Sunteți pe pagina 1din 12

3.1.

Proiectarea cercetării
3.1.6. Niveluri de măsură. Scalarea
(curs 6)

In stiintele sociale, pot fi mentionate 4 tipuri de scale de masurare a variabilelor. Doua sunt
corespunzatoare variabilelor categorice, iar celelalte doua variabilelor numerice.
Aceste niveluri de masura sunt folositoare pentru clasificarea si etichetarea variabilelor intr-un
studiu, ca si pentru elaborarea intrebarilor de cercetare. Mai mult decat atat, cunoscand tipul de
variabile pe care il avem, stim ce fel de analize cantitative pot fi aplicate setului de date de care
dispunem.

Variabile categorice
 Masurarea nominala – o variabila cu un nivel nominal de masurare consta intr-un set
distinct de categorii intre care nu exista nicio relatie de ordine ( de ex, intre categoriile variabilei sex –
masculin, feminin – nu exista nicio relatie de ordine si nici relatii cantitative ). Cele mai multe dintre
variabile, in analiza sociologica, sunt de tip nominal ( sex, nationalitate, religie ), ceea ce presupune
stapanirea de catre sociolog a procedurilor statistice specifice acestui nivel de masurare.

 Masurarea ordinala – variabilele care au doua sau mai multe categorii, intre care exista
o ordine inerenta, sunt masurate la nivel ordinal ( de ex, variabila clasa sociala este masurata la nivel
ordinal, avand cel putin 3 categorii intre care exista o ordine evidenta : clasa de jos, mijlocie si
superioara).
Cele mai obisnuite forme de variabile ordinale sunt itemii de atitudine fata de care se
evalueaza acordul subiectilor. Spre exemplu, pentru a se aprecia satisfactia fata de existenta de zi cu zi (
ca indicator subiectiv al caliattii vietii ) se poate folosi itemul « Cat de multumiti sunteti de viata
dumneavoastra ? »
Subiectul poate alege una dintre variabilele : foarte multumit ; multumit ; nici multumit, nici
nemultumit ; nemultumit ; foarte nemultumit. Cifrele reprezinta doar codurile variantelor de raspuns si
nu au nicio legatura cu relatiile cantitative dintre aceste categorii.
Cand acest gen de cuantificare este utilizat in constructia scalelor de atitudine variabilelor de
raspuns la itemi de acest gen, li se atribuie valori cantitative cu ajutorul carora se calculeaza scoruri
generale.

1
Variabile numerice (continue)
Atunci cand manifestrile unui fenomen pot fi descrise cu numere, iar dintre diferitele valori se
pot face afirmatii, nu doar in ceea ce priveste ordinea lor, dar si in ceea ce priveste distanta dintre
diferitele valori, avem o masurare pe scara de intervale.

 Masurarea pe scara de intervale – fata de masurarile conventionale pe scala


continua, utilizate de exemplu in fizica, singura deosebire consta in absenta unei origini, ordini naturale
a scalei.
Un exemplu de acest tip de variabile este scala Celsius a temperaturii, al carui 0 este
unul conventional. Din aceasta cauza se pot face afirmatii referitoare la diferentele de temperatura
dintre diferitele puncte de p escala, dar nu pot fi facute afirmatii referitoare la rapoartele dintre
diferitele puncte ale scalei.
Astfel, daca la Oradea sunt 20°C, iar la Cluj sunt 10°C, nu putem spune ca la Oradea
este de 2 ori mai cald decat la Cluj. In schimb, daca in acelasi moment, la Cairo sunt 30°C, se poate
spune ca diferenta de temperatura dintre Cluj si Cairo este de 2 ori mai mare decat diferenta de
temperatura dintre Oradea si Cairo.

Aplicarea de teste presupune o masurare a scorurilor rezultate din acest tip de scale de intervale.
Coeficientul de inteligenta este de acest tip, insa daca cineva obtine 0 puncte la un astfel de test nu
putem spune ca are inteligenta 0. La fel si in cazul scorurilor la teste de aptitudine.
De exemplu, daca scorul persoanei A la un test de alienare in munca este de 2 ori mai mare
decat cel obtinut de o persoana B, nu putem spune ca A este de 2 ori mai alienat in munca decat B.

