanelor n cadrul grupului se calculeaza dupa formula:
I = n / [ k(N- 1)/2 ]
unde n = numarul relatiilor simetrice
N = numarul membrilor grupului
k = numarul alegerilor permise
* cu ct valoarea indicelui asocierii e mai mare cu att relatiile n grup sunt mai
bune.
e) indicele coerentei grupului exprima, de asemenea, calitatea relatiilor
sociometrice la nivelul grupului; cu ct valoarea indicelui este mai mare, cu att
grupul este mai coeziv.
I = Rq / Up unde R = numarul alegerilor reciproce,
U = numarul alegerilor unilaterale
p = k / (N- 1), q = 1 - p
k = numarul alegerilor permise
N = numarul membrilor grupului
5. 5. Sociograma
Pe baza datelor cuprinse n matricea sociometrica putem ntocmi sociograma
care ne prezinta sub forma grafica relatiile interpersonale din interiorul colectivului.
Ea scoate n evidenta printr-un mod grafic nu numai locul fiecarui elev ci si
diverse tipuri de retele interpersonale. Aceste retele se cuantifica n sociograma
prin diferite simboluri grafice.
Exista doua categorii de sociograme, individuale si colective. Primele nu sunt
altceva dect un extras din sociograma colectiva si prezinta situatia unui elev asa
cum rezulta ea din totalitatea relatiilor cu ceilalti colegi.
O sociograma se poate prezenta sub forma moleculara (asemeni legaturilor dintre
molecule) sau sub forma "tinta" (relatiile sunt prezentate n cadrul unui numar de
cercuri concentrice). Numarul cercurilor din care e formata "tinta" poate fi mai mic
sau mai mare n functie de numarul elevilor din clasa sau n functie de distanta

sociometrica dintre elevi. Este recomandat un numar de cercuri impar astfel

nct cercul de nivel mediu (de ex. cercul 4 din 7) este nivelul corespunzator
statutului sociometric nul. Cercurile din interior corespund nivelului de integrare,
n care se afla elevii cu punctajul total pozitiv, iar cercurile din exterior corespund
nivelului de "neintegrare", n care se afla elevii cu punctaj total negativ. (vezi
anexa 3)
Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat n centrul
cercului numarul 1(cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu ct un
elev are un punctaj mai mic cu att se departeaza mai mult de centrul cercului 1
sau chiar de grup (vezi anexa 3).
B). Relatiile reciproce ne apar ca o linie continua dubla cu vrful spre ambele
sensuri, n culoarea corespunzatoare. Se pot realiza analize multiple si foarte
complexe, ct si aprecieri calitative diverse n functie de: numarul
alegerilor/respingerilor, subgrupurile care se formeaza, statutul sociometric al
elevilor ce fac parte dintr-un subgrup sau altul, distanta dintre ei, etc. Daca un elev
trimite alegeri spre colegi cu statut sociometric mare are alta semnificatie dect
un altul care trimite alegeri spre un coleg cu un statut sociometric mai mic. Putem
sa atribuim unui lider o semnificatie pozitiva sau una negativa n raport cu pozitia
subgrupului din care face parte n cadrul colectivului clasei. B), iar respingerile
printr-o sageata albastra (A l respinge pe B, adica A Sociograma colectiva ne
ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se stabileste n interiorul
colectivului, indicndu-se n mod grafic cine cu cine relationeaza din punctul de
vedere al afinitatilor. Pe grafic alegerile sunt reprezentate printr-o sageata rosie (A
l alege pe B, adica A
5. 6. Cadranele sociometrice ne ofera posibilitatea de a prelucra si interpreta
relatiile interpersonale sub aspectul dinamicii lor n timp. Comparnd datele ce
figureaza n cadrane se pot desprinde o serie larga de trasaturi ale colectivului ca
ntreg. Observnd ponderea distributiei elevilor n cadrane se pot cunoaste
influentele si "constrngerile" pe care colectivul le poate exercita asupra lor.
Procedeul cadranelor surprinde fenomenele sociale n intimitatea lor.
5. 7. Prezentarea sociogramei se poate face n fata clasei (punctnd pe
aspectele generale) dar si individual (punctnd pe aspectele particulare ale
elevului). Trebuie sa subliniem ca este recomandat a se scoate n evidenta partea
pozitiva a concluziilor astfel nct sa mbunatatim climatul psihosocial, sa
ncalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui elev asupra
rolului, statutusului si pozitiei sale n grup n mod realist si consilierea acestora
pentru a diminua conflictele sau atitudinile negative.
6. Metoda aprecierii obiective a personalitatii
Metoda, dupa cum se poate constata din nsusi enuntul ei, urmareste
cunoasterea unor trasaturi de personalitate. Acest lucru se realizeaza cu concursul
celor ale caror trasaturi vrem sa le cunoastem. Datele necesare sunt obtinute de la
elevi prin aprecierile pe care sunt solicitati sa le faca asupra propriilor colegi n
motivarea alegerii sau respingerii lor. Ipoteza ce sta la baza metodei este aceea ca
aprecierile pe care le fac elevii asupra colegilor lor includ informatii reale despre
personalitatea acestora. Cu ct elevii convietuiesc mai mult mpreuna, cu att
se cunosc mai bine si ca atare aprecierile vor fi mai obiective. Elevii au posibilitatea
sa se observe reciproc n situatii concrete de activitate si comportare, aprecierile
avnd un suport real.

