STUDIU DE CAZ

Gligor Monica,CSCI, anul I, 40210

I. Identificarea cazului
1. Date biografice şi sociale semnificative
Nume şi prenume: Mirea Alin
Data şi locul naşterii: Ploieşti, 12 iulie 2006
Vȃrsta: 16 ani.
Sex: masculin
Clasa a X-a
Date semnificative despre componența familiei: Pǎrinții sunt cǎsǎtoriți, au salarii mici
şi nu pot asigura financiar o creştere şi o dezvoltare solidǎ a copilului. Copilul este singur
la pǎrinți, ceea ce îi dǎ un sentiment de possie asupra tuturor bunurilor din familie.
Climatul familiei: Atmosfera familiei este una tensionatǎ deoarece copilul consider cǎ i
se cuvine totul, cere pǎrinților bani pentru haine “de firmǎ”. Ambii pǎrinți lucreazǎ la
firme particulare, dar cu salariul mimim pe economie.
Atitudinea familiei fațǎ de copil: Tatǎl este absent în viața copilului în ceea ce priveşte
viața personalǎ şi educația copilului, dar este present atunci cȃnd este vorba de aplicarea
pedepselor atunci cȃnd acesta nu se comport conform aşteptǎrilor lui. Mama este
prezentǎ, mai ales atunci cȃnd este vorba de a “încuraja” copilul şi de a-l ocroti cȃnd este
vorba de a aplana conflictul cu tatǎl sau cu şcoala.
Condiții socio-economice şi culturale în familie: Situația financiarǎ destul de precarǎ a
familiei, locuințǎ modestǎ, nivelul mediu de studii al pǎrinților s-a oprit la clasa a XII-a în
cazul mamei, la şcoala profesionalǎ în cazul tatǎlui.
Date importante din biografia subiectului: Ȋn clasa a VI-a a agesat fizic şi verbal un
coleg de clasǎ deoarece acesta nu i-a dat bani pentru dulciuri, în clasa a IX-a a agresat un
copil de la fosta lui şcoalǎ general, zmulgȃndu-i masca,luȃndu-i ghiozdanul, cǎutȃnd în
ghiozdanul copilului mȃncare şi/sau bani.
2. Date medicale semnificative
Bolile din timpul copilǎriei: copilul nu suferǎ şi nu suferǎ de nicio boalǎ gravǎ
Stare actualǎ de sǎnǎtate: bunǎ
 3. Date psihologice semnificative:
Temperament : este uneori impulsiv fațǎ de colegi şi de profesori, adreseazǎ injurii
colegilor, este neatent la ore sau lipseşte nemotivat, furǎ de la colegi bani sau mȃncare, nu
dǎ posibilitatea colegilor sǎ se apropie de el ( în afarǎ de cei cu care comite aceste acte de
bullying). Desi locuieşte în Ploieşti, întȃrzie la prima orǎ şi lipseşte la ultima orǎ.
Procese şi fenomene psihice: prezintǎ un dezinteres total fațǎ de şcoalǎ, considerȃnd cǎ
aceasta nu îl pregǎteşte pentru viațǎ, aşa cum o face “şcoala strǎzii”, nu prezintǎ o întȃrziere
intelectualǎ.
Aptitudini : culinare şi sportive
Imagine de sine: ridicatǎ
Comunicare şi relaționare cu cei din jur: cu toate cǎ este pasionat de sport şi de arta
culinarǎ, îi respinge pe cei care nu fac parte din “gaşcǎ”, intrǎ în timpul pauzelor peste
colegii de la alte clase, vrea sǎ se impunǎ în fața celorlalți prin propriile reguli.
Interesele şi aspirațiile subiectului: este lipsit de motivație pentru orele de curs, nu este
interesat de luarea notițelor în timpul orei, ascultǎ muzicǎ la cǎşti în timpul orelor.

