Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Educație Fizică și Sport, Programul Kinetoterpia și motricitate specială

Metode si tehnici de cunoastere si autocunoastere a

adolescentilor
 

Student: Pasvantu Beatrice Ionela

Grupa 202, Anul II
Curs: Psihopedagogie

2019-2020
Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile esenţiale în funcţionarea şi adaptarea optimă la
mediul social, în menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale. Cunoaşterea de sine se dezvoltă
odată cu vârsta şi cu experienţele prin care trecem. Pe măsura ce persoana avansează în etate,
dobândeşte o capacitate mai mare şi acurată de autoreflexie. Cu toate acestea nu putem spune că
ajungem vreodată să ne cunoaştem deplin
Imaginea de sine presupune conştientizarea a „cine sunt eu” şi a „ceea ce pot să fac eu”. Ea
influenţează atât percepţia lumii, dar şi a propriilor comportamente. Spre exemplu, un elev care
se percepe pe sine ca o persoană interesantă, va percepe lumea din jur şi va acţiona diferit faţă de
un alt elev care se vede pe sine drept o persoană anostă.
Cunoaşterea de sine şi formarea imaginii de sine sunt procese complexe ce implică mai multe
dimensiuni:
 eul fizic: structurează dezvoltarea, încorporarea şi acceptarea propriei corporalităţi
 eul cognitiv: se referă la modul în care sinele receptează şi structurează conţinuturile
informaţionale şi la modul cum operează cu ele
 eul emoţional: include totalitatea sentimentelor şi emoţiilor faţă de sine, lume şi viitor
 eul social: acea dimensiune a personalităţii pe care o expunem lumii; „vitrina persoanei”
 eul spiritual: reflectă valorile şi jaloanele existenţiale ale unei personae
 eul ideal: este ceea ce ne-am dori să fim
Pentru a ajunge la conştientizarea tuturor acestor elemente, vă propunem doar un eşantion de
activităţi, care se înscriu în cele 2 categorii de metode de autocunoaştere:
Externe
 încurajarea autoreflexiei
 discutarea cu elevii a modului în care structurile Eului le influenţează emoţiile,
comportamentul
Interne
 observarea propriilor gânduri
 informaţii verbale şi nonverbale primite de la alte persoane
 identificarea resurselor
 analiza aspiraţiilor şi scopurilor
 analiza valorilor personale
 identificarea priorităţilor
Autocunoaşterea şi autoaprecierea corectă este una dintre cele mai complexe şi dificile forme ale
cunoaşterii umane. Aceasta pentru că ea se referă la realitatea psihică pe care, spre deosebire de
realitatea fizică, materială, este mai greu să o percepem, să o analizăm, să-i precizăm limitele şi
nuanţele.

Elementele care concura la formarea imaginii de sine sunt:

 Externe

 Ajutati copilul si adolescentul sa se descopere pe sine.

 Incurajati autoreflexia.
 Ajutati tinerii sa isi identifice structurile Eu-lui.
 Discutati cu clientii modul in care structurile Eu-lui le influenteaza convingerile,
emotiile, comportamentele.
 Valorizati aspectele pozitive ale copilului si adolescentului.

Interne

 Observarea propriilor ganduri, emotii, comportamente.

 Informatii verbale, nonverbale primite de la alte persoane.
 Analiza retrospectiva a traiectului de viata.
 Estimarea resurselor individuale si sociale.
 Identificarea intereselor.
 Analiza aspiratiilor si scopurilor.
 Identificarea prioritatilor.
 Analiza valorilor personale.

În al doilea rând, aşa cum o spune şi cuvântul, “ autocunoaştere”, ea presupune că obiectul

analizei şi aprecierii este însuşi subiectul care face acest demers investigativ. Aşadar, în
autocunoaştere, subiectul şi obiectul sunt una şi aceeaşi persoană.
Un alt motiv care îngreunează autocunoaştere este acela că nu există strategii , elaborate şi
standardizate care să asigure precizia autocunoaşterii.

