1

Cuprins:

1. Obiectul si metoda sociometric

2. Testul sociometric

3. Matricea sociometric

4. Indici sociometrici

5. Sociograma

6. Concluzie

7. Bibliografie
























2

Obiectul si metoda sociometric

Initiatorul sociometriei este sociologul american J. L. Moreno, originar din Romnia. El afirma ca
sociometria se ocupa doar de o parte a realitatii sociale, si anume de relatiile interpersonale,
acordnd o importanta deosebita aspectelor cantitative si calitative ale acestora. "Sociometria are ca
obiect studiul matematic al proprietatilor psihologice ale populatiilor "n cazul nostru tehnica
sociometrica se ocupa cu studiul relatiilor interpersonale, ndeosebi acelor relatii simpatetice care se
bazeaza pe atractii si respingeri ntre membrii colectivului. Se realizeaza cu ajutorul unor formule si
calcule matematice surprinderea unor calitati/caracteristici relationale ale grupului de elevi.
Tehnicile sau metodele sociometrice reprezinta un ansamblu de instrumente si procedee destinate sa
nregistreze si sa masoare configuratia si intensitatea relatiilor interpersonale din interiorul grupului
scolar. Sub aceasta denumire sunt incluse att instrumentele de culegere a materialului faptic, ct si
cele de prelucrare, interpretare sau prezentare a materialului respectiv. De aceea ele sunt
indispensabile pentru cunoasterea concreta a interactiunilor ce se stabilesc n cadrul colectivului de
elevi/studenti. Studiul sociometric are o tripla orientare: n primul rnd cunoasterea de catre
diriginte/comandant/psiholog a afinitatilor exprimate de membri grupului si implicit a relatiilor din
cadrul colectivului; n al doilea rnd o cunoastere mai buna de catre elevi a propriilor lor pozitii n
grup; si n al treilea rnd, dar nu cel din urma, mbunatatirea relatiilor si a climatului psihosocial a
grupului scolar prin actiuni psihologice
specifice.

Prin testul sociometric ca instrument al metodei sociometrice se pot determina:
- amplasamentul, statutul unui elev/student n cmpul relatiilor interpersonale (lider, popular, izolat,
ignorat, respins, etc.),
- structura psihologica globala a grupului si a subgrupurilor din cadrul sau,
- diversele centre de influenta,
- perceptia grupului fata de un anumit membru,
- coeziunea de grup, etc.

Usor de administrat si prelucrat oferind foarte multe date asupra microgrupului cercetat testul
sociometric poate crea usor iluzia instrumentului "ideal". Totusi trebuie atrasa atentia asupra unor
limite privind utilizarea testului sociometric: acesta nu epuizeaza totalitatea relatiilor
interpersonale, ceea ce implica n mod obligatoriu corelarea lui cu alte metode si tehnici de
cercetare; criteriile testului sociometric trebuie corelate cu orientarea valorica si cu motivatiile
preferintelor exprimate; pentru asigurarea succesului cercetarii trebuie creata o atitudine de
ntelegere, dispozitii si atitudini favorabile ale subiectilor fata de test; cercetatorul trebuie sa dea
dovada de delicatete si competenta psihosociala, el este recomandabil a fi un observator participant
care sa creeze la elevi sentimentul utilitatii participarii lor la test, sa-i implice personal.

Modalitatea de alcatuire, administrare, prelucrare, interpretare a testului sociometric precum si
prezentarea rezultatelor va fi redata sub forma unui algoritm, particularizat la colectivitatea
urmarita. Putem sa le definim ca metode sau etape ale tehnicii sociometrice:
- testul sociometric;
- matricea sociometrica;
- indicii sociometrici;
- sociograma (reprezentarea grafica a relatiilor);
- cadranele sociometrice;
- prezentarea n fata clasei/individual a rezultatelor.



3

Testul sociometric
Testul sociometric este considerat instrumentul principal si punct de plecare n cunoasterea
diferitelor aspecte a procesului de interactiune ce se manifesta n colectiv. El ofera doar materialul
brut n legatura cu aspectele relationale ale elevului si ale grupului n totalitatea sa. Ulterior acest
material se va prelucra si numai pe baza celor rezultate vom putea cunoaste aceste aspecte.

Toate aprecierile, interpretarile si rezultatele obtinute n urma prelucrarii sunt dependente de
fidelitatea datelor oferite de test. Fidelitatea depinde de sinceritatea raspunsurilor la ntrebarile
testului, sinceritate care la rndul ei este determinata de felul n care a fost ntocmit testul si de
modul n care a fost aplicat.