Se impune necesitatea mbinarii metodelor mai sus prezentate pentru a obtine

n cele din urma o cunoastere ct mai exacta a colectivului de elevi. Cunoasterea
clasei sau plutonului nu poate fi o actiune de campanie ce se desfasoara n
anumite momente, ci una continua.
BIBLIOGRAFIE
1. Filaret Sntion - "Aplicatii practice de psihologie militar", Editura Militar,
Bucuresti, 1983
2. Ioan Nicola - "Dirigintele si sintalitatea colectivului de elevi ", Editura didactic si
pedagogic, Bucuresti, 1978
3. Ion Radu - "Psihologie scolara ", Editura stiintifica, Cluj Napoca, 1974
4. Paul Popescu - Neveanu - " Manual de psihologie pentru cl. a X- a ", Editura
didactic si pedagogic, Bucuresti 1993
5. Catalin Zamfir - "Dictionar de sociologie " Editura Babel, Bucuresti, 1993
6. Marin Calin - "Teoria educatiei " Editura ALL, Bucuresti, 1996
7. Gheorghe Niculescu - "Sociologie militara, studii " Editura Militara, Bucuresti,
1977

Anexa 1
Testul sociometric
1.
1.
1.
1.
2.
2.
2.
2.
3.
3.
3.
3.
4.
4.
4.
4.

Daca s-ar reorganiza clasa cu cine ati dori sa fiti din nou coleg? De ce?
1.............
2.............
3.............
Daca s-ar reorganiza clasa cu cine nu ati dori sa fiti din nou coleg? De ce?
1.............
2.............
3.............
Cine crezi ca te-a ales, ca te-a nominalizat la prima ntrebare? De ce?
1.............
2.............
3.............
Cine crezi ca te-a respins, ca te-a nominalizat la a doua ntrebare? De ce?
1.............
2.............
3.............

