TEMA 3.

ASPECTE ETICE ÎN ACTIVITATEA PSIHODIAGNOSTICIANULUI

Unităţi de conţinut
1. Probleme de deontologie.
2. Nivelul de calificare a utilizatorilor de teste.
3. Utilizarea metodelor psihodiagnostice.

Finalități
La finele studiului acestui subiect studentul va trebui să fie capabil:
• să cunoască principiile codului deontologic al psihodiagnosticianului;
• să aprecieze cerinţele privind nivelul de calificare a specialistului;
• să înţeleagă specificul utilizării metodelelor psihodiagnostice;
• să evite abuzul în utilizarea testelor.  

Conținutul de bază
1. Probleme deontologice
Psihodiagnosticul este un demers riguros științific a cărui obiectivitate este condiționată de
respectarea întocmai a unor standarde etice și profesionale.
Standardele științifice au rațiunea esențială de a evita erorile, de a conferi serviciilor de evaluare
psihologică un înalt nivel calitativ și de a le menține în limitele bunei practici.
Principiile etice sunt menite să protejeze persoanele și instituțiile care beneficiază de serviciile
psihodiagnostice de diferite forme de abuzuri cum sunt cele de încălcare a unor drepturi
fundamentale sau de defavorizare a unor minorități culturale, etnice și de altă natură. Este vorba de
responsabilitatea și calificarea psihologului diagnostician, de relațiile lui cu subiectul, de modalitățile
de comunicare a rezultatelor examenului psihologic și confidențialitatea lor, de evitarea abuzului de
teste, de interpretarea lor competentă. Aceste și alte principii au fost puse la baza elaborării Codului
deontologic al psihologului, aprobat de Asociația Americană a Psihologilor.
Principii:
1. Cerințele de etică, de corectitudine, de onestitate etc..
2. Cerința de a păstra secretul profesional care se referă la diagnosticul realizat.
3. Cerința respectului total al aceluia ce se aflp în atenția psihologului.
4. Obligația ca prin munca de observație și cercetare să se contribuie la dezvoltarea psihologiei
ca știință.
5. Obligația de a respecta autonomia tehnică.