4, Date pedagogice semnificative:

Rata şcolarǎ: medie 60%

Rezultate şcolare: nesatisfǎcǎtoare

Discipline preferate: educația fizicǎ

Activitǎți extraşcolare: participǎ la activitǎțile din casǎ, fǎcȃnd uneori de mȃncare

pentru pǎrinți sau prieteni, a fost angajat pe timpul verii ca ajutor de ospǎtar la un restaurant din
Ploieşti

II. Particularitǎțile cazului: Copilul este extrovertit privind comportamentul fațǎ de

ceilalți colegi “din gaşcǎ” cu care inițiazǎ acțiuni de bullying verbal, refuzǎ sǎ accepte
regulile clasei din care face parte, încercȃnd sǎ-şi impunǎ propriile reguli. Prezintǎ o
incapacitate voluntarǎ de a rezolva sarcinile şcolare, avȃnd tendința de abandon şcolar,
datoratǎ mediul familial din care provine, abuzivitatea tatǎlui, dar mama nu este
indiferentǎ fațǎ de nivelul lui de educație şi de starea lui emoționalǎ, ținȃnd legǎtura cu
 şcoala, atȃt cȃt îi permite serviciul, avȃnd în vedere cǎ lucreazǎ în schimburi. La orele
de curs, manifestǎ indiferențǎ, excepție fiind ora de educație fizicǎ
A. Identificarea nevoilor specific ale subiectului în discuție
Nevoi psihopedagogice: Nevoia de consigliere psihopedagogicǎ şi de integrare în
colectivul clasei. Nevoia de a gǎsi înțelegere atȃt din partea tatǎlui, cȃt şi din partea cadrelor
didactice, acestea dȃnd dovadǎ de empatie şi de rǎbdare. Nevoia de a conştientiza şi de a
valorifica resursele personale. Nevoia de a-şi creşte stima de sine, de a-şi modifica conduita
şi de a participa la activitǎți în echipǎ atȃt în cadrul orelor de curs cȃt şi în activitȃțile
extracurriculare.
Nevoi sociale: Nevoia de comunicare şi înțelegere a celor din jur, ca şi cea de integrare în
grupul clasei. Nevoia de a-şi face alți prieteni din cadrul colegilor de clasǎ unde îşi poate
valorifica aptitudinile şi frecventarea din ce în ce mai puțin a membrilor anturajului.
Nevoi educaționale: nevoia intensificǎrii raporturilor şi a colaborǎrii cu familia pentru a
conştientiza pǎrinții, tatǎl mai ales, de importanța educației inclusive. Nevoia de participare
activǎ şi constantǎ la orele de curs, însoțitǎ de ore de support pentru a elimina lipsurile
accumulate din cauza absențelor de la cursuri. Menționez cǎ în şcoalǎ se deruleazǎ un
proiect Rose, la care s-a înscris, dar la care nu participǎ.
Nevoia de oferire a recompenselor, date de aprecieri ori de cǎte ori participǎ active la
procesul instructi-educativ.
Nevoi familiale: Nevoia spijinului afectiv din partea ambilor pǎrinți, nevoia unui mediu
familial lipsit de agresiune verbal, stabil, lipsit de tensiuni între membrii familiei.

B.. Modalitǎți de a rǎspunde acestor nevoi specifice

Consigliere psihopedagogicǎ
Comunicare cu familia
Implicarea cadrelor didactice de la clasǎ.
C. Programe de intervenție

Consiliere fǎcutǎ de consilierul şcolar atȃt elevului respective, cȃt şi pǎrinților acestuia.