APLICAREA UNUI TEST SOCIOMETRIC SI IDENTIFICAREA

MODALITATILOR DE OPTIMIZARE A RELATIILOR
INTERPERSONALE DIN CLASA DE ELEVI
profesor scoala

ALTE DOCUMENTE

APLICAREA UNUI TEST

SOCIOMETRIC sI
IDENTIFICAREA
MODALITILOR DE
OPTIMIZARE A RELAIILOR
INTERPERSONALE DIN CLASA
DE ELEVI

Proiect de tehnologie didactica

TEST DE EVALUARE
Olimpiada de limba engleza Clasa a 7-a
INTREBARI TEST GRILA LA COMUNICATII
DE DATE
LICEUL TEORETIC CU CLASELE I-XII HORIA
HULUBEI PROIECT DE LECTIE ROMANA
ACTIVITATI EXTRACURRICULARE
ACTIVITATE MATEMATICA
BACALAUREAT - PROGRAMA DE EXAMEN
PENTRU LIMBA RUSA
ELEVUL IN COMUNISM
EXERCITIU PRACTIC

Cutare

Prof. RDULESCU MARIANA,

scoala Liviu Rebreanu Mioveni, jud. Arges
Cunoasterea colectivului de elevi nu presupune doar cunoasterea personalitatii membrilor lui, ci mult mai
mult. Cunoasterea colectivului de elevi vizeaza surprinderea acelor caracteristici prin care se defineste ca un
tot,
ca
o
unitate
de
sine
statatoare,
ca
un
grup
social.
Putem spune ca identificarea unor trasaturi personale ne ofera posibilitatea sa ntelegem mai bine
semnificatia rolurilor pe care le joaca elevii, iar prin intermediul acestora sa patrundem n mecanismul
procesului de interactiune, mecanism care declanseaza si determina caracteristicile colectivului ca un tot unitar.
Cunoasterea poate parcurge si drumul invers, de la trasaturile definitorii colectivului, prin intermediul
comportamentelor ce rezulta din exercitarea rolurilor, la conditiile interne si particularitatile psihologice ale
membrilor sai. n acest al doilea sens pot spune ca tehnicile sociometrice asigura o cunoastere amanuntita mai
ales a structurii informale/afective dar si n mod indirect a caracteristicilor de personalitate a elevilor. Fiecare
colectiv are, dupa cum am vazut, structura sa proprie, care se manifesta diferit.

Testul sociometric, menit sa furnizeze informatia primara, cere membrilor unui

grup avnd limite bine precizate (spre exemplu, o clasa de elevi, un colecti 424x236e v
de munca etc.) sa indice colegii cu care ar dori sa se asocieze n vederea unei actiuni
concrete sau n cadrul unei situatii viitoare. Este vorba deci de a pune subiectii n
conditii naturale de alegere si nu de un joc platonic asigurndu-se o motivatie
reala. Studiul sociometric are o tripla orientare: n primul rnd cunoasterea de catre
diriginte/psiholog a afinitatilor exprimate de membrii grupului si implicit a relatiilor din
cadrul colectivului; n al doilea rnd o cunoastere mai buna de catre elevi a propriilor lor
pozitii n grup; si n al treilea rnd, dar nu cel din urma, mbunatatirea relatiilor si a
climatului psihosocial a grupului scolar prin actiuni psihologice specifice.
Asa ar fi, de exemplu, n scoala: aranjarea sau rearanjarea copiilor n banci,
organizarea pe grupe de lucrari practice, optiunile n pragul unei excursii sau calatorii
(vecini de compartiment), expedierea unei ilustrate sau a unei carti postale (n timpul
vacantei, ori aflndu-se n tabara) , alegerea unui responsabil sau a unui delegat,
indicarea prietenilor sau a colegilor mai apropiati din clasa, numirea partenerilor
preferati n joc etc.
Testul sociometric ca instrument de masurare a atractiilor si repulsiilor ce se manifesta
ntre indivizii ce compun un grup mic, pna la treizeci de subiecti, este un chestionar
simplu, ce contine doua grupe de ntrebari:

a) Pentru masurarea atractiilor;

