Scoala Sanitara Postliceala Carol Davila Petrosani

Tehnica sociometric

Prof. Blan Anca

An colar 2012-2013

TEHNICA SOCIOMETRIC
Obiectul si metoda sociometriei. Initiatorul sociometriei este sociologul american J. L. Moreno, originar din Romnia. El afirma ca sociometria se ocupa doar de o parte a realitatii sociale, si anume de relatiile interpersonale, acordnd o importanta deosebita aspectelor cantitative si calitative ale acestora. Tehnicile sau metodele sociometrice reprezinta un ansamblu de instrumente si procedee destinate sa nregistreze si sa masoare configuratia si intensitatea relatiilor interpersonale din interiorul grupului scolar. Ele sunt indispensabile pentru cunoasterea concreta a interactiunilor ce se stabilesc n cadrul colectivului de elevi/studenti. Studiul sociometric are o tripla orientare: n primul rnd cunoasterea de catre diriginte/psiholog a afinitatilor exprimate de membri grupului si implicit a relatiilor din cadrul colectivului; n al doilea rnd o cunoastere mai buna de catre elevi a propriilor lor pozitii n grup; si n al treilea rnd, dar nu cel din urma, mbunatatirea relatiilor si a climatului psihosocial a grupului scolar prin actiuni psihologice specifice. Prin testul sociometric ca instrument al metodei sociometrice se pot determina: amplasamentul, statutul unui elev/student n cmpul relatiilorinterpersonale (lider, popular, izolat, ignorat, respins, etc.), structura psihologica globala a grupului si a subgrupurilor din cadrul sau diversele centre de influenta, perceptia grupului fata de un anumit membru, coeziunea de grup, etc.

Usor de administrat si prelucrat oferind foarte multe date asupra microgrupului cercetat testul sociometric poate crea usor iluzia instrumentului ideal. Totusi trebuie atrasa atentia asupra unor limite privind utilizarea testului sociometric: acesta nu epuizeaza totalitatea relatiilor interpersonale, ceea ce implica n mod obligatoriu corelarea lui cu alte metode si tehnici de cercetare; criteriile testului sociometric trebuie corelate cu orientarea valorica si cu motivatiile preferintelor exprimate; pentru asigurarea succesului cercetarii trebuie creata o atitudine de ntelegere, dispozitii si atitudini favorabile ale subiectilor fata de test; cercetatorul trebuie sa dea dovada de delicatete si competenta psihosociala, el este recomandabil a fi un observator participant care sa creeze la elevi sentimentul utilitatii participarii lor la test, sa-i implice personal. Modalitatea de alcatuire, administrare, prelucrare, interpretare a testului sociometric precum si prezentarea rezultatelor va fi redata sub forma unui algoritm, particularizat la colectivitatea urmarita. Putem sa le definim ca metode sau etape ale tehnicii sociometrice: testul sociometric; matricea sociometrica; indicii sociometrici; sociograma (reprezentarea grafica a relatiilor); cadranele sociometrice; prezentarea n fata clasei/individual a rezultatelor.

Testul sociometric
Testul sociometric este considerat instrumental principal si punct de plecare n cunoasterea diferitelor aspecte a procesului de interactiune ce se manifesta n colectiv. El ofera doar materialul brut n legatura cu aspectele relationale ale elevului si ale grupului n totalitatea sa. Ulterior acest material se va prelucra si numai pe baza celor rezultate vom putea cunoaste aceste aspecte. Toate aprecierile, interpretarile si rezultatele obtinute n urma prelucrarii sunt dependente de fidelitatea datelor oferite de test. Fidelitatea depinde de sinceritatea raspunsurilor la ntrebarile testului, sinceritate care la rndul ei este determinata de felul n care a fost ntocmit testul si de modul n care a fost aplicat. Testul sociometric consta n formularea unor ntrebari prin intermediul carora se solicita fiecarui elev sa si exprime simpatiile si antipatiile fata de ceilalti colegi ai sai. Foarte important este ca ntrebarile sa aiba la baza criterii atent alese, care sa fie n concordanta cu interesele, preocuparile si aspiratiile tuturor elevilor, dar si cu interesele cercetarii. Este necesar sa li se ofere elevilor suficiente motive pentru a raspunde ct mai sincer. n cercetarea pe care am ntreprins-o am folosit un test sociometric cu 4 ntrebari solicitnd elevilor sa indice 3 nume ale unor colegi pentru fiecare ntrebare (vezi anexa 1- testul sociometric). Aceste ntrebari pot avea ca referinta diverse aspecte sau domenii de interes: petrecerea timpului liber, participarea la sarcini profesionale, cooperarea n cadrul echipei sportive, etc.