Meditații oferite de cadrele didactice la materiile unde elevul are carențe din cauza absențelor
nemotivate pentru a putea sǎ-şi îndrepte situația şcolarǎ şi pentru a ieşi din situația de abandon
şcolar. Prin acest program, elevul poate îmbunǎtǎți şi stima de sine destul de scǎzutǎ.
III. Identificarea resurselor:
Resurse umane: elevul, pǎrinții, consilierul şcolar, cadrele didactice, colegii
Resurse materiale: manual, fişe de lucru, teste psihologice
Resurse documentare: manuale, discuții cu colegii de clasǎ, cu membrii familiei, fişe
de specialitate din domeniul psihologiei.
Resurse de timp: consilierul va acorda o orǎ pe sǎptǎmȃnǎ elevului şi o orǎ la douǎ
sǎptǎmȃni membrilor familiei. Orele de support pentru cursuri sunt deja integrate în
proiectul Rose care se desfǎşoarǎ în şcoalǎ. Pe mǎsurǎ ce elevul va înregistra progrese,
orele de consigliere şcolarǎ se vor reduce la o orǎ la douǎ sǎptǎmȃni.
IV. Stabilirea obiectivelor
Obiectivul 1: ameliorarea comportamentului agresiv
Metode şi mijloace folosite: consilierul local va aplica metode de testare a acestui tip
de comportament, prin folosirea de procedee corespunzǎtoare pentru ameliorarea şi
eliminarea agresivitǎții elevului. Ȋn cadrul discuțiilor cu membrii familiei, consilierul
şcolar va discuta cu ei, îndrumȃndu-I spre acordarea afecțiunii necondiționat, indifferent
de situația material a familiei şi a problemelor cu care se confruntǎ.
Perioada de intervenție: primele ore de consiliere- teste de autocunoaştere;
urmǎtoarele ore de consiliere:intercunoaşterea.
Criterii minimale de apreciere a progreselor: inițierea discuțiilor, gǎsirea soluțiilor
pentru ca elevul sǎ-şi exprime propriile sentimente şi dorințe, capacitatea de a-şi
recunoaşte calitǎțile şi defectele, iar pǎrinții sǎ-şi modifice comportamentul şi sǎ acorde
mai multǎ atenție copilului.
Metode şi instrumente de evaluare: observația sistematicǎ, capacitatea de numi ce îi
place, ce îi displace, comportamentul direct al elevului, interacțiunea cu consilierul, cu
colegii, cu cadrele didactice de la clasǎ.
Obiectivul 2. Integrarea în grupul clasei, relațiile cu colegii
Metode şi mijloace de realizare: conversația, dezbaterea, jocurile de grup, modele
comportamentale.
Perioada de intervenție: prima lunǎ
 Criterii minimale de apreciere a progreselor: ameliorarea comportamentului social al
elevului care dovedeşte o mai mare deschidere cǎtre colegii de clasǎ, o reducere a
frecvenței anturajului.
Metode şi instrumente de evaluare: observația sistematicǎ, feed-back-ul primit de la
colegi şi de la cadrele didactice.
Obiectivul 3: Ameliorarea situației şcolare prin îmbunǎtǎțirea cunoştiințelor şi
eliminarea riscului de abandon şcolar
Metode şi mijloace de realizare: participarea active la proiectul Rose desfǎşurat în
şcoalǎ, discuții cu consilierul şcolii, teste periodice pentru verificarea cunoştiințelor,
observația sistematicǎ, susținerea şi aprecierea rezultatelor ameliorate.
Perioada de intervenție: din prima sǎptǎmȃnǎ, continuȃnd în funcție de rezultatele
obținute periodic.
Criterii minimale de apreciere a progreselor: reuşeşte sǎ acumuleze cunoştiințe, sǎ
participle activ la orele de curs, participǎ la proiectul Rose. Nu mai acumuleazǎ absențe.
Metode şi instrumente de evaluare: observația sistematicǎ, discuții cu profesorii de la
clasǎ şi de la proiectul Rose, concluziile consilierului şcolar.
V. Evaluare finalǎ
Elevul a reuşit sǎ-şi mǎreascǎ stima de sine prin intergrarea în colectivul clasei, prin
participarea active a orelor de curs şi a celor din proiectul Rose. Aceastǎ schimbare
adduce cu sine şi o îmbunǎtǎțire a rezultatelor şcolare, o mai bunǎ relaționare cu
membrii familiei, cu cadrele didactice de la clasǎ şi cu colegii. Pǎrinții au înțeles nevoia
de încurajare a copilului lor prin crearea unui mediu favorabil dezvoltǎrii lui personale
şi educaționale.
VI. Concluzii
Scimbǎrile elevului sunt semnificative şi sunt manifestate prin: conformarea regulilor
grupului clasei din care face parte, respectarea persoanelor şi a bunurilor acestora,
creşterea stimei de sine şi o atitudine pozitiv-activǎ fațǎ de activitǎțile şcolare şi
extraşcolare.pe viitor se întrevede o adaptare şi o conştientizare mai bunǎ a rezultatelor
şcolare, precum şi o dorințǎ de autodepǎşire.