b) Pentru masurarea respingerilor.
Dupa aplicarea testelor se trece la urmatorul pas si anume evaluarea rezultatelor, nsa
acest aspect comporta mai multe etape:
1 Codificarea numelui subiectilor. Codificarea se va face dupa ce testele respective se
amesteca pentru a nu fi ntr-o anume ordine, folosindu-se, n acest caz, literele
alfabetului. Astfel fiecare subiect va primi un numar de cod, respectiv o litera din alfabet;
2 Se stabileste punctajul pentru fiecare alegere. Acordarea punctajului faciliteaza
calcularea scorului si desprinderea unor concluzii necesare. Pentru simplificarea
calculelor si facilitarea operatiilor se va proceda astfel: pentru alegerea facuta pe locul I
se vor acorda 3 puncte, pentru cea de pe locul II -2 puncte, iar pentru cea din pozitia a IIIa 1 punct.
Pentru ncurajarea fenomenelor pozitive de grup si crearea unui colectiv puternic,
profesorul diriginte trebuie sa cunoasca temeinic viata grupului, relatiile interpersonale,
prezenta
microgrupurilor,
a
individualitatilor. Din interactiunea ntre membrii colectivului unei clase iau nastere atitu
dini de
o
mare variabilitate;
se manifesta atractii si respingeri din nfruntarea carora rezulta identitatea grupului.
Persoana care intreprinde ancheta concreta trebuie sa fie cunoscuta deja
subiectilor, fara sa se afle insa in contact sistematic cu ei sau in raporturi ierarhice directe.
Evident, urmeaza sa se asigure anonimatul riguros al raspunsurilor si rezultatelor
individuale, orice indiscretie fata de membrii grupului sau fata d cadrele ierarhice este
contraindicata.
1.
Se ntocmeste sociomatricea
un tabel cu dubla intrare, n care membrii grupului sunt notati att pe verticala ct si pe or
izontala;
2.

Se noteaza cu + relatiile de preferinta si cu " relatiile de respingere;

3.

Se calculeaza indicii sociometrici:

I=

A (alegeri ) R (respingeri) , unde

N1

N = numarul subiectilor din cadrul grupului

Prin aceasta formula se stabileste indicele de statut preferential al subiectilor. Statutele
pot fi: pozitive, negative, zero, ceea ce indica existenta unor subiecti populari, acceptati,
indiferenti sau izolati afectiv (marginalizati) n cadrul grupului.
Este de asteptat ca actionand asupra relatiilor interpersonale de grup sa putem
exercita indirect o anumita inraurire asupra reusitei scolare si invers.

In ceea ce priveste cunoasterea psihologica a elevilor, a tinerilor, in general, testul

sociometric poate furniza o informatie pretioasa atat prin confruntarea datelor selective si
perceptive obtinute in ancheta, cat si prin totalizarea motivarii alegerilor/respingerilor
care denota modul cum este proiectat in afara individul de catre grupul sau de
apartenenta. Informatia ce se colecteaza pe aceasta baza, poate fi utilizata in scop
formativ: se comunica persoanelor in cauza opinia colectiva despre ei, evitandu-se,
bineinteles, orice nominalizare. In cadrul unor convorbiri individuale, subiectul este facut
constient de calitati sau defecte pe care le ignora, desi le poseda -; conform relatarii
grupului. Se sconteaza, in felul acesta, reducerea cotei de iluzie in perceptia propriei
pozitii in grup sau se elimina anumite lacune perceptive, ceea ce favorizeaza formarea
unei
imagini
de
sine
mult
mai
juste.
Am aplicat testul sociometric elevilor din clasa a 8-a C cu urmatoarele intrebari:

1. Numeste trei din colegii tai, cu care ai dori sa fii in grupa din laboratorul
AEL
a)..
b).
c)..
2. Indica, mai departe, trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi
de tine in grupa din laboratorul AEL:
a)..
b)
c)..
Motivati alegerea sau respingerea facuta.
Precizari:
- ncercati sa fiti foarte sincer;
- raspunsurile vor ramane secrete si nu vor influenta in niciun fel relatiile voastre;
- lucrarile trebuie semnate
Am alcatuit matricea sociometrica, dupa care am prelucrat datele intr-un tabel.
Nr. preferinte Nr. subiecti cu aceleasi preferinte
17
1