 Masurarea pe scala de rapoarte – scalele de rapoarte detin toate calitatile


masurarilor anterioare, insa au un plus si un 0 absolut. Revenind la exemplul anterior, temperatura este
masurata la nivel de rapoarte pe scala Kelvin, al carui 0 este unul natural. Variabilele masurate la nivel
de rapoarte sunt venitul sau varsta.
Observam insa ca venitul este o variabila discreta, in timp ce varsta este una continua,
adica varsta poate fi divizata la infinit ( ani, luni, zile, ore, minute, secunde etc. ), in timp ce venitul
poate fi divizat doar in bani.

2
Relatia dintre tipurile de variabile, nivelul de masura si procedurile statistice aplicabile

Variabile Categorice Numerice


Scala Nominala / Ordinala Intervale / Rapoarte
Statistica Nominala Parametrica
parametrica
Proceduri statistice - distributii de - indicatori de
frecventa pozitie si de imprastiere
- asociere - corelatii, regresie
- log-liniara - regresie multipla
- analiza de
corespondenta

Calitatea masurarilor
Analiza modului in care cercetatorul studiaza in mod adecvat un anumit domeniu si daca
rezultatele sale prezinta incredere se face prin analiza validitatii si fidelitatii.

Validitatea – analiza validitatii ne indica daca instrumentul de lucru surprinde ceea ce am


definit. Atunci cand se masoara conceptele abstracte, problema validitatii este greu de verificat.
Validitatea unei masurari depinde, in ultima instanta, de corespondenta dintre concept si indicatorii
empirici care se presupune ca o masoara.

 Validitatea de continut – presupune evaluarea gradului in care indicatorii


masoara ceea ce sustin ca masoara. Evaluarea validitatii de continut se realizeaza prin analiza
critica a operationalizarii conceptelor.
Modalitati de analiza a validitatii de continut :
 Evaluarea validitatii aferente
De exemplu, la testarea pentru ocuparea unui post, pare necesar ca unele intrebari sa se refera direct la
sarcinile specifice postului, desi alte intrebari indirect legate de caracteristicile postului pot indica mai
bine daca persoana este adecvata solicitarilor respectivului loc de munca.
 Analiza masurarii in care indicatorii empirici acopera in intregime domeniul de
semnificatie al conceptului care este studiat ( de ex, testele de cunostinta ).
 Analiza consistentei interne a omogenitatii interne, a setului de indicatori prin care
este cercetat un anumit fenomen social.

3
 Compararea rezultatelor cercetarii cu grupul martor alcatuit din persoane
considerate reprezentative pentru domeniul studiat . De exemplu, daca dorim sa evaluam o scala a
permisibilitatii sexuale, comparam relatiile dintre indicatori ( asa cum au reiesit din scalare ) cu
atitudinile exprimate de persoane cunoscute ca intolerante si tolerante din punct de vedere sexual.

 Validitatea predictiva – este externa si se refera la gradul in care masurarile


efectuate permit observarea relatiilor cu alte masuratori ca si prognozarea evolutiei viitoare a
fenomenelor cercetate.

 Validitatea de construct – se refera la factorii explicativi ai unui anumit rezultat


obtinut prin masurare.
Construct – o creatie teoretica care nu poate fi observata nici direct, nici indirect ( ex :
coeficientul de inteligenta, religiozitatea, calitatea vietii, alienarea etc. )

Fidelitatea

Problema fidelitatii a fost pusa de cercetatori datorita unor tipuri de erori de masurare ce pot
interveni intr-un studiu de cercetare. Aceste tipuri de erori pot fi aleatoare si sistematice. Aprecierea
fidelitatii presupune luarea in considerare doar a erorilor aleatoare.

