Psihologie 2022

AtenȚIA
Caracterizare:
- face parte din categoria fenomenelor psihice care susțin energetic activitatea;
- este o funcție prin care se modulează tonusul nervos necesar pentru desfășurarea celorlalte procese
psihice (perceptie, memorie, gândire);
- prin prezența ei se asigură o bună receptare a stimulilor, o înțelegere mai profundă a ideilor, o
memorare mai trainică și mai fidelă; absența ei duce la omisiuni în receptarea stimulilor;
- implică starea de veghe, opusă celei de somn, când scoarța cerebrală este activată difuz, iar omul
realizează o contemplare generală;
- atenţia nu face parte din categoria proceselor de cunoaştere, deoarece nu are un conţinut
informaţional - reflectoriu propriu, nici din categoria activităţilor psihice; ea are calitate de condiţie
facilitatoare pentru procesele şi activităţile psihice;
- atenţia este strâns legată de motivaţie, mai ales de interese – dacă persoana este preocupată şi atrasă
de anumite categorii de stimuli, orice semn al prezenţei acestora îi va capta imediat atenţia.

Trăsături proprii atenției:

- orientarea spre ceva anume (un stimul exterior, ca de ex. un sunet) sau un stimul interior (o idee, o
dorință);
- selectivitatea, prin care unii stimuli se află „în centrul” atenției, iar altora li se acordă mai puțină
importanță sau chiar de loc; - selectivitatea se produce diferit în funcţie de punctele de reper, este
strâns legată de starea de veghe a persoanei (persoana nu poate fi atentă în timpul somnului);
- prezența ei se deduce pe baza unor manifestări comportamentale (întoarcerea capului, fixarea
privirii asupra unui obiect sau asupra unei persoane, eliminarea mișcărilor inutile, în cazul unei
activități, etc);
Atenţia este orientarea, selectivitatea şi concentrarea conştiinţei noastre asupra unor stimuli
aflaţi în afara noastră sau în interiorul nostru.

Așadar, a fi atent înseamnă:

● a fi orientat către ceva anume ;
● a fi atras de ceva anume
● a ignora cât mai mult din tot ceea ce există şi se întâmplă în jurul a ceva anume de care ne ocupăm
● a fi concentrat asupra a ceva anume.

Definire: Atenția este fenomenul psihic de activare selectivă, de concentrare și orientare a energiei
psihonervoase, în vederea desfășurării optime a activității psihice, cu deosebire a proceselor
senzoriale și cognitive.

Formele atenției:
a) În funcţie de direcţia principală de orientare a atenţiei:
1. Atenţia internă - presupune orientarea către diferite aspecte ale psihologiei proprii: gânduri,
imagini, sentimente; ea intervine în cadrul comunicării cu sine (introspecţie, reflecţie interioară).
2. Atenţia externă - este orientată către lumea exterioară (obiecte, fenomene, persoane); ea intervine
în toate tipurile de activitate umană: muncă, joc, învăţare, creaţie.
3. Atenţia expectativă – de aşteptare, atunci când suntem în aşteptarea iniţierii sau finalizării unor
acţiuni.

b) după intenția, efortul solicitat, a gradului de conştientizare, după complexitatea mecanismelor

prin care se desfășoară, se deosebesc atenția voluntară, atenția involuntară și atenția postvoluntară.

Atenția involuntară - atenţia este captată deşi nu ne propunem acest lucru.

- este o formă simplă, întâlnită și la animale, care poate să apară sub influența unor factori externi
sau interni;
- factorii externi pot fi: intensitatea deosebită a unui stimul, noutatea stimulului, apariția sau dispariția
bruscă a stimulului, gradul de complexitate a acestuia;
1
 Psihologie 2022
- în categoria factorilor interni se cuprind: interesul pe care îl reprezintă pentru o persoană un obiect
sau un fenomen și trăirile afective pozitive, precum bucurie, speranță, pe fondul cărora atenția se
instalează mai ușor;
- această formă a atenției asigură eficiență fără să apară oboseala, dar nu este suficientă pentru toate
genurile de activitate și pentru toate momentele acestora.