ISP
0,94

Valoare psihosociala de tip preferential

POPULARI

15

0,83

10
7

2
1

0,55
0,38

0,33

0,27

0,22

0,16

0,11

1
0

1
1

0,05
0

-1

-0,05

-3

-0,16

-9

-0,50

-16

-0,88

-19

-1,05

ACCEPTATI

INDIFERENTI
MARGINALIZATI

MATRICE SOCIOMETRIC - clasa a-VIII-a C

Elevi
A.M.
B.A.
B.M
C.A
D.B.
D.R.
G.V.
I.D.
J.C.
M.C.
M.R.
N.D.
N.M.
O.A.
O.D.
R.R.
S.I.
T.I.
T.A.
Totalaleg
eri
Totalrespi
ngeri
Indiceprefe
rential

A.M B.A.
0
0
0
0

B.M.
0
0

C.A. D.B.
0
-3
-2

0
+2
0
0
0
0
0
0
0
-1
+1
-1
0
0

+1
0
0
+2
0
+2
0
0
0
0
0
+3
+2
0
0
0
+3

-1
+2
0
0
0
0
+3
0
0
0
0
0
0
+3
0
0

0
-2
-1
-2
+2
0
+2
0
0
-2
0
0
0
0
-1

15

1/18 15/18

0
0
+2
-2
0
0

D.R.

G.V. I.D.

0
+1
0
+1
0

+3
0
0
+2
0
0

0
0
+3
0
0
0
0

J.C.
-2
-2
-1
0
0
0
0
-3

M.
M.R. N.D.
C.
0
-3
0
0
-1
0
0
-3
0
0
0
+3
+3 -2 0
0
-1
+3
0
-2 0
+1 0
0
0
0
-2
-2 0
0
-1
0
-2
0
-1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
-2 +1
0
0
0
0

N.
M.
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

0
+1
0
0
+2
0
0
0
+2
0
0

+1
0
0
0
0
+3
0
+1
0
+2
0
0
+1

0
+1
0
+3
+1
0
0
0
+3
+1
+3
0

-1
0
0
0
0
0
+1
0
0
0
0

-1
0
-1
-2
-1
0
-1
-2
0
-3

10

17

13

19

17

7/15

-9/18

5/18

10/18

17/18 3/18

-19/18

2/
-16/18 3/18
18

0
0
0
0
-1
-2

-3/18

Obs.
pe
oriz
ontal
a
sunt
trecu
te
atrac
tiile,
respi
nger
ile
sau
indif
erent
ele
acor
date
de
fieca
re
elev
cole
gilor
, iar
pe
verti
cala
atrac
tiile,
respi
nger
ile
sau
indif
erent
ele
prim
ite
de
fieca
re
elev
de la
ceila
lti
cole
gi.

Am introdus in testul sociometric si intrebari referitoare la modul cum isi

prezinta subiectii propria lor situatie socio-afectiva in grup. In consecinta, la fiecare
criteriu am adaugat intrebari simetrice despre reciprocitatea relatiei: De cine crezi ca vei
fi ales/respins?
Astfel, am aplicat un alt test sociometric elevilor clasei a 8-a C, cu
urmatoarele intrebari:
1. Care sunt colegii fata de care te simti cel mai apropiat din clasa? Numeste-i in
ordinea preferintei: I..
II..
III.................................................................
2. Care sunt colegii fata de care te simti mai indepartat in clasa? Numeste-i in
ordinea preferintei: I..
II.
III................................................................
3. Ce colegi te considera cel mai apropiat?
I.................................................................
II...............................................................
III..............................................................
4. Ce colegi te considera mai indepartat?
I................................................................
II...............................................................
III.............................................................
Combinand aceste date referitoare la la perceptia sociometrica,cu alegerile si cu respingerile efective rezulta o
serie de indici cu semnificatie psihologica. Modul in care percepe individul propria pozitie socio-afectiva in grup
poate fi privit ca o situatie de predictie,de anticipare a alegerilor si respingerilor scontate.