Scalarea
Definirea scalarii: reprezinta modalitatea specifica de descriere cantitativa constand in
redarea intensitatii de manifestare a diferitelor proprietati ale fenomenelor sociale si psihosociale.
Scalarea este inainte de toate o modalitate de cuantificare. Ea se realizeaza prin ordonarea
proprietatilor pe un spatiu liniar unidimensional.
Scalarea este posibila doar cand fenomenele cercetate au una saumai multe proprietati ce se
ordoneaza in functie de gradul de intensitate ( ex : opinii, atitudini, convingeri, satisfactii ).

Scalarea se aplica unor fenomene simple, dar si unor fenomene complexe. In cazul fenomenelor
simple, scalarea se poate realiza intuitiv, ca simpla etapa a procesului de operationalizare. In cazul unor
concepte mai complexe, constructe, scalarea presupune parcurgerea mai multor etape.

4
De exemplu, elaborarea unui instrument de masurare a permisibilitatii sexuale se face dupa
operationalizare.
Elementele scalarii sunt aceleasi ca ale oricarui proces de masurare :
1) fenomenul care urmeaza sa fie scalat ( opinii, atitudini, convingeri etc. ).
2) scala sau instrumentul de masurare ce reprezinta :
 un set de propozitii, de itemi, ca indicatori ai domeniului masurat ;
 exprima un spatiu unidimensional de-a lungul caruia sunt marcate grade de
intensitate dela extrema pozitiva la cea negativa ;
 din punct de vedere teoretic reprezinta un concept.
3) regulile de atribuire a valorilor prin care se stabileste relatia dintre domeniul investigat si
instrumentul de masurare.

Tipuri de scala
 simple – ce contin un singur item, ale caror caracteristici sunt dispuse pe un
continuum ;
 compuse – alcatuite din mai multi itemi care se refera la aceeasi dimensiune a
fenomenului studiat ; cele mai multe scale compuse sunt alcatuite din mai multe scale
simple.

Scalele simple
In functie de utilizare pot fi clasificate in :
1) Scale de ierarhizare – reprezinta un set de expresii verbale sau de simboluri
dispuse pe un continuum ( orizontal ) in functie de gradul de intensitate pe care il exprima.
Cel mai frecvent sunt utilizate pentru inregistrarea opiniilor, surprinzandu-se intensitatea
cu care subiectii sunt sau nu de acord cu fapte, conceptii, valori. Raspunsurile primite reprezinta
evaluari si nu constatari.

Ex : Considerati ca aveti cunostinte despre drepturile dvs. de protectie sociala ?


1. Da ; 2. Nu ; ……………….9. Nu stiu.

De cele mai multe ori sunt insa necesare mai multe variante pentru a surprinde variabilitatea
fenomenului.
Ex : Cat de important este ca viitorii soti sa se iubeasca pentru intemeierea unei familii ?
5
4 3 2 1 9
Foarte Important Putin Foarte Nu stiu
important important putin important

Cand este posibil se recomanda ca scala sa nu cuprinda doar 2 valori ( DA sau NU).

2) Scale de notare sau de evaluare – sunt utilizate de persoane instruite special


pentru a evalua cat mai obiectiv anumite fenomene, obiecte.

Scale simple dupa forma :


1) scale itemizate – in care valorilor depe scala le corespund propozitii sau itemi.
Ex : Cum apreciati veniturile actuale ale familiei dvs ?
 nu ne ajung nici pentru strictul necesar ;
 ne ajung numai pentru strictul necesar ;
 ne ajung pentru un trai decent, dar nu nepermitem cumpararea unor bunuri mai scumpe ;
 reusim sa cumparam si unele bunuri mai scumpe, dar cu restrangeri in alte domenii ;
 reusim sa avem tot ce ne trebuie, fara sa ne restrangem de la ceva ;
 nu stiu / nu raspunde.

2) scale de ordonare – in care subiectii trebuie sa ordoneze, dupa importanta, mai


multe elemente formulate in scala.
Ex : Aranjati in ordinea descrescatoare a importantei urmatoarele caracteristici pentru ca un
profesor sa-si faca datoria cu succes :
Pozitie in ierarhie
Inteligenta
Eruditie
Motivatie
Creativitate

3) scale grafice – care simuleaza un nivel numeric de masura ; reprezinta un


segment de drepta orientat. Pe aceste scale se delimiteaza gradele de intensitate in numar impar
sau par, insa de cele mai multe ori lipseste segmentul si apar doar valorile. In majoritatea
cazurilor se inregitreaza doar valorile prestabilite pe scala.