Atenția voluntară – se implică în majoritatea activităţilor şi acţiunilor noastre, presupune

depunerea unui efort pentru a atinge un anumit obiectiv, pentru a finaliza o anumită sarcină.
- este intenționată și autoreglată conștient;
- este superioară atât prin mecanismele de producere cât și prin efectele ei pentru activitatea omului;
- în declanșarea ei un rol important îl au mecanismele verbale;
- autoreglajul voluntar se exprimă în orientarea intenționată spre obiectul atenției, în inhibarea voită
a altor preocupări, în izolarea de excitanți perturbatori sau limitarea influenței acestora, în menținerea
concentrării atenției pe durata necesară îndeplinirii activității;
- susține activitatea în toate momentele ei, fie că sunt atrăgătoare sau neplăcute, ușoare sau grele;
- menținerea atenției voluntare este favorizată de stabilirea clară a scopului, înțelegerea semnificației
activității și a consecințelor ei pozitive, de crearea unei ambianțe favorabile, respectiv un spațiu bine
iluminat, aerisit, de gradul de antrenament al subiectului pentru sarcina desfășurată în intervalul dat.
Atenția voluntară apare și se menține cu efort, cu consum energetic și este urmată de oboseală,
care determină o scădere a eficienței activității; este necesară deci alternarea perioadelor de activitate
cu cele de odihnă.

Atenția postvoluntară
- apare la unii subiecți datorită repetării neschimbate a condițiilor de activitate;
- este de fapt „deprinderea de a fi atent”; - multe activităţi conduc la formarea unor deprinderi şi la
dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de acestea în sensul că ele devin preferate, deci reluarea lor
nu va mai necesita efortul voluntar, obositor.

În desfășurarea activităților sale omul îmbină cele trei forme ale atenției, asigurând astfel, pe
parcursul acestora, cantitatea de energie psihonervoasa necesară în fiecare etapă.

Însușirile atenției. Ca proces psihic, atenţia are următoarele calităţi:

a) volumul atenției, respectiv cantitatea de elemente asupra cărora se poate orienta și concentra
atenția simultan (conform experimentelor realizate s-a ajuns la concluzia că volumul mediu este de
5-7 elemente);
b) stabilitatea atenției, adică posibilitatea de a menține în timp atenția asupra unui obiect sau
fenomen; este o însușire care se dezvoltă odată cu vârsta (la prescolari atenția se poate menține 12-
15 minute iar la adulți 40-50 minute, uneori mai mult);
c) concentrarea atenției, respectiv capacitatea de fixare asupra unui element (obiect sau persoană)
concomitent cu realizarea altor elemente; este o calitate ce diferă de la un individ la altul, de la o
situație la alta; puterea ei se apreciază prin rezistența la factori perturbatori; ca manifestare opusă
poate fi menționată distragerea atenției sau oscilația ei;
d) distributivitatea atenției este o însușire care permite desfășurarea concomitentă a mai multor
activități, cu condiția ca măcar unele din ele să fie relativ automatizate (de ex. șoferul care acționează
asupra volanului, asupra pedalelor de frână, asupra schimbătorului de viteze semnalizează
schimbarea direcției de deplasare);
e) mobilitatea atenției, constă în deplasarea intenționată a atenției de la un obiect la altul, de la o
operație la alta, în funcție de cerințele activității, în cel puțin 1/6 dintr-o secundă; dacă acest prag este
mai mare se manifestă rigiditatea sau inerția atenției; mobilitatea nu trebuie confundată cu fluctuația
atenției, care este o deplasare întâmplătoare, nesolicitată de activitate.

2
 Psihologie 2022
Întrebări și teme de evaluare
● Menționați câteva profesii în care este importantă atenția concentrată si altele în care atenția
distributivă joacă rolul principal.
● Un comentator de fotbal are mai multă nevoie de atenția distributivă sau de cea concentrată? Gândiți-
vă cum ar trebui să se pregătească cineva pentru o astfel de profesie.
Explicați de ce șoferii cu experiență reușesc în general să conducă și să vorbească în același timp, fără
dificultate. În ce condiții însă le va fi greu să facă cele două sarcini simultan?

3
 Psihologie 2022
Test: „Sunt oare un ascultător atent/activ?”

Nume, prenume elev: ____________________________________________________________

Vârsta _____________, clasa:..........., data:......................