ntocmirea sociomatricei (Tabel de scoruri) clasa a 8-a C

Cod
sub
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
Obs.
pe
orizo
ntala
sunt
trecut
e
atract
iile si
respi
ngeril
e
acord
ate
de
fiecar
e
elev
colegi
lor, in
ordin
ea
prefer
intelo
r
(locul

Atractii exprimate
I
II
L
M
F
N
J
M
F
C
F
C
C
N
B
J
A
F
A
M
C
N
A
L
A
C
C
K
P
A
A
S
N
B
A
F
L
H
A
B

III
H
M
D
K
S
K
C
K
S
M
R
K
F
D
B
S
H
A
O

Respingeri exprimate
I
II
G
Q
S
K
O
P
Q
I
Q
G
H
Q
Q
P
B
Q
Q
G
P
K
Q
P
Q
G
D
Q
Q
R
K
I
Q
G
I
G
Q
I
I
G

III
P
H
I
G
I
D
I
I
K
F
I
O
P
I
Q
H
S
P
K

I, II
sau
III) si
astep
tarile
acest
ora.
Dupa
comp
letare
a
ntreg
ului
tabel,
se
efect
ueaz
a
calcul
ul
scoru
lui.
Pentr
u
acea
sta
se
proce
deaz
a
dupa
cum
urme
aza.
Se
cauta
pe
coloa
na n
care
sunt
nscri
se
atract
iile si
se
identi
fica
de
cte
ori si
pe ce
poziti
ea
fost
ales
subie
ctul
analiz
at.
Din
exem

plul
preze
ntat,
rezult
a ca
subie
ctul A
a fost
prefer
at de
catre
subie
ctul H
pe
locul I
(1x3);
subie
ctul I
pe
locul I
(1x3);
subie
ctul K
pe
locul I
(1x3);
subie
ctul L
pe
locul I
(1x3);
subie
ctul N
pe
locul
i
(1x2);
subie
ctul O
pe
locul I
(1x3);
subie
ctul Q
pe
locul I
(1x3);
subie
ctul R
pe
locul
III
(1x1);
subie
ctul S
pe
locul I
(1x3).
nsu
mnd
punct
ajul

acum
ulat,
rezult
a 24
punct
e, ce
vor fi
nscri
se n
coloa
na de
"SCO
R" la
capit
olul
"+".
Calcu
lele
conti
nua
pna
cnd
fiecar
e
subie
ct va
avea
nscri
s
punct
ajul
poziti
v
(even
tual
0)
acum
ulat.
Se
trece
la
calcul
area
coloa
nei
ce
reflec
ta
respi
ngeril
e
expri
mate
cu
privir
e la
fiecar
e
subie
ct,
proce
dnd

u-se
n
aceia
si
mani
era.
n
exem
plul
utiliza
t de
noi,
rezult
a ca
subie
ctul A
a
acum
ulat 0
punct
e, ce
sunt
nscri
se n
coloa
na "".
Dupa
comp
letare
a
coloa
nei
negat
ive
prin
efect
uarea
sume
i
algeb
rice,
se
calcul
eaza
scoru
l final.
n
exem
plul
preze
ntat
mai
sus,
subie
ctul A
a
obtin
ut 24
punct
e n
coloa

na
"+" si
0
punct
e n
coloa
na "".
Rezul
ta un
scor
final
de
"+24"
punct
e, ce
vor fi
nscri
se n
coloa
na
"TOT
AL".

SOCIOGRAMA COLECTIVA A ALEGERILOR

SOCIOGRA
MA COLECTIVA A RESPINGERILOR
Atractiile
reciproce sunt
desenate cu
sageti cu sens
dublu (culoare
rosie).
Respingerile
reciproce sunt
desenate cu
sageti cu sens
dublu (culoare
Atractiile
unilaterale sunt
desnate cu
sageata

neagra.

albastra).
Respinge

rile unilaterale sunt desenate cu sageata neagra.