Etapele aplicarii testului sociometric

a) membri grupului primesc motivari, li se explica scopul cercetarii: fiecare si va cunoaste mai bine locul n grup, n repartizarea anumitor sarcini se va tine cont si de preferintele interpersonale, se va tine cont de relatiile sociopreferentiale si n structura formala a grupului; b) se obtine ncrederea subiectilor n caracterul confidential al raspunsurilor la ntrebari; c) se distribuie membrilor grupului formularele cu ntrebari ce urmeaza a fi completate si se explica clar modul de completare;

d) se precizeaza caracteristicile situatiei: grupul n cadrul caruia se fac alegerile si respingerile; sensul fiecarei ntrebari; limitarea la un anumit numar de raspunsuri, se recomanda 3 sau 5 raspunsuri n functie de marimea grupului; se explica faptul ca poate raspunde att ct corespunde preferintelor sale dar sa nu depaseasca numarul maxim indicat; se precizeaza faptul ca ordinea preferintelor este o ordine valorica, cel de pe locul nti sa fie cel mai preferat, iar urmatorii n ordine descrescatoare; nu se impune o limita de timp pentru completare.
e) se recolteaza raspunsurile.

Chestionar de apreciere a interactiunii in cadrul grupului scolar

Va rugam sa raspundeti la urmatoarele intrebari indicand in ordinea preferintei 3 colegi cu care ati dori sa ramaneti in continuare in aceasta clasa si 3 colegi cu care nu ati dori sa ramaneti in clasa. Raspunsurile sunt confidentiale insa este necesar ca identitatea d-voastra sa fie cunoscuta pentru a putea analiza si interpreta testul.

1. Daca s-ar reorganiza clasa cu cine ati dori sa fiti din nou coleg? a)..+3 b). +2 c).. +1

2. Daca s-ar reorganiza clasa cu cine nu ati dori sa fiti din nou coleg? a).. -3 b).. -2 c)... -1

Numele i prenumele. Clasa Data

Matricea sociometrica
Datele testului sociometric sunt nregistrate ntr-un tabel cu doua intrari, unde att pe verticala ct si pe orizontala sunt trecuti elevii din colectivul respectiv. Pe verticala se trec punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor nominalizati, iar pe orizontala perceptiile pozitive si negative atribuite de asemenea colegilor. Matricea sociometrica este mai mult un instrument tehnic dect unul de cunoastere. Ea faciliteaza descoperirea si ordonarea datelor brute pe care ni le ofera testul si asigura conditiile necesare pentru manipularea si prelucrarea lor. Pe verticala se trec n ordine, corespunzator fiecarui elev, cu culoare rosie +3, +2, +1 puncte n dreptul colegilor alesi, preferati, iar cu culoare albastra 3, 2, 1 puncte n dreptul colegilor respinsi, nominalizati la ntrebarea a doua. Pe orizontala se trec perceptiile pozitive reprezentate prin cercuri rosii si perceptiile negative reprezentate prin cercuri albastre. Mai apoi n capetele de tabel ale matricii sociometrice se calculeaza suma punctelor obtinute din alegeri si respingeri si suma perceptiilor pozitive/negative. Primul coleg ales la prima ntrebare primeste +3 puncte, al doilea +2 puncte, iar al treilea +1 punct. Primul coleg nominalizat la ntrebarea a doua primeste 3 puncte, al doilea 2 puncte, iar al treilea 1 punct.

Indici sociometrici
Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric si trecute n matrice se pot calcula o multime de indici sociometrici. Prezentam mai jos ctiva din cei mai importanti indici sociometrici: a) indicele statusului sociometric arata pozitia ocupata de o persoana n cadrul grupului si se calculeaza dupa formula: I=n / (N- 1), unde n = numarul alegerilor primite de respectiva persoana, N = numarul membrilor grupului b) indicele expansivitatii sociometrice permite determinarea cantitativa a orientarii individului spre membrii grupului prin luarea n calcul att a expansivitatii pozitive ct si a expansivitatii negative: I = (E+) + (E-) = [(n+) / (N- 1)] + [(n-) / (N- 1)] unde (n+) = numar de alegeri emise (n-) = numar de respingeri emise N = numarul membrilor grupului * acest indice masoara si gradul de integrare a individului n grup, cu ct valoarea e mai mare cu att individul e mai bine integrat n grup. c) indicele sensibilitatii rationale exprima capacitatea individului de a-si evalua propria sa pozitie n grup; exprima acuratetea perceptiei relatiilor sociometrice cu privire la propria persoana. I = Aa / Ap unde Aa = numarul asteptarilor de a fi ales Ap = numarul alegerilor primite d) indicele asocierii persoanelor n cadrul grupului se calculeaza dupa formula: I = n / [ k(N- 1)/2] unde n = numarul relatiilor simetrice N = numarul membrilor grupului k = numarul alegerilor permise * cu ct valoarea indicelui asocierii e mai mare cu att relatiile n grup sunt mai bune. e) indicele coerentei grupului exprima, de asemenea, calitatea relatiilor sociometrice la nivelul grupului; cu ct valoarea indicelui este mai mare, cu att grupul este mai coeziv. I = Rq / Up unde R = numarul alegerilor reciproce, U = numarul alegerilor unilaterale p = k / (N- 1), q = 1 p k = numarul alegerilor permise N = numarul membrilor grupului