6
Ex : Cum credeti ca veti trai peste un an ?
1. mult mai bine ;
2. ceva mai bine ;
3. aproximativ la fel ;
4. ceva mai prost ;
5. mult mai prost ;
0. nu stiu / nu pot aprecia.

4) scale de notare – care pot fi prezentate ca si scalele de ierarhizare, adica


itemizate, dezordonare sau grafice.

Scalele compuse – se folosesc tot pentru masurari unidimensionale ale unor concepte
( de obicei atitudini ) cand un item ( indicator ) nu este suficient. Valorile inregistrate pe fiecare item
sunt combinate pentru a obtine o valoare generala care descrie unitatea de inregistrare din punct de
vedere al caracteristicii masurate.

Scalele de atitudine combina mai multi indicatori empirici ai unei variabile intr-o singura
masura.
De exemplu, scala religiozitatii este un chestionar ce cuprinde mai multe intrebari privind
comportamentul si atitudinile religioase, care constituie indicatori ai dimensiunilor religiozitatii.
Fiecare dimensiune este operationalizata cu mai multi indicatori. Pe baza raspunsurilor primite se poate
calcula pentru fiecare subiect un scor al religiozitatii.

Motive pentru utilizarea scalelor :


 in cazul conceptelor compleze ( alienarea, prejudecata ) este dificila masurarea
pentru un singur indicator ;
 scalele sunt instrumente eficiente pentru analiza datelor.

Tipuri de scale compuse :


1) scale in care itemii din chestionar corespund unor valori diferite ;
2) itemii din chestionar nu sunt cuantificati diferit
Ex : scalele de tip Likert , scala Thurstone sau metoda intervalelor aparent egale

7
Scala Thurstone sau metoda intervalelor aparent egale – se formuleaza un set de 11 pana la
30 de propozitii. Fiecarei propozitii ii corespunde o valoare de pe continuumul pe care este masurata
atitudinea. Subiectul trebuie sa exprime acordul sau dezacordul fata de aceste propozitii. Scorul
subiectului este dat de propozitia cu cel mai mare scor care a fost acceptata.

Ex : Unui numar de peste 300 judecatori i se cere sa atribuie valori de la 1 la 13 unui set de
propozitii in jur de 100, care ar constitui indicatori ai unei anumite atitudini. Valorile ar arata
intensitatea atitudinii indicate de respectivele propozitii .
Cercetatorul selecteaza in scala finala un numar de itemi care acopera relativ uniform intreg
continuumul scalei si asupra carora evaluarile judecatorilor nu au fost contradictorii. Valoare pe scala a
itemilor selectati este calculata pe baza aprecierilor formulate de judecatori. Astfel se elimina itemii
care au produs evaluari contradictorii si cei redundanti.
Itemii vor fi prezentati in scala in ordinea crescatoare a valorilor lui ( de ex, daca un subiect a
ales itemul cu valoarea 6 inseamna ca el a acceptat si itemii cu valori mai mici ; daca nu a acceptat
itemul cu valoarea 7, se presupune ca a respins si itemii cu valorile 8,9 etc. ).

Scalele Thurstone sunt rar aplicate mai ales datorita cantitatii mari de munca pe care o
presupune elaborarea scalei. O alta critica ce i se aduce deriva din dependenta scalei de opinia
judecatorilor ( subiectivitatea ).
Exemplu de astfel de scala : Chelcea, Margineanu, Cauc 1998, p.319.

Alte scale de acest tip :


 Scale cumulative – prima scala de acest tip a fost « Scala distantei sociale
(Bogardus) ». Itemii sunt astefel ordonati incat un subiect care raspunde favorabil la un item
situat pe un anumit punct de pe continuum va raspunde favorabil la toti itemii aflati sub acel
punct de pe scala respectiva.