1
 6. Cerințe de independență profesională.
7. Nivelul de calificare a utilizatorilor de teste;
2. Nivelul de calificare a utilizatorilor de teste
Utilizarea testelor în exclusivitate de specialiști în domeniu este condiția primordială în
diagnosticarea individului și în protejarea drepturilor acestuia.
Un psiholog calificat selectează metodele în corespundere cu scopul examinării și cu persoana
concretă pe care o examinează. Tehnicile de psihodiagnostic provin din direcții teoretice distincte, uneori
divergente, și implică cunoștințele teoretice profunde de psihologie generală, psihologie socială,
genetică, diferențială, a personalității etc.. de aceea metodele de psihodiagnostic nu trebuie desprinse și
nici utilizate în afara cadrului lor teoretic. Psihologul trebuie să se ferească de tentația de a suprasolicita
metoda în detrimentul realității psihice studiate. Nici un psihodiagnostician nu poate să vadă în om ca
într-un glob străveziu.
Momentul esențial și cel mai dificil este cel al interpretării rezultatelor. Informațiile cantitative sau
calitative, obținute cu diferite mijloace psihodiagnostice nu semnifică încheierea psihodiagnozei.
Dimpotrivă acestea trebuie interpretate, corelate. Capacitatea de a face interpretări corecte, utile pentru
practică implică o pregătire profundă în domeniu.
Un psihodiagnostician competent trebuie să posede capacitatea de a obține ușor cooperarea
subiecților, spiritul de observație, inteligența etc.. nu mai puțin importantă este și capacitatea de a urma
exact instrucțiunike și normele de cotare, de a nota rapid și exact răspunsurile. Nici un psiholog nu poate
avea același grad de calificare în toate domeniile. Iată de ce orice psiholog trebuie să cunoască limitele
competenței sale, să nu propună servicii și să nu utilizeze tehnici care contravin standardelor
profesionale.
3. Utilizarea metodelor psihodiagnostice.
Un aspect important al utilizării metodelor psihodiagnostice este cel al necesității de a se
evita abuzul în folosirea acestora, deoarece utilizarea abuzivă a testelor duce la divulgarea
conținutului lor în păturile largi ale populației și le face ineficiente înainte de a se putea crea altele
noi. În acest context a fost creată o comisie specializată în sarcina cărei se include prevenirea
utikizării abuzive a testelor, publicarea articolelor critice, excluderea din rândurile persoanelor
autorizate să utilizeze teste a celor care încalcă Codul deontologic al psihologului.
Utilizarea exagerată a testelor a dus la o mare revoltă, mai ales în S.U.A., unde anual se
aplică aproape un sfert de milion de teste, publicul testat a început să aibă îndoieli privind validitatea
unei astfel de selecții și a testelor înseși. Pentru a evita asemenea nemulțumiri, psihologii sunt
obligați să cunoască limitele testelor și să le folosească doar atunci când nu pot obține informații
identice pe alte căi.
 Valoarea datelor obținute cu ajutorul testelor poate fi mult alterată de lipsa condițiilor
necesare oricărui examen psihologic. Orice examinare trebuie să se desfășoare în condiții, unde să
fie absenți toți factorii perturbanți ce ar putea provoca distragerea, oboseala, teama subiectului.
Condițiile examenului psihologic:
- Condiții privind ambianța examenului: ambianță liniștită, absența factorilor de distragere.
- Condiții privind subiectul: subiectul trebuie să se prezinte la examenul psihologic odihnit,
fără sentimete de teamă, cu încredere, și motivat pentru maximum de eficiență. Anxietate de examen
de intensitate rezonabilă (tinerii și adulții trăiesc adesea o teamă paralizantă pentru că examenul este
prilejuit de un eveniment important ca angajarea, promovarea etc.. testele de inteligență angajează
încărcătura emoțională cea mao mare. Obținerea de către examinator a cooperării subiectului.
Trebuie depus un efort deosebit mai ales cu unii copii care sunt excesiv de timizi sau negativiști.
- Condiții privind desfășurarea examenului psihologic: evitarea tuturor elementelor care
subliniază caracterul de examen și implicit de înregistrare a unor eșecuri. Notările, înregistrările
datelor de examen și de observație să nu fie ostentative și să fie cât mai puțin vizibile.
- Condiții privind examenatorul: să aibă competență profesională, să stăpânească informații
despre probe, să aibă cunoștințe din ariile cele mai diverse ale psihologiei, experiență cu testul
utilizat, capacitatea de a face interpretări corecte și utile pentru practică. El trebuie să poată alege
cele mai compatibile metode de psihodiagnostic cu scopul urmărit.
- Simțul ascuțit al observației: să observe și să rețină reacțiile secundare care întregesc
informația despre subiect.
- Atitudine încurajatoare, stimulatoare, fără a influiența direcția de gândire sau acțiune a
subiectului.
- Să urmeze cu rigurozitate instrucțiunile testului fără să le modifice.
- Talent în a obține cooperarea subiecților, capacitatea de a-i face să se simtă în largul lor.
- Onestitatea științifică și profesională; recunoașterea limitelor metodelor de psihodiagnostic.
Este de dorit să se reducă la minim toate elementele care subliniază caracterul de examen.

Activități de învățare și evaluare

 Reproduceți principiile codului deontologic al psihodiagnosticianului;
 Apreciați cerinţele privind nivelul de calificare a specialistului;
 Cum înțelegeți specificul utilizării metodelelor psihodiagnostice;
 De ce este important ca psihodiagnoza să se desfășoare numai în limitele unui demers științific?
 Cum putem respecta principiul intimității în condițiile în care capacitatea psihodiagnostică a
unor probe este condiționată de profunzimea caracteristicilor psihice relevante?

3
 Ce este abuzul de teste și care sunt consecințele lui?
 Care sunt principalele valori angajate de principiile deontologice ale psihodiagnosticianului?