Urmeaza etapa n care, pe baza sociomatricei (Tabelului de scoruri) si a

sociogramelor prezentate mai sus, se fac interpretarile corespunzatoare, se desprind
concluziile cu privire la sistemul relational din cadrul grupului experimental.
Se depisteaza existenta liderului informal. Acesta este subiectul care nregistreaza cel mai
mare punctaj pozitiv n cadrul tabelului de scoruri, iar n sociograma, de regula, se
situeaza ntr-o pozitie centrala, catre care se ndreapta cel mai mare numar de sageti,
alegeri. n cazul nostru subiectul A este liderul sociometric, deoarece a dobndit
maximum de punctaj pozitiv (+24) si este ales de 9 persoane din totalul de 19.
Confirmarea leadership-ului sociometric exercitat de A se verifica prin faptul ca el nu este
tinta nici unei respingeri si n plus, uneste indivizi aflati n opozitie (I si Q), jucnd astfel
rolul de "liant" al grupului.
Dupa cum se poate observa din sociograma colectiva a alegerilor subiectii C si F joaca si
ei un rol important, situndu-se printre "preferatii" grupului. Subiectul C nsumeaza 16
puncte, fiind ales de 7 persoane din 19. Att liderul grupului, ct si subiectul C au o
imagine de sine dezvoltata si structurata armonios, fiind constienti de pozitia lor n grup.
Subiectul E este izolat, desigur, dar nu este ctusi de putin respins. El este ceea ce se
numeste un adevarat izolat, deoarece nimeni nu-l alege, dar nici nu-l respinge.
Reintegrarea acestuia n grup este obligatorie si se poate face cu ajutorul subiectilor C si
F, doua persoane importante din grup si care se afla pe lista preferintelor subiectului n
cauza.
Interesanta este pozitia fiecarui subiect figurat n exemplul nostru, dar sa mai alegem un
caz. n ceea cel priveste pe Q care nregistreaza (- 36) puncte din 14 respingeri
nregistrate la adresa lui din totalul de 19. De aici putem conclude ca Q este un exclus
sociometric, fiind respins chiar si de liderul grupului, se impune depistarea cauzelor
acestor pozitii si adoptarea unor masuri de prevenire a unor disfunctionalitati ce pot
aparea. Se poate interveni asupra lui prin intermediul subiectilor A, F, M, conform
preferintelor lui, explicndu-le acestora ct de importanta este coeziunea grupului. Ceea
ce este interesant la acest subiect este ca el este constient de pozitia sa.
Subiectii I si G se afla ntr-o pozitie similara lui Q, doar ca I nsumeaza (- 18) puncte din
10 respingeri, iar G (- 16) din 8 respingeri. n acest caz se poate interveni asupra lui I prin
intermediul subiectilor A si M, care nu-l resping si pe care subiectul I i prefera; iar
asupra lui G se poate interveni prin intermediul subiectilor B, J, C.
Subiectul H, are si el o pozitie interesanta. El obtine (- 1) punct din nsumarea lui +4 cu 5 punctaj obtinut din trei alegeri si trei respingeri, ceea ce ne determina sa afirmam ca
acesta este un subiect controversat, cu o atitudine inconsecventa, eventual cu prea mare
ncarcatura subiectiva n ceea ce ntreprinde.
III. Concluzii privind directiile de actiune pentru a mari gradul de coeziune
Principalele directii de actiune sunt:
1 Avantajul sociogramelor este acela de a oferi o radiografie a starii relatiilor pozitive si
negative la un moment dat si la o situatie data, putnd fi radical diferit pentru o alta
situatie.
2 Cunoasterea modului n care evolueaza colectivul: ne intereseaza modul cum se
structureaza spontan grupul, care sunt relatiile neoficiale ce apar n grup. Tot din schema
relatiilor de grup se pot obtine informatii referitoare la membrii izolati ai colectivului, cei