Instrucţiuni: Citiţi următoarele afirmaţii şi notaţi-le cu „X” pe cele cu care sunteţi de acord.
Nr. Afirmaţia Da Mai Mai Nu
mult da mult nu
1. Mă interesează ce vorbesc oamenii şi, de obicei, nu
mă „deconectez” în timpul conversaţiei.
2. Ascult cu atenţie gândurile şi argumentele principale
ale interlocutorului, pot să le repet sau să le redau
exact prin propriile cuvinte.
3. În timpul convorbirii nu dau frâu liber emoţiilor.
4. Când este necesar, pot să ascult cu atenţie chiar şi
când este gălăgie mare
5. Pot să mă concentrez şi în timpul convorbirii să-mi
menţin atenţia la un bun nivel.
6. Permit interlocutorului să-şi termine gândul, după
care să fac concluzia necesară.
7. Ascultând o altă persoană, reacţionez prin zâmbet sau
confirm printr-o mişcare a capului.
8. Recunosc prejudecăţile mele şi pot să renunţ la
acestea când ascult pe cineva.
9. De obicei nu întrerup interlocutorul meu.
10. Mă străduiesc să menţin contactul „ochi în ochi” cu
interlocutorul.
11. Deseori parafrazez (exprim prin propriile cuvinte)
concluzionând ceea ce a spus interlocutorul pentru a
mă convinge că am înţeles corect.
12. Pot să mă „transfer” în starea emoţională a interlocutorului şi
nu doar să înţeleg ceea ce vorbeşte el.
13. Ascultând o persoană, pun întrebări cu scopul de a
clarifica ceea ce nu înţeleg.
14. De obicei nu întrerup pe nimeni şi nu termin
propoziţiile acestora.
15. Când ascult, uneori înscriu cele auzite.
16. De obicei apreciez ceea ce spune interlocutorul,
indiferent cine este acesta.
17. Uneori mă gândesc asupra faptului ce aş putea face
pentru a fi un ascultător mai atent.
18. Când mă surprind asupra faptului că nu sunt atent/ă,
imediat mă mobilizez pentru a asculta cu atenţie.
19. Îmi place să ascult ciripitul păsărilor şi alte sunete
din natură.
20. Prefer să ascult, şi să nu vorbesc.
TOTAL

4
 Psihologie 2022
Test: „Sunt oare un ascultător atent/activ?”

Nume, prenume elev: ____________________________________________________________

Vârsta _____________, clasa:..........., data:......................

Instrucţiuni: Citiţi următoarele afirmaţii şi notaţi-le cu „X” pe cele cu care sunteţi de acord.
Nr. Afirmaţia Da Mai Mai Nu
mult da mult nu
1. Mă interesează ce vorbesc oamenii şi, de obicei, nu
mă „deconectez” în timpul conversaţiei.
2. Ascult cu atenţie gândurile şi argumentele principale
ale interlocutorului, pot să le repet sau să le redau
exact prin propriile cuvinte.
3. În timpul convorbirii nu dau frâu liber emoţiilor.
4. Când este necesar, pot să ascult cu atenţie chiar şi
când este gălăgie mare
5. Pot să mă concentrez şi în timpul convorbirii să-mi
menţin atenţia la un bun nivel.
6. Permit interlocutorului să-şi termine gândul, după
care să fac concluzia necesară.
7. Ascultând o altă persoană, reacţionez prin zâmbet sau
confirm printr-o mişcare a capului.
8. Recunosc prejudecăţile mele şi pot să renunţ la
acestea când ascult pe cineva.
9. De obicei nu întrerup interlocutorul meu.
10. Mă străduiesc să menţin contactul „ochi în ochi” cu
interlocutorul.
11. Deseori parafrazez (exprim prin propriile cuvinte)
concluzionând ceea ce a spus interlocutorul pentru a
mă convinge că am înţeles corect.
12. Pot să mă „transfer” în starea emoţională a interlocutorului şi
nu doar să înţeleg ceea ce vorbeşte el.
13. Ascultând o persoană, pun întrebări cu scopul de a
clarifica ceea ce nu înţeleg.
14. De obicei nu întrerup pe nimeni şi nu termin
propoziţiile acestora.
15. Când ascult, uneori înscriu cele auzite.
16. De obicei apreciez ceea ce spune interlocutorul,
indiferent cine este acesta.
17. Uneori mă gândesc asupra faptului ce aş putea face
pentru a fi un ascultător mai atent.
18. Când mă surprind asupra faptului că nu sunt atent/ă,
imediat mă mobilizez pentru a asculta cu atenţie.
19. Îmi place să ascult ciripitul păsărilor şi alte sunete
din natură.
20. Prefer să ascult, şi să nu vorbesc.
TOTAL