Testul sociometric consta n formularea unor ntrebari prin intermediul carora se solicita fiecarui
elev sa-si exprime simpatiile si antipatiile fata de ceilalti colegi ai sai. Foarte important este ca
ntrebarile sa aiba la baza criterii atent alese, care sa fie n concordanta cu interesele, preocuparile
si aspiratiile tuturor elevilor, dar si cu interesele cercetarii. Este necesar sa li se ofere elevilor
suficiente motive pentru a raspunde ct mai sincer. n cercetarea pe care am ntreprins-o am folosit
un test sociometric cu 4 ntrebari solicitnd elevilor sa indice 3 nume ale unor colegi pentru fiecare
ntrebare (vezi anexa 1- testul sociometric). Aceste ntrebari pot avea ca referinta diverse aspecte
sau domenii de interes: petrecerea timpului liber, participarea la sarcini profesionale, cooperarea n
cadrul echipei sportive, etc. n cazul nostru ntrebarile nu s-au referit la un anume aspect, ci s-a
lasat un criteriu general, tocmai pentru a acorda libertate elevilor, pentru ca acestia n raspunsurile
lor sa nu fie restrictionati. La fiecare raspuns dat s-a urmarit si motivatia deoarece din aceste
motivatii se poate realiza ntr-o oarecare masura evaluarea obiectiva a elevilor.

Etapele aplicarii testului sociometric:
a) membri grupului primesc motivari, li se explica scopul cercetarii:
- fiecare si va cunoaste mai bine locul n grup,
- n repartizarea anumitor sarcini se va tine cont si de preferintele interpersonale,
- se va tine cont de relatiile sociopreferentiale si n structura formala a grupului;
b) se obtine ncrederea subiectilor n caracterul confidential al raspunsurilor la ntrebari;
c) se distribuie membrilor grupului formularele cu ntrebari ce urmeaza a fi completate si se explica
clar modul de completare;
d) se precizeaza caracteristicile situatiei:
- grupul n cadrul caruia se fac alegerile si respingerile;
- sensul fiecarei ntrebari;
- limitarea la un anumit numar de raspunsuri, se recomanda 3 sau 5 raspunsuri n functie de
marimea grupului;
- se explica faptul ca poate raspunde att ct corespunde preferintelor sale dar sa nu depaseasca
numarul maxim indicat;
- se precizeaza faptul ca ordinea preferintelor este o ordine valorica, cel de pe locul nti sa fie cel
mai preferat, iar urmatorii n ordine descrescatoare;
- nu se impune o limita de timp pentru completare.
e) se recolteaza raspunsurile.

Testul sociometric se poate folosi ntr-o cercetare transversala pentru a surprinde evolutia relatiilor
colectivului. Astfel testul urmeaza a fi administrat periodic, iar rezultatele obtinute sa fie comparate
ntre ele. Trebuie specificat faptul ca reluarea testului la intervale prea scurte i diminueaza
eficacitatea, subiectii orientndu-se mai mult dupa raspunsurile anterioare, care sunt nca vii n
memorie, dect dupa ceea ce simt n momentul respectiv. De asemenea n cazul n care intervalele
sunt prea mari riscam sa pierdem din vedere dependenta stricta dintre fenomene. Putem recomanda
pe baza experientei reluarea testarii sociometrice anual.

4

Matricea sociometric
Datele testului sociometric sunt nregistrate ntr-un tabel cu doua intrari, unde att pe verticala ct si
pe orizontala sunt trecuti elevii din colectivul respectiv. Pe verticala se trec punctele atribuite din
alegerile/respingerile colegilor nominalizati, iar pe orizontala perceptiile pozitive si negative
atribuite de asemenea colegilor.

Matricea sociometrica este mai mult un instrument tehnic dect unul de cunoastere. Ea faciliteaza
descoperirea si ordonarea datelor brute pe care ni le ofera testul si asigura conditiile necesare
pentru manipularea si prelucrarea lor.

Pe verticala se trecn ordine, corespunzator fiecarui elev, cu culoare rosie +3, +2, +1 puncte n
dreptul colegilor alesi, preferati, iar cu culoare albastra - 3, - 2, - 1 puncte n dreptul colegilor
respinsi, nominalizati la ntrebarea a doua. Pe orizontala se trec perceptiile pozitive reprezentate
prin cercuri rosii si perceptiile negative reprezentate prin cercuri albastre. Mai apoi n capetele de
tabel ale matricii sociometrice se calculeaza suma punctelor obtinute din alegeri si respingeri si
suma perceptiilor pozitive/negative.