care nu reusesc sa se adapteze, cei care sunt cei mai agreati (n cazul nostru A, C, F) sau
personajele mai putin agreate (Q).
3 Cunoasterea stadiului atins n formarea coeziunii: calcularea indicelui de coeziune
naintea unei etape importante pentru grup si la o perioada oarecare dupa aceea ne va
arata eficacitatea demersurilor ntreprinse. Calcularea indicelui n diferite etape ne va
dezvalui n ce directie evolueaza grupul: creste coeziunea, stagneaza sau se afla n
regres. Fenomenele care pot produce astfel de modificari sunt numeroase ca atare, este nu
numai recomandabil, ci si necesar sa se procedeze periodic la aplicarea testului
sociometric si implicit la compararea rezultatelor si depistarea factorilor care au produs
modificarile respective.
Cele doua instrumente de investigare pot constitui un sprijin deosebit n cunoasterea fundamentelor socioafective
ale unui grup, care scapa de obicei observatiei directe; dar mai ales ofera posibilitatea unei actiuni, a unei
interventii asupra grupului, care sa tina cont de organizarea sa interna, pentru mbunatatirea functionarii acestuia,
ameliorarea coeziunii de grup, dar si n reconstituirea unor echipe omogene.

SOCIOGRAMA TINTA - clasa a-VIII-a C

(compusa din cercuri concentrice)
Cei 19 subiecti testati (numerotati cu numere de la 1 19) sunt asezati in cele
patru cercuri concentrice in functie de gradul lor de popularitate. Astfel, in cercul din
interior au fost trecuti subiectii care s-au bucurat de cea mai mare POPULARITATE
( cei care au intrunit cele mai multe alegeri), in cercul urmator s-au situat subiectii cu
statut sociometric ACCEPTAT, in cercul urmator au fost trecuti subiectii cu statut
sociometric INDIFERENT si in ultimul cerc, elevii MARGINALIZATI.
Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat n centrul
cercului numarul 1 (cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu ct un elev
are un punctaj mai mic cu att se departeaza mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de
grup. Exista si situatii in care unii din subiecti se situeaza excentric, nefiind preferati si
nepreferand pe nimeni (izolatii).
Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce
se stabileste n interiorul colectivului, indicndu-se n mod grafic cine cu cine
relationeaza din punctul de vedere al afinitatilor.
Pe grafic alegerile unilaterale sunt reprezentate cu o sageata continua
verde , iar respingerile unilaterale printr-o sageata rosie punctata . Atragerile
reciproce ne apar ca o linie continua cu varful spre ambele sensuri sageata albastra,
iar respingerile reciproce printr-o sageata mov punctata in ambele sensuri .
Prezentarea sociogramei se poate face n fata clasei (punctnd pe aspectele
generale) dar si individual (punctnd pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie sa
subliniem ca este recomandat a se scoate n evidenta partea pozitiva a concluziilor
astfel nct sa mbunatatim climatul psihosocial, sa ncalzim relatiile dintre elevi. Se
impune constientizarea fiecarui elev asupra rolului, statutusului si pozitiei sale n grup
n mod realist si consilierea acestora pentru a diminua conflictele sau atitudinile
negative.
Este necesar sa subliniez insa ca tehnicile sociometrice nu trebuie absolutizate
in studiul grupurilor educationale, deoarece ele nu fac decat sa constate o situatie intrun anumit moment (sa o radiografieze), situatie care, trebuie explicate si interpretata,
iar, cand este cazul, modificata prin masuri educative corespunzatoare.
Am adresat elevilor din clasa a 8-a C urmatoarele 2 cerinte:
1. Numeste trei din colegii tai, cu care ai dori sa fii impreuna in grupa din laboratorul
AEL
a)..

b).
c)..
2. Indica, mai departe, trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi de tine in
grupa din laboratorul AEL
a)..
b)
c)..
Se observa ca liderul informal al grupului este subiectul GV.