MODALITATI DE AUTOCUNOASTERE
1. Analiza SWOT
 
Analiza SWOT- este o tehnica de cunoastere a modului in care elevul se percepe pe sine (calitati
si defecte). Presupune de asemenea o inventariere a oportunitatilor, precum si a situatiilor care
pot provoca nesiguranta, blocaje, afectand astfel performantele si increderea in fortele proprii.
Acronimul SWOT provine de la initialele urmatoarelor cuvinte:

 Strengths (puncte forte, calitati);

 Weakness (puncte slabe, defecte);
 Opportunities (oportunitati);
 Threats (slabiciuni).

2. Scala de masurare a stimei de sine ( Morris Rosenberg, 1965)

 
Stima de sine este componenta afectiva a schemei cognitive referitoare la propria persoana. Daca
imaginea de sine reprezinta congnitiile incluse in asa-numita self-schema, stima de sine reflecta
reactia afectiva fata de perceptia propriei imagini. Stima de sine poate fi pozitiva sau negativa.
Exista o stransa relatie intre aceasta si: implicarea in sarcini dificile, luarea deciziilor
responsabile, capacitatea de a face fata presiunii grupului, starea de bine psihologic, sanatatea
mentala si rezistenta la stres.

Sunt foarte importante evaluarile primite de la persoanele importante din viata copiilor. Daca in
perioada prescolara este vorba in special de calitatea relatiei parinte-copil, sfera se largeste odata
cu inceperea scolii cand elevul este evaluat de catre cadrele didactice, de colegi sau prieteni.
Stimularea stimei de sine a elevilor de catre profesori presupune: evitarea standardelor exagerate,
evidentierea calitatilor elevului, claritatea formularii asteptarilor fata de elevi, incurajarea si
lauda, anticiparea nevoilor acestora.
Este de dorit ca profesorii sa tina cont de aceste rezultate care subliniaza cat de important este
faptul ca ceea ce se preda si mai ales cum se preda influenteaza nu numai interesul elevilor si
motivatia invatarii, ci si respectul de sine.
Pentru masurarea stimei de sine poate fi folosita scala lui Rosenberg. Elevii sunt rugati sa
citeasca cei 10 itemi si sa dea raspunsuri tinand cont de scala respectiva. Nu exista raspunsuri
corecte/incorecte, ci sincere sau mai putin conforme cu realitatea.

3. Tehnici creative
 
 Exercitiul “Cartea mea de vizita”
Aceasta tehnica este menita sa evidentieze anumite aspect care il individualizeaza pe elev
(Gheorghe si Mastan, 2005). Ei sunt solicitati sa completeze in centrul unei coli numele, scoala si
clasa in care invata. In coltul din dreapta sus va fi mentionata cea mai importanta calitate, in
stanga sus – persoana pe care se bazeaza cel mai mult, care ofera suport atunci cand este nevoie,
in stanga jos – ceea ce stiu sa faca cel mai bine, iar indreapta jos – deviza lor in viata. De
asemenea, li se permite elevilor sa personalizeze si mai mult cartea de vizita, printr-un desen
(asezat asemenea unei sigle).
Dupa aceea elevii sunt invitati sa isi prezinte propria carte de vizita. Nu trebuie obligati insa sa
faca acest lucru. Trebuie mentionat ca autodezvaluirile personale sunt posibile atunci cand exista
un climat baza pe relatii de incredere.

In cazul in care un elev alege sa prezinte cartea de vizita, profesorul are ocazia sa observe daca
atitudinea acestuia este ezitanta sau dimpotriva, analizand aspecte ale comunicarii verbale si
nonverbale – tonul folosit, ritmul exprimarii, stabilirea contactului vizual cu cei carora le
vorbeste, gestica, mimica. Toate acestea reflecta increderea in fortele proprii versus neincredere,
siguranta de sine versus nesiguranta, imaginea de sine pozitiva versus imagine de sine negativa.
Este de dorit ca si profesorul sa isi prezinte propria carte de vizita, iar la sfarsit sa le
multumeasca pentru participare si sa sublinieze ca este incantat de lucrurile noi pe care le-a
descoperit.