Primul coleg ales la prima ntrebare primeste +3 puncte, al doilea +2 puncte, iar al treilea +1 punct.
Primul coleg nominalizat la ntrebarea a doua primeste - 3 puncte, al doilea - 2 puncte, iar al treilea
- 1 punct. Toti cei trei nominalizati la ntrebarea a treia primesc nediferentiat un cerc rosu, iar cei
trei nominalizati la ntrebarea a patra primesc de asemenea nediferentiat un cerc albastru (anexa 2).

Indici sociometrici
Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric si trecute n matrice se pot calcula o multime
de indici sociometrici. Prezentam mai jos ctiva din cei mai importanti indici sociometrici:
a) indicele statusului sociometric arata pozitia ocupata de o persoana n cadrul grupului si se
calculeaza dupa formula:
I=n / (N- 1), unde n = numarul alegerilor primite de respectiva persoana,
N = numarul membrilor grupului
L. D. Zeleny propune o alta formula de calcul mai adecvata lundu-se n considerare att pozitia
individului n grup, ct si stabilitatea acestei pozitii:
I = I D = i / (N- 1) (i- i) / (N- 1) unde I determina pozitia persoanei n grup
D arata stabilitatea pozitiei
i reprezinta intensitatea alegerilor
b) indicele expansivitatii sociometrice permite determinarea cantitativa a orientarii individului spre
membrii grupului prin luarea n calcul att a expansivitatii pozitive ct si a expansivitatii negative:
I = (E+) + (E-) = [(n+) / (N- 1)] + [(n-) / (N- 1)]
unde (n+) = numar de alegeri emise
(n-) = numar de respingeri emise
N = numarul membrilor grupului
* acest indice masoara si gradul de integrare a individului n grup, cu ct valoarea e mai mare cu
att individul e mai bine integrat n grup.
c) indicele sensibilitatii rationale exprima capacitatea individului de a-si evalua propria sa pozitie
n grup; exprima acuratetea perceptiei relatiilor sociometrice cu privire la propria persoana.
I = Aa / Ap unde Aa = numarul asteptarilor de a fi ales Ap = numarul alegerilor primite
d) indicele asocierii persoanelor n cadrul grupului se calculeaza dupa formula:
I = n / [ k(N- 1)/2 ]
unde n = numarul relatiilor simetrice
N = numarul membrilor grupului
k = numarul alegerilor permise
* cu ct valoarea indicelui asocierii e mai mare cu att relatiile n grup sunt mai bune.
e) indicele coerentei grupului exprima, de asemenea, calitatea relatiilor sociometrice la nivelul
5

grupului; cu ct valoarea indicelui este mai mare, cu att grupul este mai coeziv.
I = R-q / U-p unde R = numarul alegerilor reciproce,
U = numarul alegerilor unilaterale
p = k / (N- 1), q = 1 - p
k = numarul alegerilor permise
N = numarul membrilor grupului

Sociograma
Pe baza datelor cuprinse n matricea sociometrica putem ntocmi sociograma care ne prezinta sub
forma grafica relatiile interpersonale din interiorul colectivului. Ea scoate n evidenta printr-un
mod grafic nu numai locul fiecarui elev ci si diverse tipuri de retele interpersonale. Aceste retele se
cuantifica n sociograma prin diferite simboluri grafice.

Exista doua categorii de sociograme, individuale si colective. Primele nu sunt altceva dect un
extras din sociograma colectiva si prezinta situatia unui elev asa cum rezulta ea din totalitatea
relatiilor cu ceilalti colegi.
O sociograma se poate prezenta sub forma moleculara (asemeni legaturilor dintre molecule) sau
sub forma "tinta" (relatiile sunt prezentate n cadrul unui numar de cercuri concentrice). Numarul
cercurilor din care e formata "tinta" poate fi mai mic sau mai mare n functie de numarul elevilor
din clasa sau n functie de distanta sociometrica dintre elevi. Este recomandat un numar de cercuri
impar astfel nct cercul de nivel mediu (de ex. cercul 4 din 7) este nivelul corespunzator statutului
sociometric nul. Cercurile din interior corespund nivelului de integrare, n care se afla elevii cu
punctajul total pozitiv, iar cercurile din exterior corespund nivelului de "neintegrare", n care se
afla elevii cu punctaj total negativ. (vezi anexa 3)

Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat n centrul cercului numarul
1(cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu ct un elev are un punctaj mai mic cu att se
departeaza mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup

Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se stabileste n
interiorul colectivului, indicndu-se n mod grafic cine cu cine relationeaza din punctul de vedere al
afinitatilor. Pe grafic alegerile sunt reprezentate printr-o sageata rosie (A -l alege pe B, adica A
B), iar respingerile printr-o sageata albastra (A -l respinge pe B, adica A B). Relatiile reciproce
ne apar ca o linie continua dubla cu vrful spre ambele sensuri, n culoarea corespunzatoare. Se pot
realiza analize multiple si foarte complexe, ct si aprecieri calitative diverse n functie de: numarul
alegerilor/respingerilor, subgrupurile care se formeaza, statutul sociometric al elevilor ce fac parte
dintr-un subgrup sau altul, distanta dintre ei, etc. Daca un elev trimite alegeri spre colegi cu statut
sociometric mare are alta semnificatie dect un altul care trimite alegeri spre un coleg cu un statut
sociometric mai mic. Putem sa atribuim unui lider o semnificatie pozitiva sau una negativa n
raport cu pozitia subgrupului din care face parte n cadrul colectivului clasei.

Cadranele sociometricene ofera posibilitatea de a prelucra si interpreta relatiile interpersonale sub
aspectul dinamicii lor n timp. Comparnd datele ce figureaza n cadrane se pot desprinde o serie
larga de trasaturi ale colectivului ca ntreg. Observnd ponderea distributiei elevilor n cadrane se
pot cunoaste influentele si "constrngerile" pe care colectivul le poate exercita asupra lor. Procedeul
cadranelor surprinde fenomenele sociale n intimitatea lor.

Prezentarea sociogramei se poate face n fata clasei (punctnd pe aspectele generale) dar si
individual (punctnd pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie sa subliniem ca este recomandat
a se scoate n evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel nct sa mbunatatim climatul
psihosocial, sa ncalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui elev asupra rolului,
statutusului si pozitiei sale n grup n mod realist si consilierea acestora pentru a diminua
6

conflictele sau atitudinile negative.
Testul sociometric(anexa)

1. Daca s-ar reorganiza clasa cu cine ati dori sa fiti din nou coleg? De ce?
1. 1.............
1. 2.............
1. 3.............
2. Daca s-ar reorganiza clasa cu cine nu ati dori sa fiti din nou coleg? De ce?
2. 1.............
2. 2.............
2. 3.............
3. Cine crezi ca te-a ales, ca te-a nominalizat la prima ntrebare? De ce?
3. 1.............
3. 2.............
3. 3.............
4. Cine crezi ca te-a respins, ca te-a nominalizat la a doua ntrebare? De ce?
4. 1.............
4. 2.............
4. 3.............

Concluzie: metoda sociometrica este o metod care permite cunoaterea relaiilor n colectivul de
elevi, aceast metod subliniaz care sunt cei mai preferai elevi n grup dar permite i evidenierea
elevilor care sunt marginalizai i respini in cadrul grupului. Instrumentul de baz a acestei metode
este testul sociometric care este punctual de plecare n cunoaterea diferitelor aspecte a procesului de
interaciune ce se manifest n colectiv. Odat ce am cunoscut care sunt relaiile interpersonale n
cadrul grupului colar datorit acestei metode. Apoi putem interveni pentru a face anumite schimbri
a atitudinilor copiilor unii fa de alii.
Bibliografie:
1. Ioan Nicola - "Dirigintele si sintalitatea colectivului de elevi ", Editura didactic si
pedagogic, Bucuresti, 1978
2. Ion Radu - "Psihologie scolara ", Editura stiintifica, Cluj Napoca, 1974
3. Paul Popescu - Neveanu - " Manual de psihologie pentru cl. a X- a ", Editura didactic si
pedagogic, Bucuresti 1993
4. Catalin Zamfir - "Dictionar de sociologie " Editura Babel, Bucuresti, 1993
5. Marin Calin - "Teoria educatiei " Editura ALL, Bucuresti, 1996
6. Gheorghe Niculescu - "Sociologie militara, studii " Editura Militara, Bucuresti, 1977