 Scala Guttman
Scalele sumative – scala Likert ( masurarea index )

Etape de elaborare

8
1) colectarea propozitiilor – a itemilor, intr-un numar mare, care trebuie sa
respecte cerintele demai jos, fiind necesar, in plus, ca formularea itemilor sa fie de asa natura
incat aproximativ jumatate dintre itemi sa fie pozitivi fata deobiectul atitudinii, iar cealalta
jumatate sa fie negative. Cele doua categorii deitemi trebuie distribuiti aleatoriu in chestionar.

Selectia itemilor in scala


Likert a formulat cateva cerinte carora trebuie sa fie subordonata selectarea itemilor in scala :
 sa se refere la aceeasi caracteristica;
 sa apartina aceluiasi continuum si sa fie distribuiti de-a lungul intregului
continuum ;
 sa aiba putere de discriminare intre indivizii situti la puncte diferite pe scala ;
 sa se introduca in cercetare un numar mai mare de itemi decat numarul itemilor
selectati in scala finala ;
 formularea itemilor sa respecte toate cerintele din cazul itemilor de chestionar –
safie clara, concisa, sa se evite dubla negatie ;
 in cazul scalelor de atitudine, itemul sa se refere la situatii de dorit nu la situatii
concrete, pentru ca atitudinea sa se exprime dincolo de constrangerile factuale.

Alte cerinte : - validitatea aparenta ( face validity ), validitatea externa a itemilor ; itemii trebuie
sa fie legati intre ei ( o persoana care merge des la biserica se va ruga mai des decat una care nu
frecventeaza locasul de cult – totusi, relatiile dintre indicatori nu sunt perfecte ).

2) Formatarea propozitiilor ; fiecarei propozitii i se ataseaza o scala grafica cu 5


valori ( dar pot fi si 7 ori 9 – daca subiectii au atitudini bine conturate se pare ca este mai bine
sase utilizeze scale mai lungi).

3) Administrarea scalei – fiecare subiect este solicitat sa enunte masura in care


este de acord cu propozitiile din scala. Se atribuie valoarea minima -1, pentru dezacordul
maxim si valoarea maxima pentru acordul maxim. Trebuie tinut cont de faptul ca raspunsurile
subiectilor ( atitudinile, opiniile ) sunt dependente de grupul din care fac parte. Evaluarea
raspunsurilor sale – ca urmare a procedeelor definite mai jos – analiza de itemi si scalare – are
sens doar in raport cu raspunsurile culese din grupul din care face parte.

9
Ex : Ganditi-va la aplicarea la Liceul Godju a unei scale de religiozitate construita pe baza
raspunsurilor studentilor de la Teologie.

4) Atribuirea de scoruri – se calculeaza scoruri ale indivizilor vis-a-vis de


atitudinea respectiva, folosind toti itemii. Datorita modului de formulare a intrebarilor, valoriule
de pe scala grafica a jumatate dintre itemi trebuiesc inversate, astfel incat 1 sa semnifice
atitudinea cea mai nefavorabila obiectului atitudinii, iar valoarea maxima (5,7 ori 9) atitudinea
cea mai favorabila. Valorile obtinute prin administrarea scalei se aduna iar scorul este impartit la
numarul de itemi – ontinandu-se un scor mediu. Aceasta calculare de scoruri este necesara
pentru analiza de itemi prin alte procedee decat analiza factoriala.

5) Analiza de itemi – a carei finalitate este selectarea itemilor pentru calcularea


scorurilor finale.
O cale buna este corelarea fiecarui item cu scorul total calculat in faza anterioara. Itemii care
coreleaza puternic cu scorul total sunt pastrati in scala finala. Semnul coeficientului de corelatie ne va
arata si daca atribuirea valorilor s-a facut corect ( daca un item coreleaza puternic negative cu scorul
total, este clar ca valorile de pe scala itemului respective trebuiesc inversate ).
Cea mai buna procedura este analiza factoriala. Pe baza analizei factoriale se stabilesc itemii
care indica cel mai bine variabila latenta care se presupune a fi masurata.