MATRICEA SOCIOMETRICA CLASA 1-A A.M.G

ISP=A-R/N-1

Obs. pe orizontal sunt trecute atraciile, respingerile sau indiferenele acordate de fiecare elev colegilor, iar pe vertical atraciile, respingerile sau indiferenele primite de fiecare elev de la ceilali colegi.

TABEL CUPRINZND INDICII DE STATUT PREFERENIAL CLS. 1-A A.M.G.

Alegeri -respingeri 8 7 7 7 7 7 6 6 6 6 6 5 5 4 3 3 3 1 Nr. Subi-ecti cu aceleai preferinte TUDOR CRISTINA ZVANCA BOGDAN CHIHALAU MARIA LUPU BIANCA RADOI ALINA CARP SERGIU GROSU EUGEN PROTEASA OANA CAREBIA MIHAELA CONDURAT PAUL POP ANDREI LEONTE ADRIANA MATEI MARIA ZAHARIA ALEXANDRA FILIP ANDREEA TRENCHEA ANGELA BADITA SILVIA GHERGHEL ROXANA BURLACU IOANA -1 -2 -6 -6 -6 -7 -11 -16 DRUGEA LOREDANA CANEA ANCUTA FILIP NICOLETA DUPIR ALEXANDRU FLOREA ELA TRU GIORGIANA PINTILIE VLAD ICHIM LARISA ISP 0,38 0.33 0.33 0.33 0.33 0.28 0.28 0.28 0.28 0.28 0.28 0.23 0.23 0.l9 0.14 0.14 0.14 0.04 0 -0.05 -0.1 -0.29 -0.29 -0.29 -0.33 -0.52 -0.76 Valoare psihosociala de tip preferenial LIDER

ACCEPTAI

INDIFERENI

MARGINALIZAI

MATRICEA SOCIOMETRICA CLASA 1-B A.M.G

ISP=A-R/N-1

Obs. pe orizontal sunt trecute atraciile, respingerile sau indiferenele acordate de fiecare elev colegilor, iar pe vertical atraciile, respingerile sau indiferenele primite de fiecare elev de la ceilali colegi.

TABEL CUPRINZND INDICII DE STATUT PREFERENIAL CLS. 1-B A.M.G.

Alegeri -respingeri 8 8 8 8 7 6 5 4 4 3 3 2 2 1 1 0 -2 -3 -5 -6 -7 -7 -12 -27 Nr. subiecti cu aceleai preferinte GHI ALINA GLEANU MIHAELA RDANU OANA BOGDAN ROXANA CHIROCED ALEXANDRU BURADA MIHAELA PATRASCU EUNICE DUMITRU GRATIELA FARKAS CSILLA CUCAILA ADRIANA DUMITRIU CRISTINA GRIGORASEL CORINA MITE ANDREEA MAIOR RAMONA VRABIE ALEXANDRA HRTIE ESTERA BOLOG VALENTIN LECU MIHAI STOIAN BOGDAN KASZIBA ANDREEA LAZAR MARIUS POPESCU SEBASTIAN POPOVICI LARISA KASA TUNDE ISP 0.53 0.53 0.53 0.53 0.46 0.4 0.33 0.3 0.26 0.2 0.2 0.13 0.13 0.06 0.06 0 -0.13 -0.2 -0.33 -0.4 -0.46 -0.46 -0.8 -1.8 Valoare psihosociala de tip preferenial

LIDER

ACCEPTAI

INDIFERENI

MARGINALIZAI

MATRICEA SOCIOMETRICA CLASA 1-C A.M.G

ISP=A-R/N-1

Obs. pe orizontal sunt trecute atraciile, respingerile sau indiferenele acordate de fiecare elev colegilor, iar pe vertical atraciile, respingerile sau indiferenele primite de fiecare elev de la ceilali colegi.