 Exercitiul “Diploma mea”
Elevii sunt rugati sa completeze afirmatiile din tabelul de mai jos (Baban,2003, p. 256). Au astfel
ocazia sa se concentreze asupra:

 Suportului social perceput (perceived social support – aspect corelat cu starea de bine
sociala – social well-being);
 Performantelor obtinute- mai precis ceea ce valorizeaza cel mai mult elevul din ceea ce a
reusit sa indeplineasca
 Componentei motivationale – cel mai important tel de atins;
 Celei mai importante decizii luate.

Prin acest test profesorul poate obtine informatii legate de imaginea de sine, mai precis de
increderea in propriile forte si sentimentul de autoeficacitate. Un elev care are incredere in
fortele proprii, va gasi foarte usor ce anume sa completeze in legatura cu succesele, realizarile si
telurile importante atinse. Unui elev cu stima de sine scazuta ii va fi foarte greu sa asocieze ceva
pozitiv, valoros cu propria persoana , va fi foarte ezitant in rezolvarea sarcinii respective.

Este un bun prilej pentru professor pentru a lua in discutie factorii care ii pot impiedica sa isi
indeplineasca scopurile propuse:

 Asteptari nerealiste (standard excesiv de ridicate);

 Superficialitatea cunostintelor necesare atingerii scopurilor;
 Planificarea insuficienta a tuturor activitatilor menite sa duca la indeplinirea scopului;
 Managementul deficitar al timpului
 Neincrederea in fortele proprii, teama de esec sau chiar teama de success sau dorinta de a
nu dezamagi.
  Exercitiul “Scutul meu”
Se incepe cu o discutie despre ceea ce inseamna cuvantul scut, subliniandu-se faptul ca acesta ii
apara si chiar le salva viata luptatorilor. Se mentioneaza apoi ca toti avem un scut de aparare
impotriva situatiilor dificile. Care ne ajuta sa mergem mai departe. Bineinteles ca nu este vorba
despre un obiect metalic, ci de insusiri, calitati, resurse proprii sau persoane pe care ne putem
baza atunci cand avem nevoie. Se va desena un scut pe tabla, iar copiii vor face acelasi lucru pe o
coala A4; scutul va fi impartit in 4 cadrane, in mijloc desenandu-se un cerc in care se va scrie
“talentul meu ascuns”, iar in cele 4 cadrane:

1. Ceea ce imi place sa fac si ceea ce imi da speranta;

2. Persoanele apropiate si pe care ma pot baza cand am nevoie;
3. O amintire placuta;
4. Care sunt calitatile mele.
Dupa terminarea sarcinii, elevii care doresc, pot sa isi prezinte scutul.

Profesorul incheie in acelasi registru metaforic, spunand ca este bucuros ca toti elevii sai sunt
niste adevarati luptatori, bine pregatiti pentru a fi castigatori, pentru a invinge obstacolele cu care
se vor intalni in viata.

Daca exista timpul necesar, profesorul poate continua, oferindu-le elevilor o foaie de hartie, pe
care vor scrie cat mai multe cuvinte care le vin in minte si care sa faca referinta la propria lor
persoana, necontand ordinea sau scrierea caligrafica. Dupa aceea vor primi o alta coala, pentru a
scrie cateva propozitii cu cuvintele respective. Cand au terminat, li se va da ultima coala, pentru
a realiza o compunere, folosind propozitiile alcatuite.

Elevii vor avea libertatea alegerii propozitiilor sau chiar a intregii compuneri pentru prezentarea
in fata colegilor.Dupa aceea, fiecarui elev i se va lipi pe spate o coala, pe care colegii ii vor scrie
cate o calitate a acestuia. Astfel va fi stimulata consolidarea a ceea ce au descoperit la exercitiile
de intercunoastere.

BIBLIOGRAFIE

 https://supradozadeeducatie.wordpress.com/2014/04/22/modalitati-de-stimulare-a-
autocunoasterii-si-intercunoasterii-elevilor/
 http://liceulmihaiviteazul.info/wp-content/uploads/2014/11/Activitatii-de-cunoastere-si-
autocunoastere-a-elevilor-1.pdf