Analiza factoriala poarta chiar denumirea de analiza variabilelor latente. Variatia itemilor din
setul din chestionarul initial este explicata printr-un numar mai mic de variabile « latente » - ascunse –
care ar sta in spatele raspunsurilor la intrebarile concrete. Daca am nimerit bine indicatorii, intrebarile
noastre vor fi explicate in mare masura de un singur astfel de factor – care ar corespunde, prin urmare,
tocmai atitudinii pe care incercam sa o masuram. Oricum, se elimina din scala itemii care nu au
corelatii mari cu factorul principal.

In final, trebuiesc pastrate in jur de 20-25 de itemi. Calcularea scorurilor finale se va face la fel
ca si in cazul scorului total intermediar, folosindu-se doar itemii pastrati dupa analiza de itemi.

Fidelitatea si validitatea scalelor Likert


Discutia priveste mai ales compararea scalelor Likert cu scalelele Thurstone. Mai multi
cercetatori au experimentat construirea unor scale utilizand ambele proceduri ( Emmert, Barker ) si au
10
constatat ca scalele elaborate prin procedura lui Likert au o fidelitate similara cu cele construite prin
metoda, mult mai laborioasa, a intervalelor aparent egale.

Pentru a obtine masurari cat mai fidele si valide a atitudinilor prin scale de tip Likert este
necesar ca :
- scalarea sa se realizeze pe aceeasi populatie careia i se aplica scala in final;
- sa se aplice cu strictete tehnicile de analiza a itemilor.

Exemplu de scalare tip Likert

Exemplul de mai jos este preluat dintr-o cercetare realizata de Catedra de Sociologie pe un
esantion stratificat aleator de 880 persoane in varsta de peste 18 ani. Itemii din scala initiala nu au
respectat conditia lui Likert privind formularea a jumatate dintre itemi de o maniera negativa.
De asemenea, veti observa ca numarul initial al itemilor, la fel ca si cel final, este mai mic decat
cel recomandat de Likert. Dincolo de aceste probleme ceea ce conteaza este fidelitatea si validitatea
scalelor. Indicii de fidelitate sunt satisfacatori, iar scalele sunt OK din punctul de vedere al validitatii
aparente, de continut, externe si de construct, cum reiese mai ales din lectura materialului « Atitudinea
fata de avorturi ». Exemplul de mai jos trebuie inteles strict ca exemplu.
Probabil ca Likert ar fi foarte nervos sa-l vada, nerespectand multe dintre recomandarile sale. In
literatura de specialitate se mai discuta daca scalele care doar mimeaza modalitateade elaborare
recomandata deLikert ( de care difera d.p.v. al numarului de itemi, al valorilor de pe scalele grafice, a
formularii itemilor etc. ) pot sau nu pot sa fie denumite scale Likert. Asa cum am precizat conteaza mai
ales validitatea si fidelitatea masurarilor realizate cu aceste scale.

Scala atitudinilor sexuale


Scala in sine, care contine 14 itemi ( excluzand intrebarea referitoare la avorturi ) are o fidelitate
satisfacatoare. Datorita necesitatilor studiului nostru, cat si scazutei utilitati a scalei in sine pentru
investigatiile care urmeaza, ne putem permite sa nu introducem in masurarile cu aceasta scala itemul
referitor la avorturi.

Corelatiile dintre itemi ne sugereaza insa ca itemii nu constituie o scala unidimensionala. De


altfel, o simpla lectura a propozitiilor trimite imediat la mai multe aspecte distincte care descriu
atitudinile referitoare la viata de familie si sexualitate in contextul unei societati in schimbare. Pentru a
11
depista aceste dimensiuni am folosit analiza factoriala, prin metoda componentelor principale, rotatia
Varimax.

Am extras patru factori care explica 56,8% din varianta itemilor introdusi in analiza. Prezentam
mai jos itemii, in ordinea lor originala, marcand si factorii cu care au corelatii mai mari de 0,4.

12