TABEL CUPRINZND INDICII DE STATUT PREFERENIAL CLS. 1-C A.M.G.

Alegeri -respingeri
11 9 9 8 6 6 6 5 4 4 4 4 4 3 3 3 2 1 1 1 1 0 0 0 -5 -5 -7 -11 -12 -12 -14

Nr. subiecti cu aceleai preferinte

MUCUTA GABRIELA STEFAN CRISTINA MORUS CRISTINA TALPA IZABELA TIGAU ANA MARIA TURCU RAMONA MIRCI MIHAELA CRACANA MIHAELA BUCUR COSMINA BREBENETE LACRAMIOARA BAICEANU LUCIAN NEAGOE MARCELA ANCAU LORDANA STAULINGER IULIAN BOICU CONSTANTIN MAXIM DANIEL SUT RAUL PETRUT ALEXANDRA JUNC IULIAN MORAR CARMEN CZANE MONICA MURARASU OANA CALDARAR OANA PETCU MARIANA ZAVOI CLAUDIA KRAUSZ VLAD PURCARU ADRIAN MATIS ALINA PREDA ALEXANDRA RADOSAV GABRIELA LACATUSU ROXANA

ISP
0,44 0.36 0.36 0.32 0.24 0.24 0.24 0.2 0.16 0.16 0.16 0.16 0.16 0.12 0.12 0.12 0.08 0.04 0.04 0.04 0.04 0 0 0 -0.2 -0.2 -0.28 -0.44 -0.48 -0.48 -0.56

Valoare psihosociala de tip preferenial

LIDER

ACCEPTAI

INDIFERENI

MARGINALIZAI

MATRICEA SOCIOMETRICA CLASA 1-D A.M.G

ISP=A-R/N-1

Obs. pe orizontal sunt trecute atraciile, respingerile sau indiferenele acordate de fiecare elev colegilor, iar pe vertical atraciile, respingerile sau indiferenele primite de fiecare elev de la ceilali colegi.

TABEL CUPRINZND INDICII DE STATUT PREFERENIAL CLS. 1-D A.M.G.

Alegeri -respingeri Nr. subiecti cu aceleai preferinte ISP Valoare psihosociala de tip preferenial

8 8 5 4 3 3 3 3 2 1 1 1 1 -1 -1 -5 -9 -10 -10 -11

GOSPODARU ALEXANDRU TOTH LORAND NISTOR ALINA POPA DENISA DEICU GIANINA BUCURESC GEORGIANA CIOARA NICOLETA BAISAN EMILIA ESMAN DANIELA OLAR CRISTINA SZILVESTER TIBERIU SLOVESNKY OANA MIRCIOIU PATRICIA FLOREA IRINA BALAMAT ELENA CRASMARU IOANA CIUBOTARU ALEXANDRU MUNTEAN CRISTINA SGARDAN ANCUTA MUSCALU FLORIN

1.1 1.1 0.5 0.4 0.3 0.3 0.3 0.3 0.2 0.1 0.1 0.1 0.1 -0.05 -0.05 -0.5 -0.9 -1 -1 -1.1

LIDERI

ACCEPTAI

MARGINALIZAI

Sociograma
Pe baza datelor cuprinse n matricea sociometrica putem ntocmi sociograma care ne prezinta sub forma grafica relatiile interpersonale din interiorul colectivului. Ea scoate n evidenta printr-un mod grafic nu numai locul fiecarui elev ci si diverse tipuri de retele interpersonale. Aceste retele se cuantifica n sociograma prin diferite simboluri grafice. Exista doua categorii de sociograme, individuale si colective. Primele nu sunt altceva dect un extras din sociograma colectiva si prezinta situatia unui elev asa cum rezulta ea din totalitatea relatiilor cu ceilalti colegi. Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se stabileste n interiorul colectivului, indicndu-se n mod grafic cine cu cine relationeaza din punctul de vedere al afinitatilor. Pe grafic alegerile sunt reprezentate printr-o sageata rosie (A l alege pe B, adica A B), iar respingerile printr-o sageata albastra (A l respinge pe B, adica A B). Relatiile reciproce ne apar ca o linie continua dubla cu vrful spre ambele sensuri, n culoarea corespunzatoare. Prezentarea sociogramei se poate face n fata clasei (punctnd pe aspectele generale) dar si individual (punctnd pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie sa subliniem ca este recomandat a se scoate n evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel nct sa mbunatatim climatul psihosocial, sa ncalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui elev asupra rolului, statutusului si pozitiei sale n grup n mod realist si consilierea acestora pentru a diminua conflictele sau atitudinile negative.